știu că mă urmărești
aș putea să mă opresc aici să pun labirintului punct
paragraf încheiat la inefabil
la vecerniile în limba îngerilor de hrisolit
la infinitul nostru comun
sfîrșit
să ies din joc
o tumbă un sărut pe ochi și gata
ai mai vibra o dată apoi laconic “nu mai sînt”
aș deveni un fel de orologiu preschimbat în clopot interzis
un ciot de os albastru ultimul cuvînt
dar știu doar începutul alfabetului
cățărătorilor de suflet
nu și sfîrșitul lui
cu litere în plus și vînătoare după vînt
deci vom cina încă o dată
privindu-ne în ochii de-mprumut
mînca-vom raci de rîu răscolitor de verzi pe mal
și pîine de cuptor neînceput
dansa-vom doar o singură tăcere printre păsări
un ultim semn de picătură încă vin
iar mîine eu voi fi departe
și tu vei fi demult
Comentarii
.
bobadil -
Poemul e si frumos ca brad pitt si inteligent ca johnny depp dar mie nu mi-a spus mai mult deocamdata. Un exercitiu de scriere si zicand aceasta primesc sa fiu si injurat. Fata de tinuta autorului il vad mai degraba ca pe un experiment. Unul desuet si care desigur unui autor cum este Virgil Titarenco i se poate trece cu vederea oricand. Motive se gasesc pentru noi, impatimitii. Sau cum ziceau stramosii (fara sa-mi pot aminti ortografia exacta) errare humanum est perseverarae diabolicum. Andu
Despre site
Dorel -
Am observat că, dacă intru pe un text al meu, intrarea se contabilizează. Nu e în regulă! Asta înseamnă că orice autor poate, prin acest procedeu necinstit, să ajungă în fruntea topului la accesări (cele mai citite texte). Deși nu știu la ce i-ar folosi. Doar că i-ar deruta pe ceilalți...
observație corectă, interpretare greșită
Virgil -
Dorel, ai făcut o observație corectă (cel puțin într-un anumit context - sau cum s-ar spune în matematică, date fiind anumite condiții, deci nu întotdeauna) dar ai produs o interpretare greșită. Și este greștită pentru că bănuiesc că nu știi exact despre ce vorbești (în general) și cu certitudine nu știi cum funcționează algoritmul din spatele contorului (în special). Te pot însă asigura că scenariul pe care îl întrevezi tu este nerealizabil. Iar temerea nefondată. Iar dacă îți imaginezi o soluție ideală, în care accesarea de către persoana care a postat textul (nu care este logată la un moment dat, pentru că cele două lucruri nu sînt întotdeauna identice) să nu se înregistreze în contorul vizitării paginii, sînt nevoit să îți aduc vestea proastă că acea soluție nu s-a inventat încă și probabil că nici nu se va putea inventa, date fiind detaliile tehnice ale modului cum funcționează diferitele pagini de web. Iar dacă cineva îți va spune că așa ceva este posibil în mod absolut îți garantez eu că se laudă. Există mai multe sisteme și mai multe soluții dar absolut nici una nu este perfectă. Cea implementată aici de mine este, cel puțin în opinia mea, cea care reduce la maximum posibilitatea de abuz.
tehnic
Dorel -
Sunt sigur ca este asa cum spui (banuiam asta, de altfel). Asta e. Daca textele ar avea mii de accesari, n-ar conta. Dar aici sunt accesari putine. Si eu contez pe buna-credinta a tuturor, mai ales ca suntem intr-o conversatie, nu intr-o competitie.
...
Virgil -
nu stiu de ce simt o nota de ironie in ce spui tu dar, asa cum spui, "asta e", nu esti obligat sa ma crezi. parerea mea este ca timpul a dovedit ca nu se prea poate abuza de asta aici. evident, oricine poate ruga soacre, verișoare si matuși să meargă pe poezeaua lui și să facă click doar așa de amoru' artei și ca să aibă și el/sau ea sfertul lor de oră de celebritate. și chestia asta nu poate fi contracarată. evident, dacă ar deveni un fenomen de masă n-ar mai avea rost hermeneia pentru că toți am fi doar o gașcă de nebuni. dar viața nu este așa. mai devreme sau mai tîrziu oamenii revin la matcă iar soacrele, verișoarele și mătușile merg la telenovelele lor și lasă literatura în pace că tot nu se pricep la ea. iar cei cu o lipsă acută de semnificație își găsesc alte mijloace că o găsească. iar dacă încearcă să o facă aici sistemul îi împiedică. adica un fel de deus ex machina...
Îți mărturisesc
Dorel -
cu mâna pe inimă că, măcar de data asta, n-a fost nicio ironie la mine. Ai dreptate în ceea ce spui.