E adevarat, misticul nu este la indemana oricui. Insa incercarea moarte n-are, iar asta poate fi inceputul unei exceptii... de exemplu. Sau sfarsitul altor lucruri, despre care nici macar nu are rost sa pomenesc aici. Andu
Ai dreptate, Andu, dar nu am avut timp sa infloresc ideea, ca ma grabeam, doar ce mi-a zis Virgil ca decat sa stau la scris comentarii proaste, pardon, offtopic, pe H, mai eficient e sa scriu o poezie. Ca n-a iesit - inca - asa cum am vrut, a fost din cauza ca nu ma duce capul sa scriu ceva bun in zece minute, nu mai mult decat o idee. Multamult! :)
cu siguranta, mai mult de un cititor. las semn destul de rar sub textele care poarta semnatura daniel bratu, insa, aproape de fiecare data, sunt placut surprins de calitatea acestora pam-pam deci
ma tem ca ai devenit (prea) diplomat, Dorin...:) "candid" este un fel de..."hm..da...interesant..."? spune-mi, te rog, cum vezi imbunatatirile de sintaxa.
Eugene, dacă tot vrei să mă faci animal/ dobitoc, spune-o pe faţă, omule, dar prin mail, pe scurt şi nu aici, ok? Nu împleti fanfaronade epistolar-alegorice, pentru că, aşa cum bănuieşti, verbul tău, în general, e flasc.
Înclin să cred că tu ai probleme comprehensive sau, în lipsă de argumente, deturnezi atenţia... Pentru că, mă întreb, cum altfel decât rigid ar trebui să fiu, când judec un text dpdv vulgar?! Şi de ce m-ar interesa că nu toată lumea gândeşte ca mine, dacă nu toată lumea este editor pe acest site?! Tu nu pricepi că eu sunt pus aici să iau nişte decizii, nu să le dezbat public, prin vot unanim? Şi cum altfel se judecă dacă nu rupând din context cuvântul licenţios? Mă interesează, ne interesează pe noi că tu stai în cur nu oriunde, ci pe treptele bisericii? Sau că stai în cur în curul ei? Sau că unul dintre cururi nu e un cur normal, ci e unul roz, auctorial? Dacă stai în cur, şi scrii asta aici, stai în cur la inacceptabile. Scurt şi fanatic! Înţelegi sau îl rog pe Vlad să-ţi deseneze?
Altfel, impresiile tale auctoriale nu mă interesează.
Şi te rog să mă înjuri numai în gând ori să mă compari numai cu animăluţe plăcute femeilor (cum ar fi iepuraşi, puişori, tigrişori etc).
Un text destul de „cuminte”, cu ceva stereotipii, text despre care nu poți spune că vine cu ceva deosebit.
Exemple:
„amăgitoare tăceri”, „bocetul mării”, „gingaș zâmbet”(ultimele două sunt intens uzitate) etc.
În ultima strofă, particula „încă” situată la începutul versului forțează exprimarea, topica nu are naturalețe.
Se pare ca este un text simplut, dimineata de august nu este o scuza. Va multumesc pentru ca m-ati citit si primit aici. Sper sa pot face fata pana la urma.
e o mica bijuterie aceasta poezie, se lasa descoperita pas cu pas, ca o fuga, o rupere dintr-un spatiu nefast; gustul stancos e o lupta totodata cu frangerea intre dinti a propriei neputinte. dar in toate e aceasta dezlegare pe care o da intoarcerea spre sine.
Așa este. Dar, nu e vorba de automultumire, ci de apărare. Câteodată e necesar. Dar am recepționat mesajul în sensul bun al cuvintelor. Mulțumesc.Mă bucur oricum de orice comentariu.
Katya, ai niste versuri din alta lume interioara profunda dinspre care nu se mai poate cladi nimic nicio speranta, de bunavoie. e o capitulare in termeni absoluti, spre supravietuire. apreciez versurile: "când ai plecat ai tras toată lumea de pe masă o vreme au sângerat în adâncuri pahare sparte devenind femeie, vorbeam cu inima prin semne despre munți cu marginile ciobite de atâta muțenie"
te rog să corectezi textul. mulţumesc.
pînă atunci cîteva păreri de cititor şi nu de critic cu pretenţii, departe acest gînd:
ruperea nefirească a versurilor;
trimitere la lucruri sau locuri comune ca să spun aşa-vezi în special -marks & spencer. în timp acestea nu vor mai spune nimic cititorului.
daca textul tau nu e poezie ci e anunt...si e valabil concursul, vreau sa particip la el cu ultimul meu poem... e ora când lutierul din cer își hrănește copacii cu un stol de păsări albe (sinaxar) ploaia a spălat pietrele de carne le-au rămas oasele gălbii de martir cranii ciobite fără cruce uneori, femeile se opresc să le plângă de parcă ar fi un cimintir al iubiților necunoscuți și ploaia își spală rochia încet zdrelindu-și genunchii de pietre ca de o maglă a păcatelor cu zimți de fapt, regele midas a vrut să fie cea din urmă statuie din panteonul grec fără viermi fără bocitori în urma lui fără ruguri fără cenușă și-a încordat auzul încât a fost poleit cu sine o piatră vânătă cu vârful aurit și vârful l-a înmuiat în călimara cu otrăvuri prințul fericit al lui oscar wilde e tot un rege midas din timp în timp istoria își cheamă la rampă figuranții oamenii simpli sunt cei mai fericiți artiști umplu fără explicații decorurile, nu-și uita replicile, n-au emoții îi vezi așteptând ore întregi autobuzul îi știi după cum își țin cana cu lapte în brațe după mușcata din fereastră și tabloul cu barcă din sufragerie, o copie după aivazowski din valuri, un ultim colț de corabie se întreabă hamletian to be or not to be și, de undeva din tavan, începe să picure oamenii din cameră încep să separe o corabie a lui noe, bărbați și femei, de-a dreapta, de-a stângul îndrăgostiții refuză și mâinile lor împreunate într-o intersectare a mulțimilor de câte un singur element sfidează logica rațiunii pure ochiul lor susține coaja de pod într-un fel antic iar spatele lor, pământul lecțiile de geografie poetică se încăpățânează în mister stai în prima bancă de la geam cerul se clatină iar eu gem în capătul celălalt al clasei suntem ca un clasor de timbre, am un colț rupt, tu ai un număr tatuat pe antebraț un număr de cazarmă de spital de telefon de taxi un cod numeric personalizat al celor care au trecut prin noi însă AZI NU VORBIM DESPRE UMBRE lângă statuia prințului fericit s-a oprit o femeie își face fotografii de vacanță, absentă bea suc iar el, în toată splendoarea sa de aur masiv, geme sub zale un huruit de epavă-n ocean vreau un semn! imploră ceva din chipul împietrit e ora când lutierul din cer își hrănește copacii cu un stol de păsări albe *te felicit pt initiativa si urez succes tuturor paticipantilor. *ti-as sugera sa clarifici prin email dreptul de a posta acest anunt..pt ca el sa ramana ...vorbesc din experienta...in rest, succes!
înfiorător de adevărat și (conform părerii mele) elegant acest poem, Virgil. la fel cum, pe lângă morala pertinentă, îmi place și modul în care introduci atent finalul excepțional ( nu e un cuvânt mare): prețul acestor lucruri e mai sigur decît nodul unui ștreang un poem scris dintr-o suflare, cu o experiență de viață la care, probabil, voi avea acces cândva.
Minunat modul de expunere al ideii. Prima parte este cea care da tonul rar intalnit pe care ai ales tu sa-l folosesti aici. "ne construim cazemate în jurul cutiei toracice ne mutăm acolo definitiv" De fapt o redefinire a iubirii expusa intr-un mod dur si realist... Lecturarea lasa un sentiment amar si in acelasi timp placut. Te mai vizitez. Teo
De fapt, ca să revin, Marga, comentariul tău îmi amintește izbitor de unii comentatori de filme care cred (sau cel puțin așa trădează că cred) că numai la Hollywood se fac filme și rețeta lui este singura normă cinematografică. E lamentabil dacă nu ar fi ridicol.
Și încă ceva, nu m-a ofuscat nimic (asta ca să nu îți faci „gînduri”), am fost însă uimit de ușurința cu care ajungi la concluzia că te pricepi. Nici nu mă refer la concluziile tale, ceea ce ar trebui să îți dea de gîndit este procesul.
poem al timpului "ar fi trebuit", un timp labirintic, diluat ("incetfoarteincet", "lungfoartelung"), o poveste de ținut în palme și admirat. ceva duce către un ecorșeu al unei stări de conștiință sau conștiență neasumată sau în curs de asimilare. poate doar o evadare doua in prozaic, dar in rest... un poem care se susține foarte bine.
niste chestii ciudat(e) scapate-n text: Höre, Israel, aproapele coagulându-se pasăre, ulița zidarilor de coajă de pasăre-lyră mi-au transpirat palmele si am o senzatie de disconfort de la textul asta. imi pare rau
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
E adevarat, misticul nu este la indemana oricui. Insa incercarea moarte n-are, iar asta poate fi inceputul unei exceptii... de exemplu. Sau sfarsitul altor lucruri, despre care nici macar nu are rost sa pomenesc aici. Andu
pentru textul : deșertul din mijlocul patului dee greu de descifrat simbolistica si, din acest motiv, imi place. ma las atunci furat de ea si purtat de sugestia ce se afla in spatele (in umbra) ei
pentru textul : nemişcaţi deAi dreptate, Andu, dar nu am avut timp sa infloresc ideea, ca ma grabeam, doar ce mi-a zis Virgil ca decat sa stau la scris comentarii proaste, pardon, offtopic, pe H, mai eficient e sa scriu o poezie. Ca n-a iesit - inca - asa cum am vrut, a fost din cauza ca nu ma duce capul sa scriu ceva bun in zece minute, nu mai mult decat o idee. Multamult! :)
pentru textul : zece lucruri pentru care nu îmi place de mine decu siguranta, mai mult de un cititor. las semn destul de rar sub textele care poarta semnatura daniel bratu, insa, aproape de fiecare data, sunt placut surprins de calitatea acestora pam-pam deci
pentru textul : poveste cu zâne dema tem ca ai devenit (prea) diplomat, Dorin...:) "candid" este un fel de..."hm..da...interesant..."? spune-mi, te rog, cum vezi imbunatatirile de sintaxa.
pentru textul : Niciun semn de la tine deEugene, dacă tot vrei să mă faci animal/ dobitoc, spune-o pe faţă, omule, dar prin mail, pe scurt şi nu aici, ok? Nu împleti fanfaronade epistolar-alegorice, pentru că, aşa cum bănuieşti, verbul tău, în general, e flasc.
Înclin să cred că tu ai probleme comprehensive sau, în lipsă de argumente, deturnezi atenţia... Pentru că, mă întreb, cum altfel decât rigid ar trebui să fiu, când judec un text dpdv vulgar?! Şi de ce m-ar interesa că nu toată lumea gândeşte ca mine, dacă nu toată lumea este editor pe acest site?! Tu nu pricepi că eu sunt pus aici să iau nişte decizii, nu să le dezbat public, prin vot unanim? Şi cum altfel se judecă dacă nu rupând din context cuvântul licenţios? Mă interesează, ne interesează pe noi că tu stai în cur nu oriunde, ci pe treptele bisericii? Sau că stai în cur în curul ei? Sau că unul dintre cururi nu e un cur normal, ci e unul roz, auctorial? Dacă stai în cur, şi scrii asta aici, stai în cur la inacceptabile. Scurt şi fanatic! Înţelegi sau îl rog pe Vlad să-ţi deseneze?
Altfel, impresiile tale auctoriale nu mă interesează.
Şi te rog să mă înjuri numai în gând ori să mă compari numai cu animăluţe plăcute femeilor (cum ar fi iepuraşi, puişori, tigrişori etc).
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. deAndu, multumesc pentru gand si apreciere. Tot cred ca esti subiectiv, dar cine nu e si mai ales poetii?! :)
pentru textul : Dealurile deUn text destul de „cuminte”, cu ceva stereotipii, text despre care nu poți spune că vine cu ceva deosebit.
pentru textul : Încă deExemple:
„amăgitoare tăceri”, „bocetul mării”, „gingaș zâmbet”(ultimele două sunt intens uzitate) etc.
În ultima strofă, particula „încă” situată la începutul versului forțează exprimarea, topica nu are naturalețe.
Nici la mine nu merge... cel puțin deocamdată... Nu îmi apar datele introduse.
pentru textul : autoeditare profil personal deerr: virgule
pentru textul : La apusul lucidității de"dar of of of desiş de ochi
acum de mine trag trei popi..."
odată voi combina trei texte cu discurs frust şi voi confesiona bărbăteşte d'al fin al capo, acum n-am chef. însă îţi dau dreptate.
pentru textul : una din zilele lui septembrie deSe pare ca este un text simplut, dimineata de august nu este o scuza. Va multumesc pentru ca m-ati citit si primit aici. Sper sa pot face fata pana la urma.
pentru textul : De dimineață dee o mica bijuterie aceasta poezie, se lasa descoperita pas cu pas, ca o fuga, o rupere dintr-un spatiu nefast; gustul stancos e o lupta totodata cu frangerea intre dinti a propriei neputinte. dar in toate e aceasta dezlegare pe care o da intoarcerea spre sine.
pentru textul : și cu frâu fălcile lor nu voi strânge să se apropie deAșa este. Dar, nu e vorba de automultumire, ci de apărare. Câteodată e necesar. Dar am recepționat mesajul în sensul bun al cuvintelor. Mulțumesc.Mă bucur oricum de orice comentariu.
pentru textul : Glasul tăcerilor deKatya, ai niste versuri din alta lume interioara profunda dinspre care nu se mai poate cladi nimic nicio speranta, de bunavoie. e o capitulare in termeni absoluti, spre supravietuire. apreciez versurile: "când ai plecat ai tras toată lumea de pe masă o vreme au sângerat în adâncuri pahare sparte devenind femeie, vorbeam cu inima prin semne despre munți cu marginile ciobite de atâta muțenie"
pentru textul : însemnările animalului exotic pe un pat de spital deMesajele pot fi trimise în multe feluri. Mailurile doar pe internet. Asta ca să diferențiez nuanța. Ai dreptate în legătură cu ouăle de dinozaur.
pentru textul : Te caut pe google mai des dedragii mei. speram sa mai putem comunica. eu prefer sa privesc in viitor
pentru textul : jurnal de nesomn IV dealegerea este contibutia mea. :) multumesc!
pentru textul : ne-rugăciune dete rog să corectezi textul. mulţumesc.
pentru textul : 135 de cadre până la trezire depînă atunci cîteva păreri de cititor şi nu de critic cu pretenţii, departe acest gînd:
ruperea nefirească a versurilor;
trimitere la lucruri sau locuri comune ca să spun aşa-vezi în special -marks & spencer. în timp acestea nu vor mai spune nimic cititorului.
Adriana, are ochi frumoşi, nimic de comentat, dar mi se pare mie că aduce cu Radu Herinean cumva?:))))
pentru textul : cine ești tu de fapt Vlad Turbure? dedaca textul tau nu e poezie ci e anunt...si e valabil concursul, vreau sa particip la el cu ultimul meu poem... e ora când lutierul din cer își hrănește copacii cu un stol de păsări albe (sinaxar) ploaia a spălat pietrele de carne le-au rămas oasele gălbii de martir cranii ciobite fără cruce uneori, femeile se opresc să le plângă de parcă ar fi un cimintir al iubiților necunoscuți și ploaia își spală rochia încet zdrelindu-și genunchii de pietre ca de o maglă a păcatelor cu zimți de fapt, regele midas a vrut să fie cea din urmă statuie din panteonul grec fără viermi fără bocitori în urma lui fără ruguri fără cenușă și-a încordat auzul încât a fost poleit cu sine o piatră vânătă cu vârful aurit și vârful l-a înmuiat în călimara cu otrăvuri prințul fericit al lui oscar wilde e tot un rege midas din timp în timp istoria își cheamă la rampă figuranții oamenii simpli sunt cei mai fericiți artiști umplu fără explicații decorurile, nu-și uita replicile, n-au emoții îi vezi așteptând ore întregi autobuzul îi știi după cum își țin cana cu lapte în brațe după mușcata din fereastră și tabloul cu barcă din sufragerie, o copie după aivazowski din valuri, un ultim colț de corabie se întreabă hamletian to be or not to be și, de undeva din tavan, începe să picure oamenii din cameră încep să separe o corabie a lui noe, bărbați și femei, de-a dreapta, de-a stângul îndrăgostiții refuză și mâinile lor împreunate într-o intersectare a mulțimilor de câte un singur element sfidează logica rațiunii pure ochiul lor susține coaja de pod într-un fel antic iar spatele lor, pământul lecțiile de geografie poetică se încăpățânează în mister stai în prima bancă de la geam cerul se clatină iar eu gem în capătul celălalt al clasei suntem ca un clasor de timbre, am un colț rupt, tu ai un număr tatuat pe antebraț un număr de cazarmă de spital de telefon de taxi un cod numeric personalizat al celor care au trecut prin noi însă AZI NU VORBIM DESPRE UMBRE lângă statuia prințului fericit s-a oprit o femeie își face fotografii de vacanță, absentă bea suc iar el, în toată splendoarea sa de aur masiv, geme sub zale un huruit de epavă-n ocean vreau un semn! imploră ceva din chipul împietrit e ora când lutierul din cer își hrănește copacii cu un stol de păsări albe *te felicit pt initiativa si urez succes tuturor paticipantilor. *ti-as sugera sa clarifici prin email dreptul de a posta acest anunt..pt ca el sa ramana ...vorbesc din experienta...in rest, succes!
pentru textul : Dumnezeu dejust a mistake. asa e cind incerc sa fac mai multe lucruri de-odata.
pentru textul : cea mai mare problemă demai sintetic de atat nu cred ca pot scrie poemul acesta.; s-ar pierde ideea si mare lucru n-as avea de castigat. multam pentru semn, Dihania.
pentru textul : draperii deînfiorător de adevărat și (conform părerii mele) elegant acest poem, Virgil. la fel cum, pe lângă morala pertinentă, îmi place și modul în care introduci atent finalul excepțional ( nu e un cuvânt mare): prețul acestor lucruri e mai sigur decît nodul unui ștreang un poem scris dintr-o suflare, cu o experiență de viață la care, probabil, voi avea acces cândva.
pentru textul : tăcerea hienei deMinunat modul de expunere al ideii. Prima parte este cea care da tonul rar intalnit pe care ai ales tu sa-l folosesti aici. "ne construim cazemate în jurul cutiei toracice ne mutăm acolo definitiv" De fapt o redefinire a iubirii expusa intr-un mod dur si realist... Lecturarea lasa un sentiment amar si in acelasi timp placut. Te mai vizitez. Teo
pentru textul : iubire în stil modern deDe fapt, ca să revin, Marga, comentariul tău îmi amintește izbitor de unii comentatori de filme care cred (sau cel puțin așa trădează că cred) că numai la Hollywood se fac filme și rețeta lui este singura normă cinematografică. E lamentabil dacă nu ar fi ridicol.
pentru textul : iarnă și eminescu deȘi încă ceva, nu m-a ofuscat nimic (asta ca să nu îți faci „gînduri”), am fost însă uimit de ușurința cu care ajungi la concluzia că te pricepi. Nici nu mă refer la concluziile tale, ceea ce ar trebui să îți dea de gîndit este procesul.
poem al timpului "ar fi trebuit", un timp labirintic, diluat ("incetfoarteincet", "lungfoartelung"), o poveste de ținut în palme și admirat. ceva duce către un ecorșeu al unei stări de conștiință sau conștiență neasumată sau în curs de asimilare. poate doar o evadare doua in prozaic, dar in rest... un poem care se susține foarte bine.
pentru textul : Bordurile din Place Pigalle deVirgile eu am scris chiar asa "obiectivizare" deci cred ca tie de fapt "ti-a scapat". Change your specs man, Bobadil.
pentru textul : we will always have sighisoara... deniste chestii ciudat(e) scapate-n text: Höre, Israel, aproapele coagulându-se pasăre, ulița zidarilor de coajă de pasăre-lyră mi-au transpirat palmele si am o senzatie de disconfort de la textul asta. imi pare rau
pentru textul : Höre Israel dede slab acest poem sub semnătura acestui autor, cred că măcar cohen ar trebui exonerat de a-i fi citat numele în această varză.
pentru textul : Între tine şi Cohen dePagini