Sixtus -
ți s-au dilatat pupilele
mi-ai prins privirea
privirea ta mă urzică
precum sânii tăi
când îți ating sufletul
variantă
ți s-au dilatat pupilele
mi-ai prins privirea
sânii tăi înfloresc
privirea-ți ce urzică
când îți ating sufletul
altă variantă
ți s-au dilatat pupilele
mi-ai prins privirea
sânii tăi înfloresc
privirea care urzică
când îți ating sufletul
Poezie:
Comentarii
bobadil -
Ma cam urzica poemul asta... Si nu inteleg de ce impersonalul din "cum urzica sanii tai", adica de ce nu "cum ma urzica sanii tai"? Mi-ai amintit de "ploaia din ascunzatoarea pelerinei", un vers vechi, fie-i tarana usoara! Andu
Sixtus -
propun si o varianta
Sixtus -
alta varianta
Ecaterina Bargan -
ultima varianta nu e reusita cel punit pentru asta: "privirea care urzică" - disonant și fără coerență. prima e admisibilă, deși n-o înțeleg.
Sixtus -
multam pt. citire. daca varianta aia pe care o consideri "admisibila" ti-a atins - macar si tangential - sufletul, atunci nu mai ai ce intelege (pt. ca deja ai inteles). daca nu, nu. din nefericire am devenit prea "logici", ptra "rationali" chiar si atunci cand "producem" sau citim poezie. poezia, repet ce am spus si alta data, are propria "logica", sa-i zic "orfica". si adaug, din nefericire - cunoscandu-mi limitele - nu prea sunt in stare sa "produc" poezie (adevarata) decat, cel mult, din intamplare si rar. in schimb, zic, sunt un bun "receptor" de astfel de poezie. si remarc ca astazi, din ce in ce mai putin, gasesc asa ceva (indiferent de stil). se alearga prea mult dupa noutatea care sa socheze, dupa paradoxuri prin finaluri "neasteptate". uitand ca si paradoxul face parte tot din "logica" "rationalului". numai bine si sa ne mai citim