Aritmosa -
americile mele
ce lugubru este înăuntrul oaselor unui înger vă spun ce singurătate
de basm în locul acesta secret chemător
și întunecos al facerii zborului unde colectează el
odioasele frici omenești ca pe fibre de cânepă
indiană le spală într-un râu nevăzut le bate
cu aripa de piatră le întinde pe un gard
interior un fel de chip furat ce poartă
ecoul foșnitor al petalelor de crini
alungat în afară de o mie de ori
ca un gineceu prea plin vânat
de stamine portocalii se
apropie hohotul
unui pribeag
îmi deschide
întrebător poșeta
cu rugi amânându-mi
atingerea aspră arestându-mi
inima în câteva clipe dar ce știe el
el știe să iubească numai arlechinii când se crapă
de ziuă cum se crapă un vis prea mare lipsit de brațe calde în jur
Poezie:
Comentarii
Sapphire -
Poezia câștigă cu fiecare recitire. Sau cititorul se îmbogățește cu fiecare nouă citire. Poate se diluează puțin ca mesaj exact acolo unde cred că ai vrut poate să spui mai mult, dar te-ai ascuns (chiar în partea în care ar trebui să fie cel mai puternic, unde se "subțiază" și vizual). De fiecare dată mă întreb, citindu-te, dacă multiplele drumuri și intersecții pe lângă care ne treci aparent în goană, Monica, sunt întâmplătoare. Am ajuns la concluzia că nu; și cred eu că acesta este un farmec al scrisului tău.
vladimir -
Interesant experiment atat din punct de vedere structural cat si ca modalitate de accedere la imaginarul lectorului... o poezie ca o nada... ca o oglinda :)
Aranca -
incitanta aceasta introspectie intre aripile propriului inger, ce-si ofera parca siesi cupa de cucuta: "ce lugubru este înăuntrul oaselor unui înger vă spun ce singurătate de basm în locul acesta secret chemător"...un poem deosebit de expresiv, in procesul acesta evolutiv al propriei cunoasteri.
Aritmosa -
Sapphire, într-adevăr, unde se subțiază am ascuns o întâmplare nu tocmai plăcută... e locul unde strângi cu mâna și unde rămâne drojdia, încât nu îți mai vine să bei. Eu corelez orice întâmplare personală, sau despre care aflu, cu alte întâmplări asemănătoare din prezent, din trecut sau de aiurea. Le compar, caut asemănări și deosebiri, le reordonez așa încât să înțeleg o anume tendință. A mea sau din jur. Mulțumesc pentru ochiul critic. Actaeon, uite că nada mă face să mă gândesc la o cupă mare, cât un lac de mare unde înoată tot felul de înaripate. :-) Aranca, ai observat clar cupa de cucută. Pot spune că am băut una, dar n-am murit. Încă. :-) Ori nu era cucută, ori are efect întârziat, ori îmi trebuie mai multe. :-)
solomon -
incontestabil este un poem bun. prefer sa-l consider un oscior din iadesul ingerului. locul ala in care se subtiaza l-as fi pus mai sus si as fi scos "arestandu-mi" (nu e de acolo). cred ca si poseta. sunt aproape sigura ca as fi dat ceva mai mare amploare finalului (partii a doua).