o poezie, cred eu, care nu se ridica la nivelul celorlalte scrise de virgil titarenco. pare scrisa foarte in graba, fiindca altfel nu ti-ai fi permis sa scrii: "cu cuvintele vii" sau "sceneta meschină al morții". nu am inteles nici daca intentionat ai scris de doua ori "fel" alaturi sau a fost o greseala, asta pe langa faptul ca in versul anterior il mai aveai folosit odata. dai foarte multe explicatii fara rost, iar ideea iesitului de undeva nu mi se pare deloc originala:"mă crispez la gîndul că nu mai pot ieși din el". e o poezie lamentabila, aproape patetica:" trebuia să-l înțeleg era datoria mea".mai ramanea sa scrii undeva ca plangi. apoi, mai ai o alaturare de cuvinte nefericita: "marile mele momente", toate incep cu "m".e o poezie foarte slaba cu multe greseli.