ma gindeam citind titlul la o nava (poate sub impresia golfului din apropiere de Madrague - vezi chiar cintecul lui B.B. "Sur la plage abandonnée/Coquillage et crustacés/Qui l'eût cru déplorent la perte de l'été..."; in care imi luminez gindurile dimineata), pe urma am mai aflat ca e si o provincie din Slovenia si nu numai atit... Carinthia sa fie lipitanul dintr-o alta epoca a galanteriilor secolului al XIV-lea? Stranie atmosfera... De altfel, cind citesc un text nou citeodata subliniez sau ramin citeva clipe in dreptul unor pasaje deosebite, cu o valoare literara mai ridicata, intensa, de alta factura; de aceea repet si aici acest gest ca o revedere: "nu mă întreba de ce nu există refugii în logica infiniturilor mici și nici în arsura cu care maschezi linia norocului apucă-mi mîna dar nu mă atinge"...
Ma induiosasem de cainta mataluta prin com-ul cu care m-ai onorat la textul meu polemic. Dar vad ca paranoia iti tasneste, in continuare, prin toti porii. si pui de o sedinta de partid largita cu tine care te crezi mai multi prin care sa infierezi, cu manie proletara etc. Cred c-o sa pun apa la fiert si o s-o torn in subteranele in care locuiesti. si n-o sa fiu chiar sadic sa fie clocotita. ci mult mai sadic ca numai sa te ametesc si sa te fac sa iesi la suprafata si sa te iau de coada aia puturoasa sa te arat la toata lumea. pe urma, iti garantez, nici nu stii ce te mai astepta
două observații: repetarea lui „asta” în prima strofă e puțin cam deranjantă și finalul e nițeluș cam previzibil. Am observat că e aproape o rețetă să termini așa. În rest e destul de bine.
acest text pe alte site-uri. Am trecut mai departe fara sa-l citesc. Azi l-am parcurs de la un cap la altul fiidn prins de firul narativ si schimbarea neasteptata de situatii. Cert, autoarea are inzestrare de prozator. Mai are si suflu pentru proza intinsa. Ceva (inca) ii lipseste. Nu-mi dau prea bine seama ce. Probabil o exprimare (inca) greoaie, desi pare fireasca. Am mai citit, in fuga recunosc (citire rapida) si alte texte ale ei. Aici mi se pare un progres. Cred ca este inca in perioada in care isi face mana.
Actaeon, om fi stat la un cenaclu la aceeasi masa ceea ce nu te-a impiedicat sa imi arunci diverse gunoaie pe ym, in mod onorabil... Cit priveste respectivele texte, pot spune ca am avut o experienta interesanta prin metoda de abordare a lor, nefiind impotriva regulamentului. nu stiu de ce te simti cobai..intentia noastra era aceea de a gasi un numitor comun in colaborare, sau mai bine zis, tandem. Aritmosa, aspectele pozitive exista de altfel, insa iarasi intra in sfera noastra particulara de relaizari; te asigur ca exista. A existat o fluctuatie calitativa a textelor, pentru ca unele nu erau chiar metafore de sine statatoare, multe erau comentarii la niste schite (in creion, tus) de calatorie pe care nu le-am postat...aveau alte semnificatie. Nu justific acest demers, pur si simplu v-am informat ca a existat. Cristina, succes la cele doua facultati.:)
... precum remarcam și în alte dăți (nu dă-ți), inteligența ta este de-a dreptul sclipitoare. ai un mod dantelat de a o expune și acesta îmi place. însă am unele amendamente. primul și unicul ar fi ăsta: nu mă cheamă Nastratin, iar acest text nu este o sobă:) ai perfectă justețe în afirmații... numai că, vezi tu, nu am chef să le dau curs. de ce ? tocmai spusei:)! cu drag, paul
Virgil pentru mine au fost foarte clare precizarile tale si iti multumesc pentru un punct de vedere cat se poate de sincer. Numai ca, vezi tu, suntem diferiti iar crestinismul a ales sa tina sub umbrela sa adevaruri dar si o multime de bazaconii. Cu "impulsul" acela nu m-am referit la nimeni in special deci nu ar fi trebuit sa te simti vizat. Tu vorbesti despre Ioan Botezatorul si despre Hristos si te consideri la fel de vrednic precum acestia in a evalua si judeca. Eu nu imi pot permite asta pentru ca am fost invatat sa pun mai inainte de orice smerenia si pacea, am fost instruit de ai mei parinti sa cred in Sfanta Treime, in Maica Sfanta, in sfinti si icoane. Nu vreau ca discutia dintre noi doi sa capete valente teologice pentru ca vorbim despre credinta si mai putin despre incercarea de rationalizare a acesteia. Ca se numeste scoala de duminica, adunare ori pur si simplu mesa nu are importanta din punctul de vedere al relationarii mele cu ceilalti pe acest site. Radu Gyr a scris si el poezie atunci cand era inchis. O poezie traita si plina de deschidere. Daca ai candva vreme cauta poeziile lui. Sunt deosebite.
Roxana, cred că m-ai înțeles parțial. Toți am fost cândva "de 5 zile" pe site-ul Hermeneia și cei mai mulți am publicat aici texte noi, încă de la început. Eu personal nu mi-am permis și cel mai probabil nu voi publica niciodată texte vechi pe acest site. Este părerea mea personală, exigența mea. Tot părerea proprie este că nu am avut ce citi la tine în pagină, pentru că știam textele de mai demult. De aici și întrebarea mea anterioară, care nu are nici o legătură cu respectarea sau nu a Regulamentul site-ului. Îți doresc succes și aștept să citesc texte inedite și în pagina ta de pe Hermeneia.
încă mai aștept seara să suni dar cine știe dacă stelele pot avea timp să inventeze telefonul? pentru galanta și gingașa atașare a personajului, îndrăgit de mulți în timpuri fermecate, de persoana iubită. pentru traducerea adecvată, cât și pentru îmbinarea plăcută dintre dor/imagine/dor. frumos, Marina!... nu perfect, dar frumos:)!
la prima citire poemul mi s-a părut subţire. îl recitesc şi înţeleg păsul poetului pentru cei care cad şi nu se mai ridică.
pe-aici, în loc de etichetă, noi punem panglicuţă. dar nu numai atât am înţeles din text!
de multe ori miza unui text tine de gradul de manipulare al realitatii. dar aici si amendamentul ca nu se traieste in lumea reala. insa, cand planurile se intrepatrund (lumea si visul, visul si lumea) si constientizez asta, atunci imi place mai mult sa vad ca autorul, constient de el insusi si lumea sa, precizeaza ac raport si ac influenta reciproca. asa cum se intampla aici. atunci oamenii pulseaza, iar resortul o fi dinauntru, si acela, de unde?
E un cocktail de arte aici si mie mi se pare cam incarcat din aceste motiv. Dar poate asta ati si intentionat, un poem semi-avangardist. "astazi sunt doar beethoven" pare din alta poezie si nu stiu de ce ati repetat "inghit". Sugestie: "inghitim aerul/ oamenii/ pestii/ nimeni nu se mai indoieste ca suntem lasi". (nu cred ca in felul acesta se pierde aluzia la mitul lui Iona) . As mai renunta la ultimele doua versuri si la primul - la "un lac". Asa vad eu. Nu neg ca e posibil sa ma insel. Insa textul nu este deloc lipsit de imaginatie si de inteligenta poetica. Tocmai de aceea cred ca prin slefuire ar putea atinge perfectiunea. Deosebita pictura! Felicitari lui Cristian Ovidiu Pal. E un tablou sensibil si diafan, invaluit intr-o ceata stranie, cu un personaj venit parca dintr-o alta lume, superioara noua si eterica. Violeta
long time no see, monsieur Gavrilescu. arsita mare, nu?! vremea cand pana si caugarii isi strang nodurile si pornesc la tiganci:) nu pleca, deja se strang norii de furtuna, nu-i simti?!
nu cred ca inteleg intrebarea ta. poti folosi orice monitor care suporta cel putin rezolutia 1024 X 768. asta din cite imi aduc eu aminte e posibil si pe un monitor de 15" (ma indoiesc ca se mai fac cele de 14"). un inteleg ce vrei sa spui prin "deplasata spre dreapta" si nici prin "in mod placut". am explicat in anunt ca acum pagina este formatata in asa fel incit sa acopere integral cimpul vizual (in speta latimea) rezolutiei 1024 X 768. ai spus ca inainte se vedea "ok". sa inteleg ca acum nu se vede ok?
mă tem pentru ce ne aşteaptă. mă tem pentru cei foarte tineri. mă tem!
un discurs care cheamă la reflecţie. e momentul când fiecare ar trebui să încerce să fie onest, să încerce să lupte împotriva vicisitudinilor, împotriva sărăciei de orice fel... dar bolidul înavuţirii, al corupţiei distruge, distruge...
Ai un typo la "acoperșiuri". Mi-a plăcut ideea lui "veneau pictori sub umbrele". Pare prea scurt textul pentru cât ai vrut să spui, imaginile parcă sunt înghesuite.
acest text cu lirismul si onestitatea lui cu tot..
Ma alatur celor de mai sus, de mai jos celor cu clape negre in ei de aici si de pretutindeni si spun: pentru stinghereala ce emana, pentru indepartarea de tot de ce te poti sprijini in ceasul 13, pentru ochiul care priveste si nu poate face nimic decit sa arunce cu lacrimi si teama si disperarea din fiecare vers care nu cere nimic inapoi ofer cu drag un simbol al aprecierii mele.
Cred ca Mariana are dreptate cu titlul, cred ca este un poem caruia nu i se poate da niciun titlu.
Cineva de aici spunea despre tine ca esti "exotic". Chiar esti! E un poem amestecat, prea amestecat. Sa lasam meridianele geografice sa nu se intersecteze, altfel am zice ca a venit sfarsitul lumii si in poezie?! :)
anna, întotdeauna părerea ultimă aș zice eu că trebuie să fie a autorului. cine altcineva ar putea ști mai bine ca el ce anume a ascuns acolo? :) și, în fond, totul este interpretabil, nu?
Paul, nu stiu cum vezi tu lucrurile (daca as stii, Mafalda m-as numi) dar intre "amprenta pe clepsidra" si "primavara ucisa" alege tu. Si ok, daca totusi e cliseu, norocul meu ca nu ai gasit altul... sau ma insel? Multumesc de vizita si semn, Bobadil. P.S. Paule, ar trebui sa tii putin cont ca "amprenta pe clepsidra" este "fiecare amprenta pe clepsidra" (ca sa pastrezi constructia initiala, nu?) si se leaga de "toata aceasta calatorie" - unde e cliseul, totusi? Mai ales ca amprenta aceea este chiar "fragmentul intreg" care-i place atat de mult lui Marian Hutul de e aproape pregatit pentru o replica, desigur de o magnitudine remarcabila :-)
draga Adrian, nu pot decit sa imi exprim saisfactia citind asa ceva aici. Pentru citeva clipe am avut senzatia ca citesc intr-o revista literara de calibru. Te incurajez sa continui si ma intreb daca ai avea ceva impotriva daca as face o sectiune a site-ului in care sa adun toata aceasta colectie de articole pe care le postezi tu aici. Un articol inedit care nu lasa ca idealismul acelor scriitori romani-evrei sa se piarda. As zice ca e o mare cinste ca Israelul si Romania sint intr-un fel unite prin arta acestor oameni despre care occidentul celei de-a doua jumatati a secolului 20 poate nici nu stie.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
ma gindeam citind titlul la o nava (poate sub impresia golfului din apropiere de Madrague - vezi chiar cintecul lui B.B. "Sur la plage abandonnée/Coquillage et crustacés/Qui l'eût cru déplorent la perte de l'été..."; in care imi luminez gindurile dimineata), pe urma am mai aflat ca e si o provincie din Slovenia si nu numai atit... Carinthia sa fie lipitanul dintr-o alta epoca a galanteriilor secolului al XIV-lea? Stranie atmosfera... De altfel, cind citesc un text nou citeodata subliniez sau ramin citeva clipe in dreptul unor pasaje deosebite, cu o valoare literara mai ridicata, intensa, de alta factura; de aceea repet si aici acest gest ca o revedere: "nu mă întreba de ce nu există refugii în logica infiniturilor mici și nici în arsura cu care maschezi linia norocului apucă-mi mîna dar nu mă atinge"...
pentru textul : carinthia deUn prozo-poem sensibil, bucolico-intelectual, cu adânci retro-incursiuni. Fain!
pentru textul : mama primenea cerul într-un trunchi de salcie debobadile, toată osteneala noastră în ale scrisului e clădită pe imaginație! să ne imaginăm, deci, o mare iubire. să ne imaginăm și ...deznodământul...
pentru textul : Radical din doi deBai p...lica Bobadilica,
Ma induiosasem de cainta mataluta prin com-ul cu care m-ai onorat la textul meu polemic. Dar vad ca paranoia iti tasneste, in continuare, prin toti porii. si pui de o sedinta de partid largita cu tine care te crezi mai multi prin care sa infierezi, cu manie proletara etc. Cred c-o sa pun apa la fiert si o s-o torn in subteranele in care locuiesti. si n-o sa fiu chiar sadic sa fie clocotita. ci mult mai sadic ca numai sa te ametesc si sa te fac sa iesi la suprafata si sa te iau de coada aia puturoasa sa te arat la toata lumea. pe urma, iti garantez, nici nu stii ce te mai astepta
pentru textul : mersi pentru intenţia de ţigară dedouă observații: repetarea lui „asta” în prima strofă e puțin cam deranjantă și finalul e nițeluș cam previzibil. Am observat că e aproape o rețetă să termini așa. În rest e destul de bine.
pentru textul : celor cîțiva deacest text pe alte site-uri. Am trecut mai departe fara sa-l citesc. Azi l-am parcurs de la un cap la altul fiidn prins de firul narativ si schimbarea neasteptata de situatii. Cert, autoarea are inzestrare de prozator. Mai are si suflu pentru proza intinsa. Ceva (inca) ii lipseste. Nu-mi dau prea bine seama ce. Probabil o exprimare (inca) greoaie, desi pare fireasca. Am mai citit, in fuga recunosc (citire rapida) si alte texte ale ei. Aici mi se pare un progres. Cred ca este inca in perioada in care isi face mana.
pentru textul : Anunţul de la mica publicitate deActaeon, om fi stat la un cenaclu la aceeasi masa ceea ce nu te-a impiedicat sa imi arunci diverse gunoaie pe ym, in mod onorabil... Cit priveste respectivele texte, pot spune ca am avut o experienta interesanta prin metoda de abordare a lor, nefiind impotriva regulamentului. nu stiu de ce te simti cobai..intentia noastra era aceea de a gasi un numitor comun in colaborare, sau mai bine zis, tandem. Aritmosa, aspectele pozitive exista de altfel, insa iarasi intra in sfera noastra particulara de relaizari; te asigur ca exista. A existat o fluctuatie calitativa a textelor, pentru ca unele nu erau chiar metafore de sine statatoare, multe erau comentarii la niste schite (in creion, tus) de calatorie pe care nu le-am postat...aveau alte semnificatie. Nu justific acest demers, pur si simplu v-am informat ca a existat. Cristina, succes la cele doua facultati.:)
pentru textul : Despre noi și Anca Florian deatenție la titlu. în limba română se scrie corect „voyerism”
pentru textul : voyerism de... precum remarcam și în alte dăți (nu dă-ți), inteligența ta este de-a dreptul sclipitoare. ai un mod dantelat de a o expune și acesta îmi place. însă am unele amendamente. primul și unicul ar fi ăsta: nu mă cheamă Nastratin, iar acest text nu este o sobă:) ai perfectă justețe în afirmații... numai că, vezi tu, nu am chef să le dau curs. de ce ? tocmai spusei:)! cu drag, paul
pentru textul : cromozomii de fier deVirgil pentru mine au fost foarte clare precizarile tale si iti multumesc pentru un punct de vedere cat se poate de sincer. Numai ca, vezi tu, suntem diferiti iar crestinismul a ales sa tina sub umbrela sa adevaruri dar si o multime de bazaconii. Cu "impulsul" acela nu m-am referit la nimeni in special deci nu ar fi trebuit sa te simti vizat. Tu vorbesti despre Ioan Botezatorul si despre Hristos si te consideri la fel de vrednic precum acestia in a evalua si judeca. Eu nu imi pot permite asta pentru ca am fost invatat sa pun mai inainte de orice smerenia si pacea, am fost instruit de ai mei parinti sa cred in Sfanta Treime, in Maica Sfanta, in sfinti si icoane. Nu vreau ca discutia dintre noi doi sa capete valente teologice pentru ca vorbim despre credinta si mai putin despre incercarea de rationalizare a acesteia. Ca se numeste scoala de duminica, adunare ori pur si simplu mesa nu are importanta din punctul de vedere al relationarii mele cu ceilalti pe acest site. Radu Gyr a scris si el poezie atunci cand era inchis. O poezie traita si plina de deschidere. Daca ai candva vreme cauta poeziile lui. Sunt deosebite.
pentru textul : noi propovăduim un hristos nerăstignit deRoxana, cred că m-ai înțeles parțial. Toți am fost cândva "de 5 zile" pe site-ul Hermeneia și cei mai mulți am publicat aici texte noi, încă de la început. Eu personal nu mi-am permis și cel mai probabil nu voi publica niciodată texte vechi pe acest site. Este părerea mea personală, exigența mea. Tot părerea proprie este că nu am avut ce citi la tine în pagină, pentru că știam textele de mai demult. De aici și întrebarea mea anterioară, care nu are nici o legătură cu respectarea sau nu a Regulamentul site-ului. Îți doresc succes și aștept să citesc texte inedite și în pagina ta de pe Hermeneia.
pentru textul : Texte vechi în pagini noi. Problemă? deîncă mai aștept seara să suni dar cine știe dacă stelele pot avea timp să inventeze telefonul? pentru galanta și gingașa atașare a personajului, îndrăgit de mulți în timpuri fermecate, de persoana iubită. pentru traducerea adecvată, cât și pentru îmbinarea plăcută dintre dor/imagine/dor. frumos, Marina!... nu perfect, dar frumos:)!
pentru textul : Poema del Piccolo Principe demargas, să fie clar că eu nu am nimic împotrivă, dar te ocupi tu de tot? inclusiv de încurajări, juriu, eventuale recompense, etc...?
pentru textul : epigrama bat-o vina desimpatic, desi eu as renunta la artificii din astea precum in "s u f i c i e n t de frumos!"
pentru textul : nanuc și papuc deAlma, tu ramai aceeasi expresie a Spiritului cu care m-am obisnuit. Chiar daca risc sa fiu deplasat, pot sa-ti spun ca te iubesc poeteso? Andu
pentru textul : două mâini deface, nebun, pricep
pentru textul : morile de vânt nu au ecou desau poate merge undeva sa facă pipi. ... sorry, I'm just saying...
pentru textul : Pisica neagră dela prima citire poemul mi s-a părut subţire. îl recitesc şi înţeleg păsul poetului pentru cei care cad şi nu se mai ridică.
pentru textul : sincer să fiu depe-aici, în loc de etichetă, noi punem panglicuţă. dar nu numai atât am înţeles din text!
de multe ori miza unui text tine de gradul de manipulare al realitatii. dar aici si amendamentul ca nu se traieste in lumea reala. insa, cand planurile se intrepatrund (lumea si visul, visul si lumea) si constientizez asta, atunci imi place mai mult sa vad ca autorul, constient de el insusi si lumea sa, precizeaza ac raport si ac influenta reciproca. asa cum se intampla aici. atunci oamenii pulseaza, iar resortul o fi dinauntru, si acela, de unde?
pentru textul : Iarna de dincolo de marginile orașului deE un cocktail de arte aici si mie mi se pare cam incarcat din aceste motiv. Dar poate asta ati si intentionat, un poem semi-avangardist. "astazi sunt doar beethoven" pare din alta poezie si nu stiu de ce ati repetat "inghit". Sugestie: "inghitim aerul/ oamenii/ pestii/ nimeni nu se mai indoieste ca suntem lasi". (nu cred ca in felul acesta se pierde aluzia la mitul lui Iona) . As mai renunta la ultimele doua versuri si la primul - la "un lac". Asa vad eu. Nu neg ca e posibil sa ma insel. Insa textul nu este deloc lipsit de imaginatie si de inteligenta poetica. Tocmai de aceea cred ca prin slefuire ar putea atinge perfectiunea. Deosebita pictura! Felicitari lui Cristian Ovidiu Pal. E un tablou sensibil si diafan, invaluit intr-o ceata stranie, cu un personaj venit parca dintr-o alta lume, superioara noua si eterica. Violeta
pentru textul : my all delong time no see, monsieur Gavrilescu. arsita mare, nu?! vremea cand pana si caugarii isi strang nodurile si pornesc la tiganci:) nu pleca, deja se strang norii de furtuna, nu-i simti?!
pentru textul : Summertime denu cred ca inteleg intrebarea ta. poti folosi orice monitor care suporta cel putin rezolutia 1024 X 768. asta din cite imi aduc eu aminte e posibil si pe un monitor de 15" (ma indoiesc ca se mai fac cele de 14"). un inteleg ce vrei sa spui prin "deplasata spre dreapta" si nici prin "in mod placut". am explicat in anunt ca acum pagina este formatata in asa fel incit sa acopere integral cimpul vizual (in speta latimea) rezolutiei 1024 X 768. ai spus ca inainte se vedea "ok". sa inteleg ca acum nu se vede ok?
pentru textul : migrarea către rezoluția 1024 X 768 demă tem pentru ce ne aşteaptă. mă tem pentru cei foarte tineri. mă tem!
pentru textul : scrisoare către români deun discurs care cheamă la reflecţie. e momentul când fiecare ar trebui să încerce să fie onest, să încerce să lupte împotriva vicisitudinilor, împotriva sărăciei de orice fel... dar bolidul înavuţirii, al corupţiei distruge, distruge...
Ai un typo la "acoperșiuri". Mi-a plăcut ideea lui "veneau pictori sub umbrele". Pare prea scurt textul pentru cât ai vrut să spui, imaginile parcă sunt înghesuite.
pentru textul : Anul trecut la Avignon deacest text cu lirismul si onestitatea lui cu tot..
Ma alatur celor de mai sus, de mai jos celor cu clape negre in ei de aici si de pretutindeni si spun: pentru stinghereala ce emana, pentru indepartarea de tot de ce te poti sprijini in ceasul 13, pentru ochiul care priveste si nu poate face nimic decit sa arunce cu lacrimi si teama si disperarea din fiecare vers care nu cere nimic inapoi ofer cu drag un simbol al aprecierii mele.
Cred ca Mariana are dreptate cu titlul, cred ca este un poem caruia nu i se poate da niciun titlu.
Felicitari, Paul!
pentru textul : patul în formă de gondolă deCineva de aici spunea despre tine ca esti "exotic". Chiar esti! E un poem amestecat, prea amestecat. Sa lasam meridianele geografice sa nu se intersecteze, altfel am zice ca a venit sfarsitul lumii si in poezie?! :)
pentru textul : pseudo-stigmata deanna, întotdeauna părerea ultimă aș zice eu că trebuie să fie a autorului. cine altcineva ar putea ști mai bine ca el ce anume a ascuns acolo? :) și, în fond, totul este interpretabil, nu?
pentru textul : uitare dePaul, nu stiu cum vezi tu lucrurile (daca as stii, Mafalda m-as numi) dar intre "amprenta pe clepsidra" si "primavara ucisa" alege tu. Si ok, daca totusi e cliseu, norocul meu ca nu ai gasit altul... sau ma insel? Multumesc de vizita si semn, Bobadil. P.S. Paule, ar trebui sa tii putin cont ca "amprenta pe clepsidra" este "fiecare amprenta pe clepsidra" (ca sa pastrezi constructia initiala, nu?) si se leaga de "toata aceasta calatorie" - unde e cliseul, totusi? Mai ales ca amprenta aceea este chiar "fragmentul intreg" care-i place atat de mult lui Marian Hutul de e aproape pregatit pentru o replica, desigur de o magnitudine remarcabila :-)
pentru textul : un fragment întreg dedraga Adrian, nu pot decit sa imi exprim saisfactia citind asa ceva aici. Pentru citeva clipe am avut senzatia ca citesc intr-o revista literara de calibru. Te incurajez sa continui si ma intreb daca ai avea ceva impotriva daca as face o sectiune a site-ului in care sa adun toata aceasta colectie de articole pe care le postezi tu aici. Un articol inedit care nu lasa ca idealismul acelor scriitori romani-evrei sa se piarda. As zice ca e o mare cinste ca Israelul si Romania sint intr-un fel unite prin arta acestor oameni despre care occidentul celei de-a doua jumatati a secolului 20 poate nici nu stie.
pentru textul : Revista Alge 1930-1933 defara artificii metaforice o incercare grea
pentru textul : Frustrare dePagini