nu cred că expresia „mă las pe vine” are prea mari șanse să existe în poezie.

Ingrid nu are nimic din personajul Harey al "Solaris"-ului realizat de Andrei Tarkovsky, Matei. Cu altă ocazie, poate, vom discuta pe marginea acestui film (și mai ales a cărții scriitorului Stanisław Lem). Cum spunea și Tarkovsky în ultimul său interviu: "A discuta despre optimism și pesimism este idiot. Sunt două noțiuni lipsite de sens. Oamenii nu vor să spună ceea ce gândesc." Ingrid e o scurtă trecere în revistă a unor "spații goale dintre amintiri" mărunte, inexistente aproape, între care nu locuiesc decât mările văzduhului. așa cum și autorul mărturisește, este doar: "senzația că aștept un răspuns de la tine"

... și că i-am acordat lui laurențiu fără să știu că este el, nota maximă la concurs, dar regret să spun că acest text este și desuet și sentimental ca un scrin lăsat moștenire de la bunica din partea tatălui care a făcut stagiul printre poeții sud-americani din timpul revoluțieie din chile, la vremea când fasciștii îi ardeau casa unui pablo neruda. Genul acesta de scriitură este un calc stilistic dupa scriitorii sud-americani ai anilor 60-80 unii laureati ai premiului nobel you name it.
Andu

Andu, apreciez bunele tale intentii si ai facut bine ca ai amintit de ele pentru ca altfel deveneam mai acida, desi tocmai pentru a vedea si parerile altora, bune sau rele, am postat aici. In legatura cu intelesurile poeziei mele nu vreau sa insist prea mult, desi chiar titlul spune ceva. O poezie care trebuia explicata are o problema si la asta trebuie sa ma mai gandesc. Ce m-a deranjat a fost faptul ca ai citit-o putin in deradere. A arde e una, a frige e alta, fara conotatii culinare. Ma acuzi de manelism desi am vazut ce sugestii ii faci lui Ionut Caragea (ah, viata mea). Daca tot a venit vorba, tot respectul pentru cel amintit mai sus. L-am citit si se vede ca nu e un amator. Nu ti se pare insa ca e cam curajoasa si exagerata afirmatia ta ca doar el scrie bine? Nu cred ca-l maguleste prea mult nici pe el. Crede-ma, sunt si altii care scriu exceptional in forma clasica, chiar si pe net. Apoi, o alta afirmatie care nu m-a lasat sa dorm prea bine. Daca scriu in forma clasica inseamna ca vreau sa-l copii pe I.C.? Ai spus ca este un Maestru si sa nu incerc sa ajung ca el:) Ce ar fi rau in asta? :) Vorbim despre o alta persoana fara acordul sau asa ca ma opresc aici, mai ales ca am facut un comentariu total neliterar dar are legatura cu scrierea mea, si cu dreptul la replica.:) Friendly...

Emil, nu neapărat, o poți îmbrăca frumos. Dar în cazul de față cred că ar fi un bun punct de plecare pentru reconstrucție.

Uite că am citit aici un poem mai matur, mai închegat din partea acestei talentate și extravagante house-wife poete care este pentru mine Corina Papouis. Mai puține accidente anglo-române, mai puțină emfază în schimb mai multă emoție, mai multă aparținere de actul poetic.
Am o majoră obiecție asupra versului cu labradorul și cu linsul gleznelor, că imediat îmi amintește de gospodina Corina Papouis de care tocmai am scăpat în acest poem.
Corina, un sfat cât se poate de sincer, dacă te interesează cu adevărat poezia... și așa mi se pare, scrie cu mâna pe stilou, pe pix, pe taste, pe ce vrei tu în afară de polonic.
Cu drag,
Andu

Costel, fii binevenit pe Hermeneia! cred că e prima ta postare aici. dacă mă-nșel... nu-i nimic, un gând bun în plus nu strică niciodată. :)

interesantă poezie!
„veneai roșie
și roșie la față
veșnicia se termină și ea”

final, mai ales, mi-a plăcut foarte mult, e cumva contradictoriu, neașteptat, are rol de liant al ideii. opinia mea, firrește...
mai trec pe aici.

doresc să mulțumesc și pe această cale, lui Virgil și Luminiței, pentru inițiativa de a propune/compune/traduce exercițiul literar.

Am să fac o excepție cu acest comentariu la un text de Virgil, pentru că nu îmi dau seama de ce nimeni nu vede amalgamul de culori de parcă e o reclamă mai nouă la Orange. Sau vorba ceea în context mioritic: "suntem cu toții roș-albastri, forza steaua, forza steaua, hei, hei!". (loc pentru emoticon) Cred că dacă s-ar scăpa cumva de culori, ar rămâne într-adevăr un poem. Aristocratic, stil Virgil Titarenco.

Bine ai revenit, Dorina! (și cu text, și cu comentarii)
Reamintesc un paragraf din regulament în care se precizează că trebuie să prezentăm motivația evidențierii unui text prin acordarea unei „penițe de aur”, mai ales că, înainte de a face click pe ultimul buton de acordare a peniței, este afișat un text scris destul de mare și anume: Asigură-te că ai explicat rațiunea acordării în comentariul făcut. Este bine, și necesar, atât pentru autorii textelor evidențiate, cât și pentru ceilalți lectori.

Recititi textul, domunle Cristea. e ceva in neregula cu el.

Mulţumesc pentru citire, opinie şi încurajare. Am corectat unele greşeli.

ce aveţi voi fetelor? ce vă apasă?

Andu, te rog să îți limitezi răspunsurile la text, interpretări ale acestuia, argumente etc, așa cum ai reușit să facă până în penultimul comentariu, și să nu faci aprecieri/presupuneri despre persoana comentatorilor. Nu folosește unei dialectici sănătoase. Despre text, pentru că l-am citit de când l-ai postat, dar ieri nu am mai reușit să accesez site-ul: mie îmi place. Este o poezie în care abandonezi bășcălia și te apropii de simplitate cu suficientă sinceritate încât să placă. Iar modul în care reușești, după părerea mea, să strecori fără ostentație și alte trimiteri mult mai serioase, care îți este de fapt destul de caracteristic, se mulează aici bine pe structura poeziei. Așa cum văd eu acel controversat termen (și recunosc că mare lucru nu știam despre ce anume ar putea să însemne "buganvilii", dar am căutat pe google imagini), cred că ai reușit să creezi o imagine foarte puternică - așa că vreau să te întreb: ce culoare? În general, nu sunt pentru inventarea de termeni, dar eu am reușit să văd contrastul amețitor între acei (patru) pereți de chirpici și aceste plante agățându-se de ei... Sigur, semnul de întrebare pus anapoda este tot marca Bobadil, care uneori nu se poate stăpâni să inducă în eroare and to enjoz everz moment of this. Nici măcar într-o astfel de poezie. Poate ai face un altfel de serviciu poeziei dacă totuși ai renunța la el.