Iulia -
mai sunt și seri
când caut un cadou pentru tine la anticariatul din colț
în orașul acesta fără zăpezi
cu ape murind încet prin conducte
și oameni de sfoară ce se deșiră unii pe alții
căutându-și toamnele lor perfecte
nu mai contează atunci așa mult
monica vitti pe care ți-o dorești tu
oricum filmul lui antonioni e din ‘62
iar vremea e pentru îndepărtare
a nesomn se închid diminețile noastre
când un copil speriat
adună castane de pe aleile orașului tău
Poezie:
Comentarii
Aranca -
inceputul schioapata, (pentru mine), prin "sunt și seri" aceeasi consoana aproape redundanta ca si "când caut", in plus se repeta prea mult iar "caut" , "căutându-și"; repetitia lui"când" este iarasi monotona, fada. ideea era buna per total. mai gindeste-te.
Iulia -
Eu m-am gandit la niste asonante si o simetrie (simetria in cazul lui "cand"). Se pare ca nu a iesit asa cum trebuia. Multumesc pentru opinie, dar oricum numai modific textul acesta. Poate trebuia sa-l incadrez la personale, pt ca e un text in care nu se poate schimba nimic:)