Erika, găsesc interesant titlul poemului tău. la fel de interesant mi se pare si comentariul pe care l-ai lasat la text. zic interesant în sensul că, nu mi-am închipuit că putem face asta pe un site de literatură, să ne comentăm singuri. e ca și cum ai spune "azi cerul e verde, am scris albastru, mâine e verde". dacă tu consideri că poemul este nefinisat, mai lasa-l pe sevalet, o zi, două, caută alte imagini care se potrivesc starii pe care o ai și vei scrie un poem reușit la care nu va mai fi nevoie să lași nici un comentariu de genul celui de sus. (este inestetic). sau, îi poți lăsa pe cititorii tăi să spună dacă poemul mai necesită sau nu unele retușări. personal, în acest poem aș renunța la repetiția din V2 și V3. uite și o variantă scurtă: zidită în alte cuvinte fulgerul îmi taie lumina într-o formă de inimă mă umezește frica uitării plouă alerg ca și cum ar fi altă viață mă descompun pe umbra pământului. rămân în pas de picătură într-o lacrimă a femeii de ploaie. mult succes! Madim