cu care, daca voi fi vreodata prietena, voi cunoaste ce este eroismul, imi place acest poem. este un poem emo de inceput de depresie. take care! si Sarbatori fericite!
am zis hai sa citesc si eu dupa ce am vazut ce tevatura s-a facut aici de s-a bagat neaparat si noul clown de serviciu, alma.
parerea mea este ca „pe care îl întindeam cu mămăligă” suna relativ aiurea si nu stiu daca am mai spus dar am oarecari rezerve fata de mentionarea detaliilor astora in care elementele materiale devin gelatinos-lichide
„că sfertul se făcea întreg” suna si el putin aiurea
parerea mea este ca nu ar fi rau sa iti citesti cu voce tare textele dupa ce le scrii si sa fii exigenta cu ce auzi.
este un text in care se vede ca a existat un „efort de elaborare”. cind scrii texte poetice (ca de altfel cind faci orice chestie artistica) trebuie sa nu se simta/vada efortul. trebuie sa te relaxezi. sa nu se vada ca iti pasa.
eu nu cred ca trebuie sa ramii sau sa te duci nicaieri. nu ii baga in seama pe „impegatii literaturii”.
"cu ochii migdalat făcuţi din cărbune" = cu ochii făcuţi migdalat din cărbune.
Aţi încercat să transformaţi un adjectiv, în adverb. Doar că topica nu vă ajută deloc, deci manevra are şanse mai mari să fie cataogată ca dezacord, decât ca, să spunem, inovaţie.
Doamne Ferește! De unde ar rezulta din comentariul meu că m-aș crede o asemenea valoare? Păi dacă eram aș fi avut deja multe volume publicate și edituri să se bată pentru mine. Realitatea din jur răspunde fără drept de echivoc la orice întrebare legată de valoarea mea. Da, mai bine să scriem decât să ne pierdem timpul cu comentariile...
pentru spontanietatea imaginilor, libertatea confesiv asumată, punctele culminante de relaxare suprapuse realului. pentru autenticitatea ideilor, lejeritatea exprimării și nervul verbului. pentru că oprești întreg scenariu de culori în acea "respirație adagio". pentru că te prinde bine sinceritatea asta și te simți în albia ta scriind cu atîta dezinvoltură. pentru simplul răsfăț pe care l-am avut citind/recitind aici, meriți o peniță de aur și cititorul din mine. p.s. nu știu dacă ai scris voit "desculță-te" sau e typo.
Trecand peste versificatia f buna (as usual, in textele tale) mi se pare ca nu cauti o tema mai profunda, ca te multumesti cu banalul. Mi se pare versificatie de dragul versificatiei, si eu nu pot sa cred ca tu poti doar atat.
nu inteţionez să intru în polemică /conflict cu colegii mei.
acest poem nu e nici de peniţe nici de recomandate.
nu ştiu cine a făcut recomandarea şi nici nu are importanţă. important e că fiind un poem fară valenţe deosebite, consultarea editorilor era necesară.
ştiu texte mult mai bune – ca editor am considerat că poate nu e locul lor la recomandate, poate am greşit, dar cu siguranţă mult mai bune.
Mulţumim de înştiinţare.Poate voi ajunge şi eu dacă îmi va permite timpul. Şi aşa fac de ceva timp naveta între Botoşani şi Iaşi din motive personale şi atunci de ce nu?
Cezar
paul, un poem .... minunat, aș zice în care planurile durerii, reamintirii se îmbină creîndu-mi senzația de ireal, ca și cum ne a-m afla în sufletul tău pe acel /câmp sfințit de o lună plină/ printre /prăștii și pixuri/. mi-a placut și
/nu știu sigur
de mai vorbim sau mai tăcem cine în cine
se aruncă acum
cu brațele deschise/. cred că am să recitesc des poemul :).
YESTER:
Citesc şi recitesc.
Totul duce spre poemele tip tanka ale lui Hakushş« Kitahara.Mă învârt într-un univers clădit pe imagini.
Să văd ce pot face.
Mulţumesc pentru sfaturi
...mi-e greu sa imi imaginez un fetus orb cu cioc: " îi strecor apă în cioc în măruntaie crește furia mea ca un fetus orb." divaghezi prea mult intre cele doua ginduri atit de diferite. prefer sa ascult un singur gind cel macerat de inaltimile de acolo pe machu picchu. as accentua primul gind tocmai pentru ca esti deja in cautarea linistii interioare asa cum spunea si Pablo Neruda "Machu Picchu es un viaje a la serenidad del alma, a la eterna fusión con el cosmos, allí sentimos nuestra fragilidad." pentru ca al doilea gind pentru mine poate fi o alta poezie sau un alt fragment dintr-o serie de peruvian dream. de fapt simt ca talentul de care dai dovada iti poate rezerva aceasta posibilitate de explorare. dincolo de Urumbaya exista doar o singura Intihuatana a sufletelor pierdute.
Cum adica Bacovia parea simplu? Bacovia miza pe un lirism dureros si sumbru, inspirat din Baudelaire, cum adica parea simplu? Bacovia avea ritm, rima, repetitie, culoare, stare. Poezia prin definitie inseamna expresivitate, mesaj concentrat, finete, incantare, metafora, mesaj, filozofie, idee, imagine, tocmai prin aceste calitati se DEOSEBESTE de banalele versuri pe care oricine le poate asterne pe hartie. Unde e finetea in poemul se mai dus? Mama mea o sa ma inveleasca cu patura... sa fim seriosi.
EVIDENT, este FIRESC sa te exprimi cum simti, dar nu inseamna ca tot ceea ce simti trebuie sa si scrii. Ca orice fleac pe care il simti trebuie sa-l spui si altora. Aici intervine autocenzura serioasa. Aici intervin calitatile unui poet, care scoate in evidenta ceea ce simte, apeland la calitatile magice ale talentului sau. De retinut.
... a crede, a dori, a uri, a iubi, un lucru este totul, totul este un singur lucru: nous. Un triplu salt mortal in abisul noetic, uitatul eden, de unde poetul incearca sa fure secretul albinelor uriase si nici o siguranta nu ameninta prabusirea nesfirsita, neimblinzita. Poemul, cavalcada a unei herghelii nebune spulbera straturile de pulbere depusa peste vechi intelesuri: ...si zari de mii de ani treceau in tot atitea clipe...).
Imi spui si mie unde "mai trebuie lucrat" fiindca de exemplu mie nu-mi place cind cineva vorbeste doar asa ca sa se afle in treaba. ai o observatie pertinenta de facut, fa-o, dar nu veni cu ziceri din astea "ex catedra" ca ma tem ca suna a gol. si poate ne spui si noua de ce nu iti place "vom dispare"
e altceva. e un alt drum.
de fapt, daca ma gandesc mai bine, seamana mai degraba cu un patinoar, se simte ca textul "aluneca" si prinde viteza, chiar daca nu stapaneste si piruetele de mare virtuozitate.
dar, cum spuneam, e altceva.
as schimba, totusi, titlul, care e din celalalt registru.
Bravo à l'association "Architectes sans frontières" qui oeuvre pour un développement durable dans un meilleur habitat restructuré et pensé en fonction non seulement des normes de l'environnement naturel, mais aussi en fonction de la population qui va y habiter, le tout dans une parfaite symbiose et le respect les uns des autres . Bravo à cette initiative qui prend de l'ampleur, qui s'organise petit à petit , et dont les réalisations sont effectivement visibles dans des zones sinistrées. Il faut de la persévérance, un grand courage et un dynamisme à toute épreuve pour entreprendre ces reconstructions, déblayer et former - c'est essentiel- les populations locales. Félicitari, Marina, si multumesc pentru articolul foarte interesant.
...mâine, ținând cont și de prognoza meteo (inclusiv a mea, anume că vremea va fi rece) vei posta sub textul ăsta doar o erată și nu o variantă, ar fi păcat
Sa incep cu ce mi-a placut mereu: "Ea stă plictisită și foarte frumoasă părul ei negru este supărat mâna ei luminoasă demult m-a uitat, demult s-a uitat și pe sine cum atârnă pe ceafa scaunului. Eu mă înec în lumine și scrișnesc în crugul anului. Îi arăt dinții din gură, dar ea știe că eu nu râd, dulcea luminii faptură mie, pe mine mă înfățișează pe când ea stă plictisită și foarte frumoasa și eu numai pentru ea trăiesc în lumea fioroasă de sub ceresc." Imi place totusi intoarcerea asta a ta la imagistica si la sentiment. Riscul? In citatul de mai sus din Nichita Stanescu. Dar ce ar fi viata fara riscuri? Un drum nesfarsit prin campie? :-)) Andu
deloc încărcat, poate lucrat ai vrut să zici, asta ca să se potrivească şi cu raţiunea rebusistică, acolo unde trebuie să scânteieze mintea ca să descoperi soluţia.
cum aş putea să iau de rău o părere care se referă la o colecţie (nu e puţin lucru) de cuvinte de pe o pagină de web. ştii cât de "uşor" se creează o astfel de pagină?! trebuie să fii artist şi aici, mai ales aici!
socializare este în oricare propoziţie dacă stăm să ne gândim că ea are la bază comunicarea. şi dacă întrebi "ce faci cu textul acela, îl mai schimbi, că mie nu-mi place..." tot socializare se cheamă, chiar dacă interesul se concentrează pe subiectul creaţie.
Paul, eu cred ca dai prea multe explicatii pentru ceva ce nu se explica. Daca tu "simti" , e ok. Este prima conditie a existentei unui poem. Celelalte conditii, cele din exteriorul tau, nu vin întotdeauna "din prima". Unii au nevoie de mai mult timp ca sa-si sedimenteze trairile. Pentru un poet excelent ca tine asta poate fi ceva surprinzator. Pâna când vei uita putin propria poezie si vei redeveni "comentator". Toate bune,
lumina despre care vorbești în a doua strofă tot va răzbi vreodată în fântâna "prea neagră" și atunci strălucirea ei, peste puritatea apei, va potoli "setea neîmblânzită". adînc...
aranca si solomon, va rog sa respectati regulamentul in ce priveste comentariile si sa mutati discutiile care au alt obiect in alta parte. internetul e mare. merci
excelent, Laurențiu, "zăpăcitor" poem! :) dar m-am obișnuit: pe tine trebuie să te citesc cu îndoită atenție. și nu-mi pare rău niciodată. foarte frumos condus textul, în opinia mea, de la inocența creioanelor abia ieșite din ghiozdane, până la creionul savonarolla...și apoi, până la dezintegrerea urmei lor, rămânând...eternul. pentru bogația imaginilor, remarc fragmentul: "când vei intra în măduva lor te vor însemna cu etichetă pe lobul visului dintâi într-o altă viață vor deveni poate un poem despre ele însele săgeată de mănăstire și copită de cerb și ulcior cu vin își taie mâinile cioplindu-le lemnul a rug a ceara se vor așeza sub scaunul tău ca o broască când tușele se vor îngroșa în ochiul tău vei sări ca ars în oglindă creionul conturează o lume în ochiul tău de sidef" și finalul...pentru eleganță și profunzime . pun și eu un creion ascuțit și auriu, lângă aprecierile mele.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
cu care, daca voi fi vreodata prietena, voi cunoaste ce este eroismul, imi place acest poem. este un poem emo de inceput de depresie. take care! si Sarbatori fericite!
pentru textul : quand les paroles sont inutiles decred că e un frumos omagiu, simplu dar profund, adus meşterului. poate găseşti ceva mai alb la "materia cenuşie". sună prea incolor. mi-a plăcut.
pentru textul : Tic - tac deam zis hai sa citesc si eu dupa ce am vazut ce tevatura s-a facut aici de s-a bagat neaparat si noul clown de serviciu, alma.
pentru textul : sînt trei rugăciuni într-un cuibar deparerea mea este ca „pe care îl întindeam cu mămăligă” suna relativ aiurea si nu stiu daca am mai spus dar am oarecari rezerve fata de mentionarea detaliilor astora in care elementele materiale devin gelatinos-lichide
„că sfertul se făcea întreg” suna si el putin aiurea
parerea mea este ca nu ar fi rau sa iti citesti cu voce tare textele dupa ce le scrii si sa fii exigenta cu ce auzi.
este un text in care se vede ca a existat un „efort de elaborare”. cind scrii texte poetice (ca de altfel cind faci orice chestie artistica) trebuie sa nu se simta/vada efortul. trebuie sa te relaxezi. sa nu se vada ca iti pasa.
eu nu cred ca trebuie sa ramii sau sa te duci nicaieri. nu ii baga in seama pe „impegatii literaturii”.
"cu ochii migdalat făcuţi din cărbune" = cu ochii făcuţi migdalat din cărbune.
Aţi încercat să transformaţi un adjectiv, în adverb. Doar că topica nu vă ajută deloc, deci manevra are şanse mai mari să fie cataogată ca dezacord, decât ca, să spunem, inovaţie.
La nivel stilistic însă...
pentru textul : în casa îngerilor nu se fumează deDoamne Ferește! De unde ar rezulta din comentariul meu că m-aș crede o asemenea valoare? Păi dacă eram aș fi avut deja multe volume publicate și edituri să se bată pentru mine. Realitatea din jur răspunde fără drept de echivoc la orice întrebare legată de valoarea mea. Da, mai bine să scriem decât să ne pierdem timpul cu comentariile...
pentru textul : un fragment întreg depentru spontanietatea imaginilor, libertatea confesiv asumată, punctele culminante de relaxare suprapuse realului. pentru autenticitatea ideilor, lejeritatea exprimării și nervul verbului. pentru că oprești întreg scenariu de culori în acea "respirație adagio". pentru că te prinde bine sinceritatea asta și te simți în albia ta scriind cu atîta dezinvoltură. pentru simplul răsfăț pe care l-am avut citind/recitind aici, meriți o peniță de aur și cititorul din mine. p.s. nu știu dacă ai scris voit "desculță-te" sau e typo.
pentru textul : tablou din cartierul de nord deTrecand peste versificatia f buna (as usual, in textele tale) mi se pare ca nu cauti o tema mai profunda, ca te multumesti cu banalul. Mi se pare versificatie de dragul versificatiei, si eu nu pot sa cred ca tu poti doar atat.
ialin
pentru textul : femeie vinovată... denu inteţionez să intru în polemică /conflict cu colegii mei.
pentru textul : l’absente deacest poem nu e nici de peniţe nici de recomandate.
nu ştiu cine a făcut recomandarea şi nici nu are importanţă. important e că fiind un poem fară valenţe deosebite, consultarea editorilor era necesară.
ştiu texte mult mai bune – ca editor am considerat că poate nu e locul lor la recomandate, poate am greşit, dar cu siguranţă mult mai bune.
Eugen, tu nu ai uitat că, în ultimă instanţă, rolul poeziei, ca a oricărei arte, este acela de a sensibiliza într-un sens sau altul, nu?
pentru textul : Psihanalizabil, nu? deMulţumim de înştiinţare.Poate voi ajunge şi eu dacă îmi va permite timpul. Şi aşa fac de ceva timp naveta între Botoşani şi Iaşi din motive personale şi atunci de ce nu?
pentru textul : Poezie şi pişcoturi în târgul Ieşilor, înainte de solstiţiu deCezar
paul, un poem .... minunat, aș zice în care planurile durerii, reamintirii se îmbină creîndu-mi senzația de ireal, ca și cum ne a-m afla în sufletul tău pe acel /câmp sfințit de o lună plină/ printre /prăștii și pixuri/. mi-a placut și
/nu știu sigur
pentru textul : lasoul de aur dede mai vorbim sau mai tăcem cine în cine
se aruncă acum
cu brațele deschise/. cred că am să recitesc des poemul :).
YESTER:
pentru textul : respiraţie de toamnă deCitesc şi recitesc.
Totul duce spre poemele tip tanka ale lui Hakushş« Kitahara.Mă învârt într-un univers clădit pe imagini.
Să văd ce pot face.
Mulţumesc pentru sfaturi
virgil, sper ca realizezi ca ai scris aici un text prost, sper ca nu din plictis. pentru ca daca constientizezi asta e totul ok. ec
pentru textul : o soluție temporară de...mi-e greu sa imi imaginez un fetus orb cu cioc: " îi strecor apă în cioc în măruntaie crește furia mea ca un fetus orb." divaghezi prea mult intre cele doua ginduri atit de diferite. prefer sa ascult un singur gind cel macerat de inaltimile de acolo pe machu picchu. as accentua primul gind tocmai pentru ca esti deja in cautarea linistii interioare asa cum spunea si Pablo Neruda "Machu Picchu es un viaje a la serenidad del alma, a la eterna fusión con el cosmos, allí sentimos nuestra fragilidad." pentru ca al doilea gind pentru mine poate fi o alta poezie sau un alt fragment dintr-o serie de peruvian dream. de fapt simt ca talentul de care dai dovada iti poate rezerva aceasta posibilitate de explorare. dincolo de Urumbaya exista doar o singura Intihuatana a sufletelor pierdute.
pentru textul : peruvian dream deRemarc sarcasmul, de accea, "a buşi" e perfect plasat.
pentru textul : viermii din fructele de aur deCum adica Bacovia parea simplu? Bacovia miza pe un lirism dureros si sumbru, inspirat din Baudelaire, cum adica parea simplu? Bacovia avea ritm, rima, repetitie, culoare, stare. Poezia prin definitie inseamna expresivitate, mesaj concentrat, finete, incantare, metafora, mesaj, filozofie, idee, imagine, tocmai prin aceste calitati se DEOSEBESTE de banalele versuri pe care oricine le poate asterne pe hartie. Unde e finetea in poemul se mai dus? Mama mea o sa ma inveleasca cu patura... sa fim seriosi.
EVIDENT, este FIRESC sa te exprimi cum simti, dar nu inseamna ca tot ceea ce simti trebuie sa si scrii. Ca orice fleac pe care il simti trebuie sa-l spui si altora. Aici intervine autocenzura serioasa. Aici intervin calitatile unui poet, care scoate in evidenta ceea ce simte, apeland la calitatile magice ale talentului sau. De retinut.
pentru textul : niciodatănuamfostsingură de... a crede, a dori, a uri, a iubi, un lucru este totul, totul este un singur lucru: nous. Un triplu salt mortal in abisul noetic, uitatul eden, de unde poetul incearca sa fure secretul albinelor uriase si nici o siguranta nu ameninta prabusirea nesfirsita, neimblinzita. Poemul, cavalcada a unei herghelii nebune spulbera straturile de pulbere depusa peste vechi intelesuri: ...si zari de mii de ani treceau in tot atitea clipe...).
pentru textul : la răsărit de eden dece treabă are identitatea cu un poem recitat în mod afectat?
pentru textul : vintage collection -audio deImi spui si mie unde "mai trebuie lucrat" fiindca de exemplu mie nu-mi place cind cineva vorbeste doar asa ca sa se afle in treaba. ai o observatie pertinenta de facut, fa-o, dar nu veni cu ziceri din astea "ex catedra" ca ma tem ca suna a gol. si poate ne spui si noua de ce nu iti place "vom dispare"
pentru textul : dana point I dee altceva. e un alt drum.
de fapt, daca ma gandesc mai bine, seamana mai degraba cu un patinoar, se simte ca textul "aluneca" si prinde viteza, chiar daca nu stapaneste si piruetele de mare virtuozitate.
dar, cum spuneam, e altceva.
as schimba, totusi, titlul, care e din celalalt registru.
pentru textul : Paloarea vorbitoare-a hârtiei deBravo à l'association "Architectes sans frontières" qui oeuvre pour un développement durable dans un meilleur habitat restructuré et pensé en fonction non seulement des normes de l'environnement naturel, mais aussi en fonction de la population qui va y habiter, le tout dans une parfaite symbiose et le respect les uns des autres . Bravo à cette initiative qui prend de l'ampleur, qui s'organise petit à petit , et dont les réalisations sont effectivement visibles dans des zones sinistrées. Il faut de la persévérance, un grand courage et un dynamisme à toute épreuve pour entreprendre ces reconstructions, déblayer et former - c'est essentiel- les populations locales. Félicitari, Marina, si multumesc pentru articolul foarte interesant.
pentru textul : “L’engagement humanitaire des architectes/Humanitarian Commitment of Architects” - Architectes de l’urgence/Emergency Architects de...mâine, ținând cont și de prognoza meteo (inclusiv a mea, anume că vremea va fi rece) vei posta sub textul ăsta doar o erată și nu o variantă, ar fi păcat
pentru textul : p.s deSa incep cu ce mi-a placut mereu: "Ea stă plictisită și foarte frumoasă părul ei negru este supărat mâna ei luminoasă demult m-a uitat, demult s-a uitat și pe sine cum atârnă pe ceafa scaunului. Eu mă înec în lumine și scrișnesc în crugul anului. Îi arăt dinții din gură, dar ea știe că eu nu râd, dulcea luminii faptură mie, pe mine mă înfățișează pe când ea stă plictisită și foarte frumoasa și eu numai pentru ea trăiesc în lumea fioroasă de sub ceresc." Imi place totusi intoarcerea asta a ta la imagistica si la sentiment. Riscul? In citatul de mai sus din Nichita Stanescu. Dar ce ar fi viata fara riscuri? Un drum nesfarsit prin campie? :-)) Andu
pentru textul : între trup și-ntre vis deAndule, şi promit să te susţin!
deloc încărcat, poate lucrat ai vrut să zici, asta ca să se potrivească şi cu raţiunea rebusistică, acolo unde trebuie să scânteieze mintea ca să descoperi soluţia.
cum aş putea să iau de rău o părere care se referă la o colecţie (nu e puţin lucru) de cuvinte de pe o pagină de web. ştii cât de "uşor" se creează o astfel de pagină?! trebuie să fii artist şi aici, mai ales aici!
socializare este în oricare propoziţie dacă stăm să ne gândim că ea are la bază comunicarea. şi dacă întrebi "ce faci cu textul acela, îl mai schimbi, că mie nu-mi place..." tot socializare se cheamă, chiar dacă interesul se concentrează pe subiectul creaţie.
respect(!)ul este mutual, dacă vrei să ştii.
mulţumesc pentru prezenţă.
pentru textul : “totul mi se pare că are greutate” deCred că o grafie mai specială ar diferenția clar subtitlul de corpul propriuzis al textului. Uneori se face confuzie.
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 dePaul, eu cred ca dai prea multe explicatii pentru ceva ce nu se explica. Daca tu "simti" , e ok. Este prima conditie a existentei unui poem. Celelalte conditii, cele din exteriorul tau, nu vin întotdeauna "din prima". Unii au nevoie de mai mult timp ca sa-si sedimenteze trairile. Pentru un poet excelent ca tine asta poate fi ceva surprinzator. Pâna când vei uita putin propria poezie si vei redeveni "comentator". Toate bune,
pentru textul : animalul de pradă al resemnării deda de ce esti frate doar novice?!
pentru textul : pântecele absidei delumina despre care vorbești în a doua strofă tot va răzbi vreodată în fântâna "prea neagră" și atunci strălucirea ei, peste puritatea apei, va potoli "setea neîmblânzită". adînc...
pentru textul : Singur dearanca si solomon, va rog sa respectati regulamentul in ce priveste comentariile si sa mutati discutiile care au alt obiect in alta parte. internetul e mare. merci
pentru textul : știi, doar dimineața... deexcelent, Laurențiu, "zăpăcitor" poem! :) dar m-am obișnuit: pe tine trebuie să te citesc cu îndoită atenție. și nu-mi pare rău niciodată. foarte frumos condus textul, în opinia mea, de la inocența creioanelor abia ieșite din ghiozdane, până la creionul savonarolla...și apoi, până la dezintegrerea urmei lor, rămânând...eternul. pentru bogația imaginilor, remarc fragmentul: "când vei intra în măduva lor te vor însemna cu etichetă pe lobul visului dintâi într-o altă viață vor deveni poate un poem despre ele însele săgeată de mănăstire și copită de cerb și ulcior cu vin își taie mâinile cioplindu-le lemnul a rug a ceara se vor așeza sub scaunul tău ca o broască când tușele se vor îngroșa în ochiul tău vei sări ca ars în oglindă creionul conturează o lume în ochiul tău de sidef" și finalul...pentru eleganță și profunzime . pun și eu un creion ascuțit și auriu, lângă aprecierile mele.
pentru textul : vin creioaneleeeeeeeeeeee dePagini