Aș vrea să știi că am citit și rezonat cu versurile tale poate pentru că de două luni am versuri similare în inimă și mă tem să le scriu. Cel mai mult m-au lovit primele cinci versuri. Apoi "pansamente cu vorbe/ tandrețe expresso/ opt tablete pe zi și pereții cămașă" Despre final aș spune că ar merita o mică revizie. Mulțumesc. /O\
Marina Nicolaev, Faptul că ideea acestui poem pornește de la o casă "reală" (pe care o posed) nu are nicio relevanta estetica. Am încercat totuși să mă ridic desupra acestei "true story", să "poetizez", și iată ce a ieșit. Îi invit cu drag pe toți hermeneiștii acolo, să petrecem un revelion imaginar, cu bucate ardelenești. La mulți ani!
unii nu simt gustul unui eveniment ca acela al fricii ori al libertăţii - depinde însă de condiţiile în care simţi aceste două atribute ale vieţii - căci există fel şi fel de frici, fel şi fel de libertăţi-, însă nici nu ar fi corect să ne imaginăm, nu zic altfel, că şi cei care duc mai departe viaţa, tinerii, urmaşii etc ar trebui să treacă prin ce am trecut unii dintre noi, ca să înţeleagă, ca să simtă gustul...
oricum eu cred ă fiecare generaţie are "momentele ei de degustat" pe care nu le vor avea aceia care vin după ei ş.a.m.d.
oricum, interesant punctul tău de vedere.
Virgil, atenţie la "O mulțime de lucruri au trecut" şi la "Într-un fel mi-a milă"!
da' nu e cu morală domnule Toma. morala o lăsăm să o tragă moraliștii. altfel spus, nu cred că un text trebuie să îți spună ce bine sau ce e rău. ci mai degrabă să te facă să te simți incomod dacă nu te întrebi ce este bine sau ce este rău.
vă mărturisesc autorul este surprins. nu că s-ar întîmpla pentru prima dată. dar nu i-a trecut prin gînd atunci cînd a scris textul că va întîmpina asemenea apreciere. probabil se dovedește încă o dată că inspirația este ceva ce nu poate fi prevăzut. cu mulțumiri pentru surpriză.
Aranca, Iată cum mă stîrniți voi prieteni la dezlegare de limbă; mi-am ispășit păcatele, am vorbit cît pentru două luni. Pe scurt, mi se pare de bun simț să răspund la întrebări: Coperți SF încă nu, aceasta e o lucrare care s-a cuibărit în mintea mea, așa de plăcere. Nu am blog. În final, cu prețuire, șase creioane pentru o peniță, crezi că e un schimb echitabil, Aranca?
ei Andule, jubilezi că mi-am zis gunoi... ești infantil știam, că ești epigon stănescian știam, dar că poți fi și prost ca un Moldovan/bolovan nu știam. și știi care e chestia: uite o epigramă pe care ți-o dedicasem cândva... asta pentru a păstra aspectul de literatură al contextului:
cu prostu care nu-i școlit
te lupți puțin și-ai izbândit
dar bătălia-i colosală
cu prostu care are școală
și încă o chestiune... Țuțea spunea că prostia e variabilă și avea dreptate. De câte ori te citesc, ești din ce în ce mai prost. Și te citesc intensiv.
am trecut pe alt calculator aici am. știu ce vorbesc despre diacritice și despre laptopul meu și despre Windows. știu ce nu are... fotografia nu e color. așa că rochia eu mi-am imaginat-o albastră, decolorată, Alina. mă așteptam să colaborezi și tu la acest text, ca "un semn pentru Bianca, întru amintirea vremurilor când eram în aceeași echipă."
Proza scrisa dupa toate rigorile artei. Are de toate. Esential ar fi sa nu stagneze doar in cadre clasice (descrieri si atat). Poate ar fi bine ca acel Richard sa spuna, la un moment dat, ceva personal, nu doar sa fac (sa execute ceva) iar cand vrea sa vorbeasca, autoarea sa-l transforme intr-un salahor. Desigur, nu e nimic batut in cuie, poate ca textul e mai lung si eu nu pot intui inceputul sau continuarea lui. Pentru modul exemplar in care e scris acest text - o penita. Dancus
Mintea lui Boba bubuie de…ecouri. Persoana lui e un dicţionar propriu de ecouri. Ale unor voci de persoane multiple: un man, o woman, un child, little man, o/un strong woman, strong man, old man, whiner, mellow, flay, martian, big robot, little robot…mă opresc că infinit numărabilul nu e…numărabil. Peste care operează limbajul. Şi gata textul. Prin rezonanţă mintea mea începe să bubuie modulat de ecouri piano ca un ecou de ecouri. Şi nu-mi e teamă să devin numărul din gaşca lui boba, cât vreau de mare. Căpăţâna mea - tobă cu rezonanţă închisă. Asta da text de « stare » ! Ea, «starea» - cancerul nu se ia prin contact neprotejat. Se transmite pe furiş, pervers, unduitor, precum în experimentul ERP, instantaneu. SF horror ! Dacă şi asta-i o poezie, m-am hotărât. Îmi fac capul ţăndări că tot bubuie. O chem pe Salomeea şi i-l ofer, ce-a mai rămas, pe tavă în ritm de ceainic ce-ai-nicuşor avea o tobă şi aşa mai departe… Dar, totuşi, unde-ideea? Asta chiar mă bubuie obsedant şi hamletian pe de-asupra. O fi cântăreaţa cheală? Care tot aşa se piaptănă: cu părul într-o parte. Ca un deget în gâtlejul lui salang.
Ovidiu Nacu, apreciez faptul că ți-ai cerut scuze. Te asigur că depun un efort deliberat ca să nu mă răzbun pe Hermeneia. Tocmai de aceea mă străduiesc să las consiliul Hermeneia să ia cît mai mult decizii. Tot eu cred că am spus primul pe Hermeneia că nu omul a fost făcut pentru sabat ci sabatul pentru om și caut să aplic acest mod de interpretare a unui sistem reglementat. Evident nu sînt un om perfect și cu atît mai puțin un administrator perfect. Lăsînd la o parte faptul că mai am și eu munca mea și familia mea pe lîngă toate astea. În orice caz, sînt nevoit să îți aduc la cunoștință decizia consiliului Hermeneia de suspendare a contului tău pentru o lună de zile pentru motivul nerespectării regulamentului în mod deliberat și pentru reacțiile avute sub acest text. Vreau însă să îți mai răspund la cîteva lucruri afirmate de tine. În primul rînd mi se pare neadevărat și nedrept să fiu acuzat că „am aversiune pentru libertatea creatoare”. Pur și simplu mi se pare o vorbă fără nici un temei în realitate de vreme ce am încurajat întotdeauna și pe oricine să inoveze și să creeze pe Hermeneia. Iar dacă acuzația ta se referă la faptul că pe Hermeneia nu permitem folosirea limbajului vulgar, obscen sau profanator, atunci mă tem că avem definiții foarte diferite pentru creativitate. Acum, asta nu înseamnă că eu nu cred că există literatură pornografică sau promiscuă. Nu cred că nu există literatură sau artă erotică pînă la super-bizar. Sau profanatoare pînă la demonic. Dar deocamdată nu am de gînd să găzduiesc așa ceva pe Hermeneia. Iar dacă ne apucăm acum la discuții despre unde e linia de demarcație atunci nu mai terminăm nici pînă la ziua de apoi. Iar eu mai am și altă treabă de făcut decît să măsor cît din falus e voie să scoți la plimbare pe Hermeneia. În rest creativitatea a avut întotdeauna loc de zburdat liberă pe Hermeneia. A doua problemă pe care vreau să ți-o spun este că pe Hermeneia consiliul se străduiește din răsputeri să permită intrarea oamenilor care au măcar o brumă de talent și aplecare către arta scrisului. Nu este o treabă ușoară. Avem un proces pus la punct pentru aceasta și eu cred că sîntem și corecți și binevoitori. Eu în general nu votez ci mă străduiesc să asigur o cumpănă dreaptă și o calitate a actului literar pe Hermeneia. În același timp caut să încurajez. În ce privește remarca ta vreau să îți spun că cred că am avut poate unul sau două cazuri de retrogradare pe Hermeneia (dacă îmi aduc eu bine aminte) și decizia a fost luată după multe observații și multe dezbateri în consiliu. Te asigur că nici o decizie nu se ia în mod ușuratic în consiliul Hermeneia și absolut nimeni nu tolerează idea de răzbunare sau răfuieli personale. Am o deosebită apreciere pentru modul cumpătat și calm cu care se lucrează acolo. Noi ne dorim ca toți să fie autori dar această decizie depinde de calitatea textelor postate, de calitatea comentariilor făcute, de seriozitatea și respectul față de limba română și nu în ultimul rînd față de regulamentul site-ului Hermeneia. În esență noi ne dorim ca titlul de autor Hermeneia să fie o carte de vizită rîvnită și respectabilă, nu o denumire bagatelizată care nu mai înseamnă nimic. Te asigur că odată ce vei reveni pe site după această lună de „exil” consiliul îți va urmări activitatea și nu există nici un motiv pentru care ei să nu dorească să propună schimbarea categoriei tale la autor Hermeneia. Dar de fapt ce se întimplă acum, faptul că te deranjează că ești novice Hermeneia și nu autor Hermeneia vorbește tocmai despre faptul că acest lucru este ceva răvnit, că politica noastră strictă și exigentă aduce roade și că între celelalte site-uri lierare românești Hermeneia are un prestigiu și un profil de elită. Pentru că te asigur că niciodată nu am invitat pe nimeni să vină aici. Singura „invitație” fiind ceea ce este Hermeneia de fapt. Iar noi ne dorim ca această creștere a calității, inovației și creativității să sporească pe Hermeneia. În final vreau să îți spun că nu sînt de acord că atunci cînd te-ai înscris pe Hermeneia nu te-ai angajat să respecți „regulamentul” site-ului. Procesul de înscriere este foarte clar cu privire la aceasta. Nimeni nu spune că ai semnat un „contract juridic” dar probabil că un avocat ți-ar putea spune că modul în care este realizată înscrierea pe Hermeneia te obligă să îi respecți „regulamentul”. În orice caz, îmi pare rău că s-a ajuns aici dar cred că ne vom revedea peste o lună și sper ca după aceea să avem experiențe mai puțin violente.
Andrei, poemul a fost scris dintr-o suflare (de asta poate are si scapari dupa cum remarca un antevorbitor). NU stiu daca te ajuta cu ceva sa iti spun cine m-a inspirat sa scriu acest poem si nu cred ca e important sa marturisesc asta ...insa s-ar putea sa ai dreptate... sa fie un alter ego ... interesanta aceasta curiozitate a ta, specific feminina (uhaaa!) ca in parfum de femeie... nu cred ca se poate reedita istoria cu parfum de barbat...esenta replicii e o alta dimensiune... daca vrei sa spui metaforic vorbind ca sunt o egoista..adica el nu e altcineva decat tot eu multiplicata si redimensionata ca int-un tablou de frida kahlo, poate ai dreptate.. poate sunt tot eu cu egoismul meu exacerbat... nu-mi ajung mainile sa ma laud si nici palmierii sa imi fac umbra...dar ce aroma de mosk are umbra lui... el e o fata morgana...
Sărut mâinile Marina, poezia ta îmi place în ansamblul ei . îmi sună bine "valurile epidermei" urmele melcilor încă străluceau pe pozele dimineții. Aș elimină din text "prin intistine ca osubstanță letală". mai ales "pin intistine" nu-mi sună bine . cu respect Djamal
Paul - being the Trinity i don't think I am, I know I am (in love), [with Neo of course:P]
Virgil - oh, the eighties, indeedies!:p this dusty song is my utter love for Oster-Monath, otherwise known as April, beacuse in April Neo looks rather good and sun goes shine shine, the two lips, beg your pardon, tulips are rather dashing and I could not restrain myself from writing the obvious.
What do I think about GOD??
well, dear Prophet, wouldn't you like to know...:p
For your kind words and appreciation I'd like to thank you both!
cheers!
PS I still can't figure out how to follow my own texts on Hermeneia. Could you kindly break the mystery for me, again?
cu zâmbetul pe buze...
foarte frumos începutul poemului. reuşeşti să trimiţi lectorul într-o lume străveche, apoi să-l treci prin cârpa asta de viaţă şi să-l aduci la stadiul de fotografie îngălbenită. se pare că asta este evoluţia. mai avem viitor?!
(un singur lucru a rămas, totuşi, neschimbat: "reclamele pentru diferite cocteiluri erau lipite de cozile zmeilor"...).
da, am simţit că s-a petrecut o adevărată transfigurare!
Cât se poate de sincer, îți recomand să schimbi titlul pentru că 69 de poeme de dragoste sună cam ca în my name is bond... james bond, la care tipa my name is off... fuck off!
Dar desigur tu nu ai fi Ancuța Leonard dacă nu ai veni cu asemenea chestii și trebuie să existe și un ancuța leonard în literatură la fel cum există, oricât ar vrea alții să îi închidă gura, un Vadim Tudor în viața noastră politică și zic asta cu scuzele de rigoare față de cel din urmă.
Însă dintre toate bunurile noastre pământene, pădurea este cea mai de preț, de aceea îți atrag atenția.
Unless tipărești pe recycled
si ma bucur ca gasesc pe cineva care se bucura de acest text chiar daca sta ascuns in santier. mi-ar placea sa stiu care sunt defectele textului, ce-l face sa tremure, poate pe viitor voi evita acele stangacii. in ce priveste o carte, mai e o cale lunga pana acolo. dar ramane sa primesc cuvintele dvs ca incurajare, multumesc.
nici nu mi-a trecut prin cap sa fiu impartial, ioane. ma bucuram si eu ca omu' de primul conflict asa mai de doamne ajuta aici pe hermeneia. ca prea era pace si prietenie, dar desigur, aparentele, ca intotdeauna, inseala. nici nu ma gindeam sa fiu impartial sau partinitor, ma gindeam la hermeneia.. stii tu... "hermeneia on my mind..." noul slogan un weekend bun
ei...asta e intrebarea: cum-ul sau ce-ul.
si raspunsul meu este: ce-ul.
acel "cum", Adrian, este mult, mult prea tributar modei, curentelor, generatiilor, etc. cine construieste pornind de acolo, ramane nu cu o casa, ci cu poleiala de pe pereti, care dureza...pana la prima ploaie.
imi pare rau ca nu pot zabovi mai mult pe subiect, sunt foarte obosita si-ntr-o criza teribila de timp. dar te invit sa discutam, daca vrei, dupa Craciun. :)
Text bun... desigur ca orice text mai poate fi lucrat (de ex. "pe care trecea încet o cometă ciudată") insa eu sunt de parerea ca micile imperfectiuni au farmecul lor si nu trebuie sa ne stea in calea "degustarii" unei poezii de calitate. Trebuia insa, romani fiind, ca atunci cand suntem in atentie sa zicem si ceva de rau de al din capul mesei... dar si asta face parte tot din farmecul dulce-amarui al firii noastre.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Ovidius, venit din depărtata Sulmona, este surprins intr-o ipostază de inceput: " poet roman" Aranca, mulțumesc pentru citire, mai vorbim.
pentru textul : poet latin deîmi plac multe imagini de aici. cred că ar merita un final puternic... e doar o părere!
pentru textul : uneori dumnezeu mă scoate din priză deAș vrea să știi că am citit și rezonat cu versurile tale poate pentru că de două luni am versuri similare în inimă și mă tem să le scriu. Cel mai mult m-au lovit primele cinci versuri. Apoi "pansamente cu vorbe/ tandrețe expresso/ opt tablete pe zi și pereții cămașă" Despre final aș spune că ar merita o mică revizie. Mulțumesc. /O\
pentru textul : Fără filtru deMarina Nicolaev, Faptul că ideea acestui poem pornește de la o casă "reală" (pe care o posed) nu are nicio relevanta estetica. Am încercat totuși să mă ridic desupra acestei "true story", să "poetizez", și iată ce a ieșit. Îi invit cu drag pe toți hermeneiștii acolo, să petrecem un revelion imaginar, cu bucate ardelenești. La mulți ani!
pentru textul : casa de pe colină deunii nu simt gustul unui eveniment ca acela al fricii ori al libertăţii - depinde însă de condiţiile în care simţi aceste două atribute ale vieţii - căci există fel şi fel de frici, fel şi fel de libertăţi-, însă nici nu ar fi corect să ne imaginăm, nu zic altfel, că şi cei care duc mai departe viaţa, tinerii, urmaşii etc ar trebui să treacă prin ce am trecut unii dintre noi, ca să înţeleagă, ca să simtă gustul...
oricum eu cred ă fiecare generaţie are "momentele ei de degustat" pe care nu le vor avea aceia care vin după ei ş.a.m.d.
oricum, interesant punctul tău de vedere.
Virgil, atenţie la "O mulțime de lucruri au trecut" şi la "Într-un fel mi-a milă"!
pentru textul : 25 de ani dePrimiti si texte in alta...lingua? :p
pentru textul : Se anunţă Virtualia XIV deda' nu e cu morală domnule Toma. morala o lăsăm să o tragă moraliștii. altfel spus, nu cred că un text trebuie să îți spună ce bine sau ce e rău. ci mai degrabă să te facă să te simți incomod dacă nu te întrebi ce este bine sau ce este rău.
pentru textul : Spoiler devă mărturisesc autorul este surprins. nu că s-ar întîmpla pentru prima dată. dar nu i-a trecut prin gînd atunci cînd a scris textul că va întîmpina asemenea apreciere. probabil se dovedește încă o dată că inspirația este ceva ce nu poate fi prevăzut. cu mulțumiri pentru surpriză.
pentru textul : indie debine, Nicodem.
pentru textul : ramura de foc a fericirii deai dreptate.
Aranca, Iată cum mă stîrniți voi prieteni la dezlegare de limbă; mi-am ispășit păcatele, am vorbit cît pentru două luni. Pe scurt, mi se pare de bun simț să răspund la întrebări: Coperți SF încă nu, aceasta e o lucrare care s-a cuibărit în mintea mea, așa de plăcere. Nu am blog. În final, cu prețuire, șase creioane pentru o peniță, crezi că e un schimb echitabil, Aranca?
pentru textul : Lemuria devezi că mai citesc şi românii pe saitul ista, nu numai huţulii. Aşa că cere autonomie pentru românii din Ucraina :)
pentru textul : pentru că uiţi ce ai mâncat aseară deun poem frumos care iti da de gandit. mai putin a patra strofa.
pentru textul : Cum să spui că ești măr? derăspunsuri.
ei Andule, jubilezi că mi-am zis gunoi... ești infantil știam, că ești epigon stănescian știam, dar că poți fi și prost ca un Moldovan/bolovan nu știam. și știi care e chestia: uite o epigramă pe care ți-o dedicasem cândva... asta pentru a păstra aspectul de literatură al contextului:
cu prostu care nu-i școlit
te lupți puțin și-ai izbândit
dar bătălia-i colosală
cu prostu care are școală
și încă o chestiune... Țuțea spunea că prostia e variabilă și avea dreptate. De câte ori te citesc, ești din ce în ce mai prost. Și te citesc intensiv.
:))Silvia... ești naughty, dragă, mersic:))
pentru textul : măceșe zdrobite deam trecut pe alt calculator aici am. știu ce vorbesc despre diacritice și despre laptopul meu și despre Windows. știu ce nu are... fotografia nu e color. așa că rochia eu mi-am imaginat-o albastră, decolorată, Alina. mă așteptam să colaborezi și tu la acest text, ca "un semn pentru Bianca, întru amintirea vremurilor când eram în aceeași echipă."
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 3 deProza scrisa dupa toate rigorile artei. Are de toate. Esential ar fi sa nu stagneze doar in cadre clasice (descrieri si atat). Poate ar fi bine ca acel Richard sa spuna, la un moment dat, ceva personal, nu doar sa fac (sa execute ceva) iar cand vrea sa vorbeasca, autoarea sa-l transforme intr-un salahor. Desigur, nu e nimic batut in cuie, poate ca textul e mai lung si eu nu pot intui inceputul sau continuarea lui. Pentru modul exemplar in care e scris acest text - o penita. Dancus
pentru textul : Richard deMintea lui Boba bubuie de…ecouri. Persoana lui e un dicţionar propriu de ecouri. Ale unor voci de persoane multiple: un man, o woman, un child, little man, o/un strong woman, strong man, old man, whiner, mellow, flay, martian, big robot, little robot…mă opresc că infinit numărabilul nu e…numărabil. Peste care operează limbajul. Şi gata textul. Prin rezonanţă mintea mea începe să bubuie modulat de ecouri piano ca un ecou de ecouri. Şi nu-mi e teamă să devin numărul din gaşca lui boba, cât vreau de mare. Căpăţâna mea - tobă cu rezonanţă închisă. Asta da text de « stare » ! Ea, «starea» - cancerul nu se ia prin contact neprotejat. Se transmite pe furiş, pervers, unduitor, precum în experimentul ERP, instantaneu. SF horror ! Dacă şi asta-i o poezie, m-am hotărât. Îmi fac capul ţăndări că tot bubuie. O chem pe Salomeea şi i-l ofer, ce-a mai rămas, pe tavă în ritm de ceainic ce-ai-nicuşor avea o tobă şi aşa mai departe… Dar, totuşi, unde-ideea? Asta chiar mă bubuie obsedant şi hamletian pe de-asupra. O fi cântăreaţa cheală? Care tot aşa se piaptănă: cu părul într-o parte. Ca un deget în gâtlejul lui salang.
pentru textul : numărul meu deDuplicat.
pentru textul : Au moment où j’avais surgi dela buna venire. Condei Aprig !
pentru textul : Ines dedacă deranjez, atunci vă rog frumos să-mi anulați statutul de membru al site-ului hermeneia! nu țin neapărat să postez texte, sincer!
pentru textul : I have a dream deOvidiu Nacu, apreciez faptul că ți-ai cerut scuze. Te asigur că depun un efort deliberat ca să nu mă răzbun pe Hermeneia. Tocmai de aceea mă străduiesc să las consiliul Hermeneia să ia cît mai mult decizii. Tot eu cred că am spus primul pe Hermeneia că nu omul a fost făcut pentru sabat ci sabatul pentru om și caut să aplic acest mod de interpretare a unui sistem reglementat. Evident nu sînt un om perfect și cu atît mai puțin un administrator perfect. Lăsînd la o parte faptul că mai am și eu munca mea și familia mea pe lîngă toate astea. În orice caz, sînt nevoit să îți aduc la cunoștință decizia consiliului Hermeneia de suspendare a contului tău pentru o lună de zile pentru motivul nerespectării regulamentului în mod deliberat și pentru reacțiile avute sub acest text. Vreau însă să îți mai răspund la cîteva lucruri afirmate de tine. În primul rînd mi se pare neadevărat și nedrept să fiu acuzat că „am aversiune pentru libertatea creatoare”. Pur și simplu mi se pare o vorbă fără nici un temei în realitate de vreme ce am încurajat întotdeauna și pe oricine să inoveze și să creeze pe Hermeneia. Iar dacă acuzația ta se referă la faptul că pe Hermeneia nu permitem folosirea limbajului vulgar, obscen sau profanator, atunci mă tem că avem definiții foarte diferite pentru creativitate. Acum, asta nu înseamnă că eu nu cred că există literatură pornografică sau promiscuă. Nu cred că nu există literatură sau artă erotică pînă la super-bizar. Sau profanatoare pînă la demonic. Dar deocamdată nu am de gînd să găzduiesc așa ceva pe Hermeneia. Iar dacă ne apucăm acum la discuții despre unde e linia de demarcație atunci nu mai terminăm nici pînă la ziua de apoi. Iar eu mai am și altă treabă de făcut decît să măsor cît din falus e voie să scoți la plimbare pe Hermeneia. În rest creativitatea a avut întotdeauna loc de zburdat liberă pe Hermeneia. A doua problemă pe care vreau să ți-o spun este că pe Hermeneia consiliul se străduiește din răsputeri să permită intrarea oamenilor care au măcar o brumă de talent și aplecare către arta scrisului. Nu este o treabă ușoară. Avem un proces pus la punct pentru aceasta și eu cred că sîntem și corecți și binevoitori. Eu în general nu votez ci mă străduiesc să asigur o cumpănă dreaptă și o calitate a actului literar pe Hermeneia. În același timp caut să încurajez. În ce privește remarca ta vreau să îți spun că cred că am avut poate unul sau două cazuri de retrogradare pe Hermeneia (dacă îmi aduc eu bine aminte) și decizia a fost luată după multe observații și multe dezbateri în consiliu. Te asigur că nici o decizie nu se ia în mod ușuratic în consiliul Hermeneia și absolut nimeni nu tolerează idea de răzbunare sau răfuieli personale. Am o deosebită apreciere pentru modul cumpătat și calm cu care se lucrează acolo. Noi ne dorim ca toți să fie autori dar această decizie depinde de calitatea textelor postate, de calitatea comentariilor făcute, de seriozitatea și respectul față de limba română și nu în ultimul rînd față de regulamentul site-ului Hermeneia. În esență noi ne dorim ca titlul de autor Hermeneia să fie o carte de vizită rîvnită și respectabilă, nu o denumire bagatelizată care nu mai înseamnă nimic. Te asigur că odată ce vei reveni pe site după această lună de „exil” consiliul îți va urmări activitatea și nu există nici un motiv pentru care ei să nu dorească să propună schimbarea categoriei tale la autor Hermeneia. Dar de fapt ce se întimplă acum, faptul că te deranjează că ești novice Hermeneia și nu autor Hermeneia vorbește tocmai despre faptul că acest lucru este ceva răvnit, că politica noastră strictă și exigentă aduce roade și că între celelalte site-uri lierare românești Hermeneia are un prestigiu și un profil de elită. Pentru că te asigur că niciodată nu am invitat pe nimeni să vină aici. Singura „invitație” fiind ceea ce este Hermeneia de fapt. Iar noi ne dorim ca această creștere a calității, inovației și creativității să sporească pe Hermeneia. În final vreau să îți spun că nu sînt de acord că atunci cînd te-ai înscris pe Hermeneia nu te-ai angajat să respecți „regulamentul” site-ului. Procesul de înscriere este foarte clar cu privire la aceasta. Nimeni nu spune că ai semnat un „contract juridic” dar probabil că un avocat ți-ar putea spune că modul în care este realizată înscrierea pe Hermeneia te obligă să îi respecți „regulamentul”. În orice caz, îmi pare rău că s-a ajuns aici dar cred că ne vom revedea peste o lună și sper ca după aceea să avem experiențe mai puțin violente.
pentru textul : Doină deAndrei, poemul a fost scris dintr-o suflare (de asta poate are si scapari dupa cum remarca un antevorbitor). NU stiu daca te ajuta cu ceva sa iti spun cine m-a inspirat sa scriu acest poem si nu cred ca e important sa marturisesc asta ...insa s-ar putea sa ai dreptate... sa fie un alter ego ... interesanta aceasta curiozitate a ta, specific feminina (uhaaa!) ca in parfum de femeie... nu cred ca se poate reedita istoria cu parfum de barbat...esenta replicii e o alta dimensiune... daca vrei sa spui metaforic vorbind ca sunt o egoista..adica el nu e altcineva decat tot eu multiplicata si redimensionata ca int-un tablou de frida kahlo, poate ai dreptate.. poate sunt tot eu cu egoismul meu exacerbat... nu-mi ajung mainile sa ma laud si nici palmierii sa imi fac umbra...dar ce aroma de mosk are umbra lui... el e o fata morgana...
pentru textul : akhtalee deVirgil, îți mulțumesc și mă bucur că ți-a plăcut. Încă mai suntem aici pentru a crea, așa e...
pentru textul : silences deSărut mâinile Marina, poezia ta îmi place în ansamblul ei . îmi sună bine "valurile epidermei" urmele melcilor încă străluceau pe pozele dimineții. Aș elimină din text "prin intistine ca osubstanță letală". mai ales "pin intistine" nu-mi sună bine . cu respect Djamal
pentru textul : memoria imediatã dePaul - being the Trinity i don't think I am, I know I am (in love), [with Neo of course:P]
Virgil - oh, the eighties, indeedies!:p this dusty song is my utter love for Oster-Monath, otherwise known as April, beacuse in April Neo looks rather good and sun goes shine shine, the two lips, beg your pardon, tulips are rather dashing and I could not restrain myself from writing the obvious.
What do I think about GOD??
well, dear Prophet, wouldn't you like to know...:p
For your kind words and appreciation I'd like to thank you both!
cheers!
PS I still can't figure out how to follow my own texts on Hermeneia. Could you kindly break the mystery for me, again?
pentru textul : Oster-Monath decu zâmbetul pe buze...
pentru textul : transfigurare defoarte frumos începutul poemului. reuşeşti să trimiţi lectorul într-o lume străveche, apoi să-l treci prin cârpa asta de viaţă şi să-l aduci la stadiul de fotografie îngălbenită. se pare că asta este evoluţia. mai avem viitor?!
(un singur lucru a rămas, totuşi, neschimbat: "reclamele pentru diferite cocteiluri erau lipite de cozile zmeilor"...).
da, am simţit că s-a petrecut o adevărată transfigurare!
Cât se poate de sincer, îți recomand să schimbi titlul pentru că 69 de poeme de dragoste sună cam ca în my name is bond... james bond, la care tipa my name is off... fuck off!
pentru textul : 69 de poeme de dragoste, în curs de apariție deDar desigur tu nu ai fi Ancuța Leonard dacă nu ai veni cu asemenea chestii și trebuie să existe și un ancuța leonard în literatură la fel cum există, oricât ar vrea alții să îi închidă gura, un Vadim Tudor în viața noastră politică și zic asta cu scuzele de rigoare față de cel din urmă.
Însă dintre toate bunurile noastre pământene, pădurea este cea mai de preț, de aceea îți atrag atenția.
Unless tipărești pe recycled
si ma bucur ca gasesc pe cineva care se bucura de acest text chiar daca sta ascuns in santier. mi-ar placea sa stiu care sunt defectele textului, ce-l face sa tremure, poate pe viitor voi evita acele stangacii. in ce priveste o carte, mai e o cale lunga pana acolo. dar ramane sa primesc cuvintele dvs ca incurajare, multumesc.
pentru textul : REM denici nu mi-a trecut prin cap sa fiu impartial, ioane. ma bucuram si eu ca omu' de primul conflict asa mai de doamne ajuta aici pe hermeneia. ca prea era pace si prietenie, dar desigur, aparentele, ca intotdeauna, inseala. nici nu ma gindeam sa fiu impartial sau partinitor, ma gindeam la hermeneia.. stii tu... "hermeneia on my mind..." noul slogan un weekend bun
pentru textul : Cel mai, Cea mai deei...asta e intrebarea: cum-ul sau ce-ul.
si raspunsul meu este: ce-ul.
acel "cum", Adrian, este mult, mult prea tributar modei, curentelor, generatiilor, etc. cine construieste pornind de acolo, ramane nu cu o casa, ci cu poleiala de pe pereti, care dureza...pana la prima ploaie.
imi pare rau ca nu pot zabovi mai mult pe subiect, sunt foarte obosita si-ntr-o criza teribila de timp. dar te invit sa discutam, daca vrei, dupa Craciun. :)
pentru textul : Despre cum poate fi recâştigat prestigiul poeziei deText bun... desigur ca orice text mai poate fi lucrat (de ex. "pe care trecea încet o cometă ciudată") insa eu sunt de parerea ca micile imperfectiuni au farmecul lor si nu trebuie sa ne stea in calea "degustarii" unei poezii de calitate. Trebuia insa, romani fiind, ca atunci cand suntem in atentie sa zicem si ceva de rau de al din capul mesei... dar si asta face parte tot din farmecul dulce-amarui al firii noastre.
pentru textul : Băieți de cauciuc vor săruta fete de cauciuc dePagini