Madim -
sunt fericită copilul meu, nu plânge
sunt fericită, copile…
mamă, e lacrima Domnului, e lacrima somnului
viața e ca o chemare.
iubirea e ca o moarte
să nu iubești. numai Dumnezeu iubește
bunica îți va spune cum într-o zi vor învia Sfinții
bunica nu plânge, mamă, ea doar se mai roagă-n antreu
pe cruce se ucid rugăciunile din iubire
eu intru și ies. acum mă dor mâinile
lumina a poposit la mine-n palme
nu dorm, copile, nu dorm
iubirile nu dorm niciodată
se înalță la ceruri
sunt aici.
nu plânge mamă
e casa mea și-n seara asta vorbesc părinții
despre o grădină și vise
uite, sunt îmbrăcată-n straie de lumină
sun fericită, copilul meu
nu plânge…
Experiment literar:
Comentarii
taraborez -
Cam deranjant acel cruce_cineva. Cred că prima jumătate face toate paralele, spre final pare cam patetică. Și mai cred că puteai sugera copilul printr-un alt termen, deja îl folosești prea des. În rest, mi-a plăcut.
Madim -
mulțumesc pentru atenționare, Radu. am modificat. ai dreptate, exagerez cu repetițiile. mie mi se par destul interesante într-un poem...
Virgil -
eu însă nu cred că e un experiment sau un text vizual este doar un text cu o poza și atîta tot peste f puțin timp vei putea face asta și la secțiunea poezie și probabil că va fi mai bine să o transferi acolo