iubire
opiaceu rar
nervurile sufletului picură
ochilor
curcubee

ce ploaie îndelungată
peste zăpezile câmpiei

ce vânt rătăcitor
între luminile astrelor

ce soare magic
din miere şi înţepături
ca de albine

vise
frământate între năzuinţe
de copil
pumnii micuţi strânşi
sub învelişul de femeie

globul meu de cristal
satelit pe cerul nopţii

guri ştirbe
buze umede
zâmbesc cum roua
din leagane privindu-mă
pe ferestre