teotim -
Cum să spui că ești măr
când îngropat în pământ până la cer
ții soarele între dinți?
Cum să spui că ești pom
când afundat în fruct te decojești
până la ultimul cuvânt?
Cum să spui că iubești
când roibii îngenunchează de sete
și îți cerșesc lacrimile?
Nu, nu poți să spui că mâna
e mai puțin inimă decât vântul,
nici că iubita e mai flacără
decât fântâna din pântece,
sau că moartea e mai lacrimă decât
pruncul ce te privește întrebător.
Poezie:
Comentarii
Virgil -
am o mica rezerva fata de strofa 4 dar in rest eu zic ca merita o penita de aur, mai ales pentru ceea ce eu as numi "efectul de palimpsest" cu ocazia asta te anunt si ca s-a hotarit sa ti se ofere categoria de autor hermeneia. mult succes...
teotim -
Mulțumesc frumos, Virgil, pentru aprecieri și urări. Mi-a plăcut remarca ta despre "efectul de palimpsest", este într-adevăr o legătură.
lucian -
un poem frumos care iti da de gandit. mai putin a patra strofa.
teotim -
mulțumesc, Lucian