kalipeto -

cotidian
am deschis larg fereastra
pe atunci umblam deghizat în om
cu unghia arătătorului dezlipind fâșii din albastra
piele a cerului
și agățând-o în pomi
undeva în partea veșnică a estului
vara pregătea în liniște secunde coapte
mingea tati
strigase râzând copilul vecinului
ssst
îi răspunse orașul
tati doarme
e noapte
apoi asfaltul
cu marginile strivite de borduri
nisipul
groapa
gardul
un trecător
alți trecători
cuvinte adormite-n guri
pământul
deși bun
lovit cu sapa
Poezie:
Comentarii
mai toate textele mele din ultimele
Dihania -
mai toate textele mele din ultimele luni au fost marcate ca inacceptabile si sincer nu inteleg de ce. e doar o razbunare? iata cel mai recent. voi, ca colegi de site, ce credeti? aveti si voi parerea voastra, a voastra si numai a voastra?
http://hermeneia.com/node/12707
Acest text este foarte reusit.
Snowdon King -
Acest text este foarte reusit. Cu un plus pentru prima strofa si ultima (as exclude desi bun/lovit cu sapa). In prima imagine - dedublarea, iar in ultima suprarealismul exprimat sacadat, dar foarte expresiv. Felicitari, ai mana fina si minte ascutita.
yes, sir! aia cu sapa si pe mine ma
kalipeto -
yes, sir! aia cu sapa si pe mine ma enerveaza, am facut cerere la "centru", dar deocamdata nimic:) Multumiri pentru comentariu!
silviu da. îmi place. aş fi scris doar atât dar, pentru
zugravul de subţire -
silviu da. îmi place. aş fi scris doar atât dar, pentru că vreau să îţi pun o peniţă aici sunt obligat să justific gestul. pentru atmosfera creată de poezie. foarte clară în incertitudinea ei.
câteodată trebuie să ridicăm casa pe nisipuri mişcătoare, ca şi cum acestea ar fi stâncă