Virgil, Intru târziu din cauza problemelor legate de Internet. Mulțumesc pentru aplecarea răbdătoare și insistentă asupra unor structuri ale acestui sonet, atitudine care se întâlnește rar pe site-urile de literatură., din diferite motive. Mă determini la niște explicații, deși părerea cititorului este întotdeauna aceea care contează. Ceea ce nu se aude și nu se intuiește este, în mod clar, un defect al poeziei, oricum ar încerca autorul să argumenteze. Punctez numai că primul vers (plăpânda rază) și al doilea(firul nopții) sunt versuri care, probabil, ar fi fost normal să aibă o virgulă între ele, fiind vorba, în intenția mea, de o enumerare și de trecerea acestor entități în eternitate. Poate și mai bine ar fi fost ca al doilea vers să înceapă cu conjuncția și. De aici până la calificativul de agramat e totuși prea mult. Am pretenția că, fiind filolog, cunosc și intuiesc valoarea gramaticală și stilistică a limbii române. Între luciul brumei și nesățioșii nuferi e ceva distanță, suficientă pentru a schimba registrele, dacă aș fi avut această intenție. Nu văd însă contradicția dintre cele două imagini. Bruma ar fi putut fi prezentă și pe nuferii care sorb luimina, dar atunci ar fi avut altă conotație. În privința izvoadelor, peste explicațile din DEX, preiau terrmenul și-i dau înțelesul de vetust. Dacă, însă, este văzut altfel, deranjant, de către cititor, repet, dreptatea e de partea lui. Să ne mai auzim cu sănătate.