série noire ou grise
vâră nasul cumpără mărar
magneticul mire-n salar, un fitecine ogarul
uitând si de sine-n ritmul cu care
atâtea chenzine se fac a-l susţine
peste sentimente(legende) creşte
mărarul contemporan
alte liniştite verdeţuri fără împotrivire
are şi mireasa salar,famelie
şi-o cuhnie(nevisată-se ştie-)
mestecă-n oale , jonglând văsăria,
cepele rumene ,
cartea bucatelor pururi zglobie,
(câte capitole nu trezesc elanuri naive
la răzvrătire!)
mai urmează la rând, tot în amorţire
frecatul podelei şi-al adâncului firii
unde sclipesc rar, tot mai rar
catedralele(ce naiba, ridicole?!)
ale melancoliei...
Poezie:
Comentarii
gri
Ottilia Ardeleanu -
sau, mai degrabă, neagră, viaţa pornită în trombă de la nuanţe de roz către ceea ce devine este descoperită cu gustul "prins" din "cartea bucatelor" şi se derulează sarcastic- hilar înspre "catedralele melancoliei".
am zâmbit şi am oftat, nu mai ştiu care a fost prima reacţie, poate că cele două stări chiar s-au suprapus!
merci Odile
angela nache mamier -
încercare de a ma desprinde de un lirism siropos...râs cu plâns ,vorba ta... conditia feminina,un combat pour moi !!!!
de zi cu zi cu zi
kalipeto -
versul de pe tocator
inscris cu pricepere
in cercul farfuriei virtuale!
cam mult marar, madam, dar treaca de la mine:)
marar rar în poezie (silviu)
angela nache mamier -
e rar
marar
"muscat"
de har ... :)
e mult
mai des
un
nenufar...
jonglerie
bobadil -
un text care m-a așezat la masă cu autoarea lui, iar mie ce-mi mai place să savurez o tristețe provincială, de la Topârceanu și Minulescu încoace!
am țesut și des-țesut o poveste nici măcar atât de 'casnică' pe cât ar fi, la o primă citire.
deliciul nu se lasă așteptat, pentru că autoarea știe să dozeze nectarul atunci când poțiunea este prea amară.
mulțumesc pentru lectură
SOS-mărar
angela nache mamier -
un comentariu care a sesizat cu subtilitate intentiile unei autoare care a scris totul într-un climat de tristete provincială , morală ,socială ,acordând un rol terapeutic si amuzant cuvintelor,introducând "mărarul" de dragul experimentării unor cuvinte mai putin vehiculate într-un poem" neo-bovaric"
e un SOS-marar"! La mine a mers ,căci din aceasta "aromă" s-a născut acest poem care" tricotează " stări de furie existentială...si nu place oricui...dar asta este libertatea de creatie... ea comportă si riscuri pe propria piele
merci pentru"penita" dvs , pertinentă...