nu cred ca mai conteaza "frumusetea poemelor", Marina, ci...altceva. :) Poate acea incarcatura capabila sa inchida cercul si sa-l transforme in sfera... cred ca poti renunta la "perfectiunea" de dupa sfera cata vreme ea tocmai asta sugereaza. apoi...sfera nu poate avea "margine"...e singura figura geometrica fara explicatio, adica fara desfasurare. "Conturul nostru se topește-ncet în el așa cum noaptea se topește în brațele unei senine zile." mi s-ar fi parut mai potrivit sa fie invers (si nu doar din ratiuni estetice ori subiective): ziua topindu-se in bratele noptii. si poate ca nu era rau daca incheiai cu "sau invers". paranteza de mai sus e si aici valabila. consider ca factorul personal pe care il introduci in forma de acum a finalului e o scadere. ca si repetitiile, care rup curgerea. iar infinitul acela vine in contradictie cu toate cosmogoniile, ele considerand generator punctul, chiar daca expandarea lui produce "circumferinta fara margini". uite, acum, eu vad poemul cam asa: La capătul lumii se scriu cele mai frumoase poeme aici gândul se transformă în cerc cercul în sferă La capătul lumii asteapta punctul ideea topirea conturului nostru cum ziua in noaptea senina sau invers. stiu ca varianta mea porneste dintr-un alt unghi, dar mi-a facut placere sa brodez, folosind firul tau. :)
da - pentru "limpezimea" textului; nu - pentru aceeasi "limpezime". sugestia ramane la suprafata; adancimea nu "palpita" .
nota buna pentru: "mi-am dat seama că este trist să fie la fel ca în realitatea
din care m-am prins când m-am născut" : "realitatea
din care m-am prins când m-am născut" pare un paralogism; dar, poetic, nu e.
Manolescu Gorun, Bianca Goean, va multumesc de citire si pentru apreciere. bucuros de faptul ca poezia mea va ramane-n memoria ta asociata cu imaginea copiilor din concursurile de pescuit. onorat de semnul aprecierii din partea ta si esti binevenita oricand pe pagina mea cu stima
este o forma libera de exprimare in scriere. a scrie in acelasi mod in care vorbesc. imagineaza-ti ca zici un copil, apoi iti amintesti ca de fapt ai vazut doi. nu este indicat contextul, asa am creat numai atmosfera. hai nu mai fi si tu asa strict cu genurile poeziei. keep in touch.
„la marginea unei vieţi ruptă de oboseală
de un somn ce-ar fi trebuit să crească bun”
Tocmai "somnul" acesta mi-a obosit într-atât viaţa!
Până ea, viaţa, a dat cu mine de toţi pereţii, să mă trezesc!
Andu iti accept scuzele de mai sus ( ca sa nu le numesc lamentatii) si iti multumesc inca odata ca ti a placut mult textul si mai putin inregistrarea.
Pentru conflict resolution intre utilizatorul Andu Moldovan si Corina Gina Papouis propun urmatoarele clauze:
1. Next time there will not be a next time…altfel.
2. Cind ataci neprovaocat sa nu te mire intrarea in defensiva. Atitudinea de bully in orice departament (chiar si cel cel pe care il conduc) primeste 0 points si are consecinte.
3. La urmatoarele mele postari audio pur si simplu evita butonul play! – in cazul in care ai tras concluziile de mai sus singur si neajutat de nimeni.
4. Self control! - Referintele cu tangenta personala (cine esti, unde lucrez, cit bei, ce maninc dimineata) ar trebui evitate – deci stop googling me!
Cu acestea fiind spuse un weekend frumos si ai grija de tine!
Reiau un comentariu pe care deja l-am facut pe acest text, insa dat fiind ca voi acorda fara ezitare o penita, cred ca e bine sa explic si considerentele ptr care...Asadar, repetand:imi pare uluitoare capacitatea de a reda ceea ce e dincolo de realitate in cuvinte, e ca si cum ai desfasura un caleideoscop si l-ai transforma intr-un loc in care se poate pune piciorul si merge. Nici nu mai resimt unele dintre scrierile tale ca fiind perceptibile doar cu ochiul ,ca alaturare de semne ci mai degraba ca pe un salt ...sinestezic, habar nu am sa spun altfel. Fantastice primele 4 parti, abia in penultimul vers ma intrerupe putin "nevolnica" dar in fond este doar un cantec, asa este. Ma intreb de ce, chiar de ce nu ai o carte cu lucrurile astea. Pentru ca eu, personal, as avea nevoie de cartea aia.
Poem valoros. Pentru mine. Domnule "autor", aici am puterea să recunosc hermeneutica potrivită simțirilor mele. Desigur, antevorbitorul meu reclamă câteva expresii. Eu nu. Putem găsi "nod în papură" la Eminescu, la N.Stanescu și la Bacovia. Este doar cârcoteală. Un text care mi-a mers la suflet și pentru asta acord o peniță de aur. Cristi
Eu am inteles ca norii sunt reci in "Umbrele norilor reci". Altfel ar fi fost "umbrele reci ale norilor"... ceea ce ar fi depasit 7 silabe. Evident ca norii nici nu pot fi altfel decat reci, temperaturile scad spre straturile superioare ale atmosferei, de unde si exprimarea oarecum tautologica daca e sa analizam sub aspect stiintific. La fel si spatiul din umbra, e mai rece decat exteriorul. Deci "reci" este superfluu. Nu se intelege ca greierii sunt sus. De fapt, cantecul lor devine omniprezent spre sfarsitul verii. Depinde cum ti-i imaginezi ca sunt localizati. Eu ii aud de jos sau de la nivelul urechilor. Relativ la luna, vor fi intotdeauna jos. Interesante insa aceste tranzitii intentionale ale tale, abrupte as spune, sus-greieri, jos-tu, sus-luna. Si ai dreptate, nu trebuie sa schimbi ca asa am spus eu ci trebuie sa fii mai atent in haiku-urile viitoare. Sa le gandesti/lucrezi mai mult. /O\
"acoarelă "... daca nu e vorba despre vreo floare despre care nu am auzit cred ca se scrie "acuarela". In strofa finala parca parca reusesti sa transmiti ceva dar imaginile nu par defel veridice.
Poate altfel gandit textul... ai incercat tu ceva, dar a iesit un simplu jurnal, intr-adevar. Ai vrut sa te scuturi de tot, sa intorci putin timpul spre nemiscare, prin "de-metaforizare". Din pacate, nu-i suficient. Revezi esentialul, Madim. Gesturile mici, inutilul lor, dar arata-ne de ce tocmai astazi, de ce sunt ele altfel, de ce ar trebui sa citim pana la sfarsit. Titlul, si el ales nefericit. Si, Madim, si jurnal daca ar fi, trebuie sa fie unul literar. Cred ca esti intr-o perioada de cautari.
adrian, cum te simti cand scoti o carte? ce sentiment ai? intotdeauna m-am intrebat daca ai un sentiment special si daca te ajuta asta, daca te face fericit. te felicit, omule! la mai multe! si toata stima pentru ce scrii!
... găsesc aici un produs finit. Pe care îl salut. În special pentru: "ca și cum viața m-ar șantaja se atîrnă de mine/ încă o zi...". În particular pentru peisajul proaspăt, alcătuit din cuvinte ca : aripă, umbre, salvate prin figurile de stil în a căror componență intră. Și totuși parcă, parcă ar mai trebui ceva...
Mulțumesc pentru încurajări și sugestii, Ioana, am modificat, o să mai revăd între timp textul acesta, știu că e cam lung, cel puțin pt literatura pe net.
Adriane, când scrii așa, mie îmi pari atât de obtuz încât legile geometriei se încruntă și te declară un zoombie. Și îți spun sincer că mă recunosc învins. Învins de tine, de poziția ta de putere și de obrăznicia ta teribilă caracteristică unei generații ne-educate cumsecuvine dar care se află la putere și căreia ar trebui să ne supunem.
Cum eu nu am nicidecum chef de așa ceva nu-mi rămâne decât să spun la revedere acestui site unde tu ești editor, site în care am crezut ani buni înainte ca tu să-ți faci poluțiile pe aici cum vrea mâna ta.
Iar ție Virgile îți doresc succes cu Hermeneia și te asigur că de mine nu vei mai auzi pe aici.
Ioana, trebuie sa precizez ca aceasta poezie "știi, doar dimineața" nu este scrisa ieri, ci a fost publicata pe alt site in data de 07.02.2006 (ea inca mai figureaza acolo se poate verifica; o mare parte din poeziile mele au ramas postate). iata si link-ul: http://poezie.ro/index.php/poetry/164521/index.html. am cautat poezia ta la adresa indicata de tine (http://www.hermeneia.com/poezie/1061) si la care faci referire si am constatat ca a fost publicata pe 10.06.2006 pe hermeneia. in concluzie, cred ca este o simpla coincidenta intre expresia ta poetica "tu iti vei alege un spatiu pe care e desemnat un semn." scrisa in iunie 2006 cu expresia mea de aici "desemn semn stingher" din februarie 2006.
cu mai putine cuvinte si, fireste, en garde, zic si eu ca omu' viseaza sugestii ale realitatii. de aceea mi-ar fi placut, de dragul logicii poetice, sa sugerezi si "usile egiptenilor", daca tot imi pui mintea la lucru sa dezleg unul.
carevasazica,"sa traiasca fratemeleu", cum nu mai stiu cine zicea...
nu că aș vrea să încurajez astfel de dialoguri (pentru că nicăieri nu se stipulează că se vor oferi astfel de răspunsuri sau explicații - din motive lesne se înțeles -) dar textul acesta se află la rubrica remarcate pentru că a fost remarcat.
La rîpa uvedenrode cîte gasteropode... mă impac cu cirezile agreste, apropiate sau indepărtate, nu și cu plagiatele mări... Anumitul context se refera la jocul secund sau nu ma pricep eu prea bine? Poezia este slabă si nu exprimă nimic dincolo de o banală cimilitura, din 2002 desigur Bobadil.
pretind unii că tehnologia modernă a permis să se ajungă la capătul său, la locul de unde izvorăște; sincer, eu m-am fost întristat tare mult cînd am aflat aceasta dar m-am consolat cu ideea că posibilitatea sa de a renaște de a se re-în-no-i este infinită doar că, reînnoit, el nu mai este la fel, așa cum clipa de-acum nu este identică celei trecute metafora femeia cameleon mi se pare putin prozaică și insuficientă pentru a cuprinde întreaga diversitate - infinită :)!
Oriana, iti multumesc foarte mult pentru comentarii, insa nu le meritam. intr-un sistem (de versuri) de x si y, acestea nu se schimba usor si intotdeauna am admirat eleganta comentariilor tale.
Incearca sa citesti poezia pe melodia celor de la Dire Straits - Brothers in arms... se potriveste chiar bine :) Mi-a placut dar... as scoate de tot "nasturii îmi fuseseră smulși brusc de fapt"... "explodase" sa se faca printr-o minune "exploda". Fara "de undeva"... nu ai nevoie de el. Adu in prezent "îmi zburase" si "se eliberase" ca sa nu devii prea melancolic. "și bătea"... fara "si" As modifica "unei biserici/neiertătoare" cu "biserica". Hai sa vedem ce iese... mi s-a propus sa imi construiesc propria realitate mîntuitoare descheiat la suflet ca o grenadă aruncată de sus ziua explodeaza lîngă mine peste buzele-mi crăpate de soare îmi zboara o mînă un ochi o grămadă nedefinită de ani inima se elibereaza din strînsoare bate pe umărul meu ca un ciot de aripă senzația aceea de înger amputat din cornișa bisericii nu îmi mai amintesc spuneam ceva despre risipire si întoarcerea zilelor Ma rog, finalul mi se pare slabut, cu toate trimiterile biblice.
Interesante prelucrarile, Vlad. Am vazut si pe blogul tau ca te pricepi. Sunt doar un fotograf amator cu ceva simt pentru incadrare. Folosesc un Canon EOS 100D fara pretentii mari, un DSLR entry-level. Am postat pe cateva site-uri de fotografie 'artistica'. La prelucrari nu ma pricep, asa ca am preferat sa includ fotografiile ca atare (doar cu un minimum de retusari). Pentru editia tiparita am folosit hartie groasa, cretata si imprimare de calitate 'inalta'. Au iesit bine (cel putin asa spun si altii care au vazut cartea tiparita).
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
nu cred ca mai conteaza "frumusetea poemelor", Marina, ci...altceva. :) Poate acea incarcatura capabila sa inchida cercul si sa-l transforme in sfera... cred ca poti renunta la "perfectiunea" de dupa sfera cata vreme ea tocmai asta sugereaza. apoi...sfera nu poate avea "margine"...e singura figura geometrica fara explicatio, adica fara desfasurare. "Conturul nostru se topește-ncet în el așa cum noaptea se topește în brațele unei senine zile." mi s-ar fi parut mai potrivit sa fie invers (si nu doar din ratiuni estetice ori subiective): ziua topindu-se in bratele noptii. si poate ca nu era rau daca incheiai cu "sau invers". paranteza de mai sus e si aici valabila. consider ca factorul personal pe care il introduci in forma de acum a finalului e o scadere. ca si repetitiile, care rup curgerea. iar infinitul acela vine in contradictie cu toate cosmogoniile, ele considerand generator punctul, chiar daca expandarea lui produce "circumferinta fara margini". uite, acum, eu vad poemul cam asa: La capătul lumii se scriu cele mai frumoase poeme aici gândul se transformă în cerc cercul în sferă La capătul lumii asteapta punctul ideea topirea conturului nostru cum ziua in noaptea senina sau invers. stiu ca varianta mea porneste dintr-un alt unghi, dar mi-a facut placere sa brodez, folosind firul tau. :)
pentru textul : La capătul lumii se scriu cele mai frumoase poeme deda - pentru "limpezimea" textului; nu - pentru aceeasi "limpezime". sugestia ramane la suprafata; adancimea nu "palpita" .
pentru textul : memento denota buna pentru: "mi-am dat seama că este trist să fie la fel ca în realitatea
din care m-am prins când m-am născut" : "realitatea
din care m-am prins când m-am născut" pare un paralogism; dar, poetic, nu e.
Manolescu Gorun, Bianca Goean, va multumesc de citire si pentru apreciere. bucuros de faptul ca poezia mea va ramane-n memoria ta asociata cu imaginea copiilor din concursurile de pescuit. onorat de semnul aprecierii din partea ta si esti binevenita oricand pe pagina mea cu stima
pentru textul : Nada deeste o forma libera de exprimare in scriere. a scrie in acelasi mod in care vorbesc. imagineaza-ti ca zici un copil, apoi iti amintesti ca de fapt ai vazut doi. nu este indicat contextul, asa am creat numai atmosfera. hai nu mai fi si tu asa strict cu genurile poeziei. keep in touch.
pentru textul : ceea ce nu știm încă unul despre celălalt de„la marginea unei vieţi ruptă de oboseală
pentru textul : eu când nu vreau să mor nu mor dede un somn ce-ar fi trebuit să crească bun”
Tocmai "somnul" acesta mi-a obosit într-atât viaţa!
Până ea, viaţa, a dat cu mine de toţi pereţii, să mă trezesc!
Andu iti accept scuzele de mai sus ( ca sa nu le numesc lamentatii) si iti multumesc inca odata ca ti a placut mult textul si mai putin inregistrarea.
Pentru conflict resolution intre utilizatorul Andu Moldovan si Corina Gina Papouis propun urmatoarele clauze:
1. Next time there will not be a next time…altfel.
2. Cind ataci neprovaocat sa nu te mire intrarea in defensiva. Atitudinea de bully in orice departament (chiar si cel cel pe care il conduc) primeste 0 points si are consecinte.
3. La urmatoarele mele postari audio pur si simplu evita butonul play! – in cazul in care ai tras concluziile de mai sus singur si neajutat de nimeni.
4. Self control! - Referintele cu tangenta personala (cine esti, unde lucrez, cit bei, ce maninc dimineata) ar trebui evitate – deci stop googling me!
Cu acestea fiind spuse un weekend frumos si ai grija de tine!
pentru textul : Carpe Diem deReiau un comentariu pe care deja l-am facut pe acest text, insa dat fiind ca voi acorda fara ezitare o penita, cred ca e bine sa explic si considerentele ptr care...Asadar, repetand:imi pare uluitoare capacitatea de a reda ceea ce e dincolo de realitate in cuvinte, e ca si cum ai desfasura un caleideoscop si l-ai transforma intr-un loc in care se poate pune piciorul si merge. Nici nu mai resimt unele dintre scrierile tale ca fiind perceptibile doar cu ochiul ,ca alaturare de semne ci mai degraba ca pe un salt ...sinestezic, habar nu am sa spun altfel. Fantastice primele 4 parti, abia in penultimul vers ma intrerupe putin "nevolnica" dar in fond este doar un cantec, asa este. Ma intreb de ce, chiar de ce nu ai o carte cu lucrurile astea. Pentru ca eu, personal, as avea nevoie de cartea aia.
pentru textul : Ratare cu mingi verzi deaveți perfectă dreptate. cît despre scenetă, o ador, aproape c-o știu pe de rost, de cîte ori am văzut-o
pentru textul : vintage collection -audio deultima varianta mi se pare cea mai buna. aranca, multumesc de trecere si de lectura...o sa vin sa te citesc si eu. te mai astept
pentru textul : dimineață la nice dePoem valoros. Pentru mine. Domnule "autor", aici am puterea să recunosc hermeneutica potrivită simțirilor mele. Desigur, antevorbitorul meu reclamă câteva expresii. Eu nu. Putem găsi "nod în papură" la Eminescu, la N.Stanescu și la Bacovia. Este doar cârcoteală. Un text care mi-a mers la suflet și pentru asta acord o peniță de aur. Cristi
pentru textul : poetul I deEu am inteles ca norii sunt reci in "Umbrele norilor reci". Altfel ar fi fost "umbrele reci ale norilor"... ceea ce ar fi depasit 7 silabe. Evident ca norii nici nu pot fi altfel decat reci, temperaturile scad spre straturile superioare ale atmosferei, de unde si exprimarea oarecum tautologica daca e sa analizam sub aspect stiintific. La fel si spatiul din umbra, e mai rece decat exteriorul. Deci "reci" este superfluu. Nu se intelege ca greierii sunt sus. De fapt, cantecul lor devine omniprezent spre sfarsitul verii. Depinde cum ti-i imaginezi ca sunt localizati. Eu ii aud de jos sau de la nivelul urechilor. Relativ la luna, vor fi intotdeauna jos. Interesante insa aceste tranzitii intentionale ale tale, abrupte as spune, sus-greieri, jos-tu, sus-luna. Si ai dreptate, nu trebuie sa schimbi ca asa am spus eu ci trebuie sa fii mai atent in haiku-urile viitoare. Sa le gandesti/lucrezi mai mult. /O\
pentru textul : Trei haikuri în limba română de"acoarelă "... daca nu e vorba despre vreo floare despre care nu am auzit cred ca se scrie "acuarela". In strofa finala parca parca reusesti sa transmiti ceva dar imaginile nu par defel veridice.
pentru textul : far dePoate altfel gandit textul... ai incercat tu ceva, dar a iesit un simplu jurnal, intr-adevar. Ai vrut sa te scuturi de tot, sa intorci putin timpul spre nemiscare, prin "de-metaforizare". Din pacate, nu-i suficient. Revezi esentialul, Madim. Gesturile mici, inutilul lor, dar arata-ne de ce tocmai astazi, de ce sunt ele altfel, de ce ar trebui sa citim pana la sfarsit. Titlul, si el ales nefericit. Si, Madim, si jurnal daca ar fi, trebuie sa fie unul literar. Cred ca esti intr-o perioada de cautari.
pentru textul : Fără titlu deadrian, cum te simti cand scoti o carte? ce sentiment ai? intotdeauna m-am intrebat daca ai un sentiment special si daca te ajuta asta, daca te face fericit. te felicit, omule! la mai multe! si toata stima pentru ce scrii!
pentru textul : Lansare carte - SONETE 2 de Adrian Munteanu de... găsesc aici un produs finit. Pe care îl salut. În special pentru: "ca și cum viața m-ar șantaja se atîrnă de mine/ încă o zi...". În particular pentru peisajul proaspăt, alcătuit din cuvinte ca : aripă, umbre, salvate prin figurile de stil în a căror componență intră. Și totuși parcă, parcă ar mai trebui ceva...
pentru textul : fluturele metalic deMulțumesc pentru încurajări și sugestii, Ioana, am modificat, o să mai revăd între timp textul acesta, știu că e cam lung, cel puțin pt literatura pe net.
pentru textul : Poveste de dragoste deAdriane, când scrii așa, mie îmi pari atât de obtuz încât legile geometriei se încruntă și te declară un zoombie. Și îți spun sincer că mă recunosc învins. Învins de tine, de poziția ta de putere și de obrăznicia ta teribilă caracteristică unei generații ne-educate cumsecuvine dar care se află la putere și căreia ar trebui să ne supunem.
pentru textul : Pilda omului care a tăcut deCum eu nu am nicidecum chef de așa ceva nu-mi rămâne decât să spun la revedere acestui site unde tu ești editor, site în care am crezut ani buni înainte ca tu să-ți faci poluțiile pe aici cum vrea mâna ta.
Iar ție Virgile îți doresc succes cu Hermeneia și te asigur că de mine nu vei mai auzi pe aici.
Andreea, îți mulțumesc pentru trecere și pentru semn, deși la final n- am prea înțeles. Oricum, mă simt onorată că ai trecut pe aici.
pentru textul : de la stele la pietre deIoana, trebuie sa precizez ca aceasta poezie "știi, doar dimineața" nu este scrisa ieri, ci a fost publicata pe alt site in data de 07.02.2006 (ea inca mai figureaza acolo se poate verifica; o mare parte din poeziile mele au ramas postate). iata si link-ul: http://poezie.ro/index.php/poetry/164521/index.html. am cautat poezia ta la adresa indicata de tine (http://www.hermeneia.com/poezie/1061) si la care faci referire si am constatat ca a fost publicata pe 10.06.2006 pe hermeneia. in concluzie, cred ca este o simpla coincidenta intre expresia ta poetica "tu iti vei alege un spatiu pe care e desemnat un semn." scrisa in iunie 2006 cu expresia mea de aici "desemn semn stingher" din februarie 2006.
pentru textul : știi, doar dimineața... decu mai putine cuvinte si, fireste, en garde, zic si eu ca omu' viseaza sugestii ale realitatii. de aceea mi-ar fi placut, de dragul logicii poetice, sa sugerezi si "usile egiptenilor", daca tot imi pui mintea la lucru sa dezleg unul.
carevasazica,"sa traiasca fratemeleu", cum nu mai stiu cine zicea...
pentru textul : Se făcea că... deLa fereastra dinspre grădină
stă o tânără fecioară
costumată în crinolină
şi o mască pe ochi, uşoară.
E fecioara ploii care
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 23 deaşteptându-şi iubitu-n noapte,
îl zăreşte pe cărare...
Cei doi iubirea-o spun în şoapte...
variantă:
avem în față
pentru textul : last supper deun sushimi cu fugu
preparat pe loc
nu că aș vrea să încurajez astfel de dialoguri (pentru că nicăieri nu se stipulează că se vor oferi astfel de răspunsuri sau explicații - din motive lesne se înțeles -) dar textul acesta se află la rubrica remarcate pentru că a fost remarcat.
pentru textul : l’absente deLa rîpa uvedenrode cîte gasteropode... mă impac cu cirezile agreste, apropiate sau indepărtate, nu și cu plagiatele mări... Anumitul context se refera la jocul secund sau nu ma pricep eu prea bine? Poezia este slabă si nu exprimă nimic dincolo de o banală cimilitura, din 2002 desigur Bobadil.
pentru textul : cine-mi va deschide depretind unii că tehnologia modernă a permis să se ajungă la capătul său, la locul de unde izvorăște; sincer, eu m-am fost întristat tare mult cînd am aflat aceasta dar m-am consolat cu ideea că posibilitatea sa de a renaște de a se re-în-no-i este infinită doar că, reînnoit, el nu mai este la fel, așa cum clipa de-acum nu este identică celei trecute metafora femeia cameleon mi se pare putin prozaică și insuficientă pentru a cuprinde întreaga diversitate - infinită :)!
pentru textul : femeia-cameleon denici eu nu am vrut, dar mi s-a cerut 10 cuvinte, iar textul nu are decât 9. Cezar
pentru textul : toamnă deOriana, iti multumesc foarte mult pentru comentarii, insa nu le meritam. intr-un sistem (de versuri) de x si y, acestea nu se schimba usor si intotdeauna am admirat eleganta comentariilor tale.
pentru textul : nostalgia deAm modificat, multumesc!
pentru textul : Soare comun deIncearca sa citesti poezia pe melodia celor de la Dire Straits - Brothers in arms... se potriveste chiar bine :) Mi-a placut dar... as scoate de tot "nasturii îmi fuseseră smulși brusc de fapt"... "explodase" sa se faca printr-o minune "exploda". Fara "de undeva"... nu ai nevoie de el. Adu in prezent "îmi zburase" si "se eliberase" ca sa nu devii prea melancolic. "și bătea"... fara "si" As modifica "unei biserici/neiertătoare" cu "biserica". Hai sa vedem ce iese... mi s-a propus sa imi construiesc propria realitate mîntuitoare descheiat la suflet ca o grenadă aruncată de sus ziua explodeaza lîngă mine peste buzele-mi crăpate de soare îmi zboara o mînă un ochi o grămadă nedefinită de ani inima se elibereaza din strînsoare bate pe umărul meu ca un ciot de aripă senzația aceea de înger amputat din cornișa bisericii nu îmi mai amintesc spuneam ceva despre risipire si întoarcerea zilelor Ma rog, finalul mi se pare slabut, cu toate trimiterile biblice.
pentru textul : evanghelii inoportune II deInteresante prelucrarile, Vlad. Am vazut si pe blogul tau ca te pricepi. Sunt doar un fotograf amator cu ceva simt pentru incadrare. Folosesc un Canon EOS 100D fara pretentii mari, un DSLR entry-level. Am postat pe cateva site-uri de fotografie 'artistica'. La prelucrari nu ma pricep, asa ca am preferat sa includ fotografiile ca atare (doar cu un minimum de retusari). Pentru editia tiparita am folosit hartie groasa, cretata si imprimare de calitate 'inalta'. Au iesit bine (cel putin asa spun si altii care au vazut cartea tiparita).
pentru textul : "Gimnastul fără plămâni" de Andrei P.Velea dePagini