insomnie

imaginea utilizatorului kalipeto
static

noaptea
e o haină
agățată neglijent
în cârligul din tâmplă
orele ei sunt
buzunare sparte
din care cad împrăștiindu-se gălăgios
vise
dimineața e o femeie săracă
aplecându-se greu
pentru a-i șterge urmele
eu sunt
decorul așezat
în cele mai mici amănunte în jurul ei

Comentarii

un poem metaforă desăvârşit.

un poem metaforă desăvârşit.nici nu ştiu ce îmi place mai mult"orele ei sunt buzunare sparte","dimineaţa e o femeie săracă" sau "decorul aşezat"...

ai 4 definiții Silviu și "cârligul

ai 4 definiții Silviu și "cârligul din tâmplă" e o găselniță nu un trop, sună bizar, nefiresc. dar mai trec pentru că am mai trecut:)
numai bine!

e doar impresia mea, Silviu.

e doar impresia mea, Silviu. mie îmi sugerează un harpon această sintagmă "cârligul din tâmplă". ceva nepoetic, dar tu ai înțeles asta, iar eu sunt subiectiv în percepere, cum altfel?:)
gând bun! om bun!

cand tampla devine locul gandului,

cand tampla devine locul gandului, iar gandul "harpon", poti spune linistit ca totul e in ordine, pentru ca ordinea nu mai conteaza:) carligul meu din tampla indica doar cuierul existentei in care agatam tot felu'... Fain gestul pictorului care dupa ce se lupta cu cate ceva, se retrage cativa pasi si priveste altfel. Daca am traduce gestul asta in actul scrisului, cred ca am realiza cate ceva. altfel spus, daca priveam din alt unghi, probabil as fi vazut si eu harponul:) Inca o data, multam de toate!