In Josef și fratele său (Thomas Mann) un capitol important este dedicat romanului neconsumat dintre nevasta guvernatorului Putifar, Zuleika și administratorul casei, Josef.
O scenă excelentă este " petrecerea cu neveste " în care femeia îndragostită în tămpenie și făra bariere în pasiunea ei, invită femei din elita egipteană la o agapă .
Fructe și cuțite tăioase sunt prezentate petrecărețelor.
In timp ce ele descojesc fructele inocenței, pătrunde în sala de chefuri Josef cu intenția de a turna vin în carafe. Lumina deveni brusc țeapăna, spune Mann (contrar legiilor de fexibilitate Maxwell descoperite ceva mai devreme) frumusețea lui Josef fiind atît de concretă și intangibilă că femeile își tăiau degetele neluîndu-și ochii (adică refuzau semnalul castelanei să mute ocheadele și oftaturile de jiind în altă direcție) de la sclavul uns cu toate alifiile.
Lumina țășnea din toate sfincterele prezente, era gălbuie, căci ecuația ma=qE+qV x B nu fusese explicată la școala primara, din lipsă de buget.
Rembrandt pictează întîlnirea dintre cei doi, lîngă un pat îmbietor cu mătăsuri bine călcate.E scena refuzului, singura schemă folosită de barbații care nu pot pretinde că îi doare capul.
Josef, care nu prididea să oprească sîngele, lingoarea, bașca leșinurile premenstruale ale unor femei fără scrupule care mergeau pe la petreceri deși li se apropia ciclul (nu e nevoie de fizică să demonstrăm precizia ceasului biologic), se trănti la pămînt, și ceru demisia fară preaviz șoptind ușurat în barbă:
ce bine ca sunt gay ...