Cezar, din câte ştiu eu, poezia lui Eminescu are o anumită structură prozodică: ritm, metru, rimă... Apoi, tu ai mari probleme cu limba română, aşa că nu înţelg ambiţia traducerilor...
Francisc, ai surprins cheile poemului într-un mod neașteptat de clar și sigur, mulțumesc. Poate pentru că recunoaștem doar ceea ce am mai aflat cândva, vedem doar ceea ce știm. Și așa e: "stăm prost și e bine". Iar atunci când te detașezi de tot, ești liber. Și detașarea e o iluzie.
De pe care lista ?
O lume de poezii congruente, amestecuri dupa ceeasi reteta, pentru mine este plictisul la puterea 10. Gustul meu, si nu poate nimeni sa imi ia aceasta libertate oricata estetica se imprastie cu elicopterele pe campia artelor, se manifesta multivalent. Imi plac toate genurile cu doua conditii : sa imi emotioneze inima,cavitatile si/sau creierul,imaginatia cognitiva.
Să o lăsăm așa cum e, Virgil. un om poate zâmbi din multe motive. de la ironie până la haz de necaz. tu ai zâmbit pentru că vine Ea toată zâmbet. mai multe nu vreau să spun...
miez de rană... nu știu, probabil ”centrul” ăla care doare mai tare decât văd ceilalți în rana ta. cât despre înscrierea unei poezii în perioade istorice, nu știu ce să zic. cum poate cineva explica scrierea unei astfel de poezii în anul 2010:) să vorbim despre evoluția istorică a poeziei?! greu de categorisit calitativ arta. la gramatică sunt as, după cum lesne se vede:)
Ai umorul tău, domnule Gorun, umor pe care îl prețuiesc și atunci când, secvențial, recunoști mucalit că dracu te-a pus să te bagi în niscaiva vorbărie, ca să nu zic polemică, pentru a păstra anumite rigori. Textul atacă finuț ,dar o face livresc ceea ce e pardonabil față de unele "fețe bisericești" sincere (cred cu tărie că ele există), pentru că insiști în ironie și pe latura gnoseologică acceptată de dumneata ca teorie existențială valabilă, ceea ce mi se pare faire. Doi iepuri... :) Prefer însă textele dvs. în care aisthesisul ontologic se manifestă sobru în maniera de acum consacrată. Mi-a plăcut.
hialin, no offence taken, dar please agree to disagree. poate necesita ceva mai multa atentie dar nu cred ca este complicata. chiar as dori sa aud si opiniile altora. si intr-un anumit sens (ca administrator de site) prefer o solutie mai putin facila pentru utilizator tocmai pentru ca banuiesc ca stii foarte bine ca mai ales in universul internetului, cu cit ceva e mai usor de facut cu atit exista tendinta de a fi abuzat mai mult. de exemplu nu cred ca as dori sa vad pe membrii hermeneia schimbindu-si textele o data la jumatate de ora. si te asigur ca sint si spirite din astea mai nestatornice care si-au sters si apoi m-au rugat sa le repun textele back pe hermeneia de 4 sau 5 ori. artistii sint tare emotionali si nu tre sa le dai prea multe jucarii pe mina ca le fac praf. no offence intended. in ce priveste ideea cu drop-down list, este evident posibila dar (pe linga aspectul precedent) cred ca ar incarca si mai mult (si oarecum inutil) traficul intr-un sistem care si asa este in mare masura "cantitativ". probabil ca o fi existind pe undeva si o solutie care sa evite asta dar nu sint convins ca se merita deocamdata efortul. pe de alta parte un membru isi schimba textele de acolo cind? o data pe saptamina? o data la 10 zile? o data pe luna? cred ca doua minute pe luna pentru identificarea a doua numere si inscriere lor intr-un profil este un efort si un consum de timp absolut nesemnificativ. In ce priveste a doua intrebare cred ca raspunsul este negativ. nu cred ca o astfel de optiune care ar genera inconsistenta in modul cum ar aparea paginile de profil ar fi ceva recomandabil functional sau estetic pentru un site.
iata un text bine realizat, aproape cinematografic, pictural, dar fara a deveni facil. autorul te obliga aproape sa vezi iluzia cu ochii sai remarc ceea ce mie mi se pare a fi esenta textului, "omul in contur de nisip si aer"
desprinderile sunt de atatea feluri dacă te-aș picta cristos atîrnat pe o cruce și pe mine cuiul din încheietura mîinii stîngi eu răstignit tu cui ar trebui să-mi închipui să te las o vreme pradă ruginii ps: de ce cristos si nu buda sau alah?
Acest poem nu este nici pe departe "hard". Nici pentru lirica ta, pentru ca am citit pe alte site-uri poeme mai puternice. Te-am provocat sau nu? Din raspunsul tau, primele 3 randuri, reiese ca nu ai luat atitudine la provocarea mea, dar te-am provocat. Asa o fi. Am retinut din poem: "am nevoie de sete am nevoie să tac până la somn" Si finalul, ultimele 2 versuri.
primele doua strofe imi plac foarte mult... de fapt intreaga poezie! exista naturaletea ce ma atrage , dar si continutul. felicitari Silviu, si Sarbatori fericite! Las semnul meu de apreciere si prietenie... cu drag.
Da, voi reflecta la propunerea dumneavoastra.
Textul se vrea o pictura, o imagine plastica a suferintelor evreiesti din Moldova si Transnistria. Lagarul de la Bug era un lagar de exterminare.
Iar Devorah este o fetita care a murit in chinuri intr-o cocina de porci.
Să mă iertaţi amândoi, Virgil, Andu, dar eu aş suprima, pur şi simplu, ultimul vers. El explică, încearcă să pună punct. Iar în poezie nu trebuie să se pună punct! Fără versul ăsta finalul ar rămâne deschis...
Am recitit textul și mi se pare extrem de subiectiv deși probabil ca se dorește obiectiv-competent. Afirmația "Arta plastică bisericească, în Ortodoxie, este Transcendentă." mi se pare ori un fel de tautologie de genul "Arta religioasa e transcendenta pentru ca e religioasa", ori o afirmatie care se poate aplica oricarei arte plastice.Mie de exemplu mi se pare Andy Warhol si statuile din Insula Pastelui semnificativ mai transcendente decit arta plastica bisericeasca din ortodoxie. De fapt arta plastica bisericeasca ortodoxa si in speta icoanele mi s-au parut intotdeauna un amestec de kitsch si lipsa de profunzime filosofica. Evident unii vor putea spune ca nu o inteleg dar asta probabil ca spune oricine cind nu prea are alte argumente. Asta in ce priveste dimensiunea ei artistica. In ce priveste dimensiunea religioasa nu ma pronunt ca nu ma pricep neaparat eu nefolosind asa ceva. Dar lumea se inchina de mii de ani la lemne, pietre, bucati de lut, metal, etc, asa ca nu cred ca e o mare surpriza sa se inchine la o bucata de sticla sau lemn pictat. Banuiesc ca e fiecare cu obiectul lui de inchinare. A spune insa astfel de picturi, mai mult sau mai putin kitsch te inalta spiritual mai mult decit altele mi se pare o parere extrem de subiectiva si greu de argumentat.
Cred că "pe muntele-acesta" ar suna cumva mai bine (umila mea părere). Poate la final de scos "aceea" la armură... În rest, textul sună ca o poveste dintr-un text sacru, e frumos. Vorbind de erudiție, văd că te descurci în limba arabă, dragă Katya. Mi-ar fi plăcut să văd o transcriere în alfabet latin a textului arab, nu doar traducerea, eram curios cum se pronunță.
Sunt margini ale altor șapte coline, acolo pot locui prieteni, așa cum sunt și alte parcuri cu același nume, alți tei și alți castani înfloriți. Așa cum nu știu cât este de înțeles din vers și nici din ce nume se poate rosti o salutare către bunul prieten, dacă ar fi să fie. Sau toate acestea par de domeniul sf. :)
Dihotomia eu-lui tău naţional,artificial scindat dar condamnat să nu fie niciodată întreg aşa cum năzuieşti,pare un crâmpei de baladă. Balada dezrădăcinării, a unui rătăcitor, a unui Ashaverus sui-generis, care spre deosebire de originalul, se simte acasă în călătoria sa continuă spre aceeaşi patrie.
"din când în când, totuși,
sufletul
simțea nevoia
peste margini să-și tragă
pielea strâmtă a unui străin)
nu ştiu ce mai face "românaşul nostru" dar eu zic că acest text sensibil, difuz în reproşul lui, care creează şi alte subsecvenţe dihotomice în mintea cititorului, merită o peniţă.
Grea întrebare, eram gata să spun ”soma”, dar are tentă și de ”sarx”, că doar carnea asta te hrănește cu adevărat. Complicați grecii ăștia, nu te poți juca cu ei. ”O bucată din mine” îmi pare prea simplu, și prea sună ca vorba aia faină de comedie bună americană. Știi cu ce-mi sună ”o bucată de carne”? Cu povestea aia cu Făt Frumos care-i dă bucăți de carne zgripțuroaicei ca să-l ducă-n zbor, și când i se termină, ca să-l ducă totuși mai departe, își taie o bucată din pulpă și i-o dă. Eram copil și rămâneam totdeauna tablou la partea asta, nu pricepeam cum putea ăla să-și taie o bucată de carne din el. Și mai ales nu înțelegeam de ce.
a fost un incident, nu înțeleg de ce simți nevoia de a face o tragedie din asta. se întîmplă și la case mai mari. în orice caz nu se va mai întîmpla datorită măsurilor pe care le-am luat.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Cezar, din câte ştiu eu, poezia lui Eminescu are o anumită structură prozodică: ritm, metru, rimă... Apoi, tu ai mari probleme cu limba română, aşa că nu înţelg ambiţia traducerilor...
pentru textul : Traducere din Eminescu în spaniolă deMi-a placut mult poezia ta. E tanka descatusata de nedreapta forma fixa 7-5-7-7-7 silabe. Si uite de ce:
pasărea tangentă cerului de marmură
îmi cade în palmă în staţia lui 41
umbra ta rămasă acasă
alăptând copilul nostru
neconceput
(20 de cuvinte)
the bird
tangent to the marble sky
slumps in my hand in bus stop 41
your shadow left at home
nursing our unconceived child
(25 words)
41 reprezinta ceva? varsta? e numar arbitrar?
pentru textul : Recuperarea Realului deFrancisc, ai surprins cheile poemului într-un mod neașteptat de clar și sigur, mulțumesc. Poate pentru că recunoaștem doar ceea ce am mai aflat cândva, vedem doar ceea ce știm. Și așa e: "stăm prost și e bine". Iar atunci când te detașezi de tot, ești liber. Și detașarea e o iluzie.
pentru textul : karuna deDe pe care lista ?
pentru textul : Devorah deO lume de poezii congruente, amestecuri dupa ceeasi reteta, pentru mine este plictisul la puterea 10. Gustul meu, si nu poate nimeni sa imi ia aceasta libertate oricata estetica se imprastie cu elicopterele pe campia artelor, se manifesta multivalent. Imi plac toate genurile cu doua conditii : sa imi emotioneze inima,cavitatile si/sau creierul,imaginatia cognitiva.
Să o lăsăm așa cum e, Virgil. un om poate zâmbi din multe motive. de la ironie până la haz de necaz. tu ai zâmbit pentru că vine Ea toată zâmbet. mai multe nu vreau să spun...
pentru textul : de ce nu mai scriu poeme lungi dediacritice... diacritice... diacritice!
pentru textul : Nu mai vine dee chiar așa greu?
nu văd nici măcar una, de sămânță!...
Bianca, Dorin - multumesc pentru impresii.
pentru textul : prologul unui jurnal care n-a fost scris niciodată demiez de rană... nu știu, probabil ”centrul” ăla care doare mai tare decât văd ceilalți în rana ta. cât despre înscrierea unei poezii în perioade istorice, nu știu ce să zic. cum poate cineva explica scrierea unei astfel de poezii în anul 2010:) să vorbim despre evoluția istorică a poeziei?! greu de categorisit calitativ arta. la gramatică sunt as, după cum lesne se vede:)
pentru textul : rugă dinspre pământeni desa se vada ca am Rolex.
pentru textul : poeta turbanul și blajinul desi ti-am mai spus - eu am buze mai frumoase, barba mai lunga...
hm. ori faci portret ok, ori anulam contractul.
Ai umorul tău, domnule Gorun, umor pe care îl prețuiesc și atunci când, secvențial, recunoști mucalit că dracu te-a pus să te bagi în niscaiva vorbărie, ca să nu zic polemică, pentru a păstra anumite rigori. Textul atacă finuț ,dar o face livresc ceea ce e pardonabil față de unele "fețe bisericești" sincere (cred cu tărie că ele există), pentru că insiști în ironie și pe latura gnoseologică acceptată de dumneata ca teorie existențială valabilă, ceea ce mi se pare faire. Doi iepuri... :) Prefer însă textele dvs. în care aisthesisul ontologic se manifestă sobru în maniera de acum consacrată. Mi-a plăcut.
pentru textul : Vin Sărbătorile de Paști. Până la Inchiziție ne mănâncă popii (de cartier). dehialin, no offence taken, dar please agree to disagree. poate necesita ceva mai multa atentie dar nu cred ca este complicata. chiar as dori sa aud si opiniile altora. si intr-un anumit sens (ca administrator de site) prefer o solutie mai putin facila pentru utilizator tocmai pentru ca banuiesc ca stii foarte bine ca mai ales in universul internetului, cu cit ceva e mai usor de facut cu atit exista tendinta de a fi abuzat mai mult. de exemplu nu cred ca as dori sa vad pe membrii hermeneia schimbindu-si textele o data la jumatate de ora. si te asigur ca sint si spirite din astea mai nestatornice care si-au sters si apoi m-au rugat sa le repun textele back pe hermeneia de 4 sau 5 ori. artistii sint tare emotionali si nu tre sa le dai prea multe jucarii pe mina ca le fac praf. no offence intended. in ce priveste ideea cu drop-down list, este evident posibila dar (pe linga aspectul precedent) cred ca ar incarca si mai mult (si oarecum inutil) traficul intr-un sistem care si asa este in mare masura "cantitativ". probabil ca o fi existind pe undeva si o solutie care sa evite asta dar nu sint convins ca se merita deocamdata efortul. pe de alta parte un membru isi schimba textele de acolo cind? o data pe saptamina? o data la 10 zile? o data pe luna? cred ca doua minute pe luna pentru identificarea a doua numere si inscriere lor intr-un profil este un efort si un consum de timp absolut nesemnificativ. In ce priveste a doua intrebare cred ca raspunsul este negativ. nu cred ca o astfel de optiune care ar genera inconsistenta in modul cum ar aparea paginile de profil ar fi ceva recomandabil functional sau estetic pentru un site.
pentru textul : Noutăți în pagina de profil dede ce ă cu tilda? şi de ce com?
pentru textul : De ce mă sfarmă gândul deDorine, Dorine, adica pe aici se posteaza numai texte ne-bune?! Eu zic ca e suficient de nebun de...frumos.
pentru textul : pridvorbe deiata un text bine realizat, aproape cinematografic, pictural, dar fara a deveni facil. autorul te obliga aproape sa vezi iluzia cu ochii sai remarc ceea ce mie mi se pare a fi esenta textului, "omul in contur de nisip si aer"
pentru textul : Punerea în scenă a uitării deun pic încâlcit traseul expunerii de mai sus. mi se pare că sare prea brusc de la o idee la alta. ori poate citesc într-o cheie nedesluşită
pentru textul : Pentru cel care-o scrie dedupă cum cea precedentă este doar părerea ta.
pentru textul : boierismul sau nazismul literar dedesprinderile sunt de atatea feluri dacă te-aș picta cristos atîrnat pe o cruce și pe mine cuiul din încheietura mîinii stîngi eu răstignit tu cui ar trebui să-mi închipui să te las o vreme pradă ruginii ps: de ce cristos si nu buda sau alah?
pentru textul : scrisoare despre cum ar fi deAcest poem nu este nici pe departe "hard". Nici pentru lirica ta, pentru ca am citit pe alte site-uri poeme mai puternice. Te-am provocat sau nu? Din raspunsul tau, primele 3 randuri, reiese ca nu ai luat atitudine la provocarea mea, dar te-am provocat. Asa o fi. Am retinut din poem: "am nevoie de sete am nevoie să tac până la somn" Si finalul, ultimele 2 versuri.
pentru textul : too late for an iron life deprimele doua strofe imi plac foarte mult... de fapt intreaga poezie! exista naturaletea ce ma atrage , dar si continutul. felicitari Silviu, si Sarbatori fericite! Las semnul meu de apreciere si prietenie... cu drag.
pentru textul : vremuri deDa, voi reflecta la propunerea dumneavoastra.
pentru textul : Devorah deTextul se vrea o pictura, o imagine plastica a suferintelor evreiesti din Moldova si Transnistria. Lagarul de la Bug era un lagar de exterminare.
Iar Devorah este o fetita care a murit in chinuri intr-o cocina de porci.
Să mă iertaţi amândoi, Virgil, Andu, dar eu aş suprima, pur şi simplu, ultimul vers. El explică, încearcă să pună punct. Iar în poezie nu trebuie să se pună punct! Fără versul ăsta finalul ar rămâne deschis...
pentru textul : erotușe deAm recitit textul și mi se pare extrem de subiectiv deși probabil ca se dorește obiectiv-competent. Afirmația "Arta plastică bisericească, în Ortodoxie, este Transcendentă." mi se pare ori un fel de tautologie de genul "Arta religioasa e transcendenta pentru ca e religioasa", ori o afirmatie care se poate aplica oricarei arte plastice.Mie de exemplu mi se pare Andy Warhol si statuile din Insula Pastelui semnificativ mai transcendente decit arta plastica bisericeasca din ortodoxie. De fapt arta plastica bisericeasca ortodoxa si in speta icoanele mi s-au parut intotdeauna un amestec de kitsch si lipsa de profunzime filosofica. Evident unii vor putea spune ca nu o inteleg dar asta probabil ca spune oricine cind nu prea are alte argumente. Asta in ce priveste dimensiunea ei artistica. In ce priveste dimensiunea religioasa nu ma pronunt ca nu ma pricep neaparat eu nefolosind asa ceva. Dar lumea se inchina de mii de ani la lemne, pietre, bucati de lut, metal, etc, asa ca nu cred ca e o mare surpriza sa se inchine la o bucata de sticla sau lemn pictat. Banuiesc ca e fiecare cu obiectul lui de inchinare. A spune insa astfel de picturi, mai mult sau mai putin kitsch te inalta spiritual mai mult decit altele mi se pare o parere extrem de subiectiva si greu de argumentat.
pentru textul : Plecând de la Icoana ortodoxă. deCred că "pe muntele-acesta" ar suna cumva mai bine (umila mea părere). Poate la final de scos "aceea" la armură... În rest, textul sună ca o poveste dintr-un text sacru, e frumos. Vorbind de erudiție, văd că te descurci în limba arabă, dragă Katya. Mi-ar fi plăcut să văd o transcriere în alfabet latin a textului arab, nu doar traducerea, eram curios cum se pronunță.
pentru textul : المرأه في الحب demultă, limpede melancolie în poemul tău...
pentru textul : revelioană deSunt margini ale altor șapte coline, acolo pot locui prieteni, așa cum sunt și alte parcuri cu același nume, alți tei și alți castani înfloriți. Așa cum nu știu cât este de înțeles din vers și nici din ce nume se poate rosti o salutare către bunul prieten, dacă ar fi să fie. Sau toate acestea par de domeniul sf. :)
pentru textul : și zeii plîng deAm cernut o dată textul, dar e necesar să revin asupra lui cu modificări mai profunde. Mulţumesc! Sugestiile dumneavoastră mă ajută.
pentru textul : În visul Liei deDihotomia eu-lui tău naţional,artificial scindat dar condamnat să nu fie niciodată întreg aşa cum năzuieşti,pare un crâmpei de baladă. Balada dezrădăcinării, a unui rătăcitor, a unui Ashaverus sui-generis, care spre deosebire de originalul, se simte acasă în călătoria sa continuă spre aceeaşi patrie.
"din când în când, totuși,
sufletul
simțea nevoia
peste margini să-și tragă
pielea strâmtă a unui străin)
nu ştiu ce mai face "românaşul nostru" dar eu zic că acest text sensibil, difuz în reproşul lui, care creează şi alte subsecvenţe dihotomice în mintea cititorului, merită o peniţă.
pentru textul : Dus-întors deGrea întrebare, eram gata să spun ”soma”, dar are tentă și de ”sarx”, că doar carnea asta te hrănește cu adevărat. Complicați grecii ăștia, nu te poți juca cu ei. ”O bucată din mine” îmi pare prea simplu, și prea sună ca vorba aia faină de comedie bună americană. Știi cu ce-mi sună ”o bucată de carne”? Cu povestea aia cu Făt Frumos care-i dă bucăți de carne zgripțuroaicei ca să-l ducă-n zbor, și când i se termină, ca să-l ducă totuși mai departe, își taie o bucată din pulpă și i-o dă. Eram copil și rămâneam totdeauna tablou la partea asta, nu pricepeam cum putea ăla să-și taie o bucată de carne din el. Și mai ales nu înțelegeam de ce.
pentru textul : Cântecul unei chemări nerăspunse deei uite că auzi acum
a fost un incident, nu înțeleg de ce simți nevoia de a face o tragedie din asta. se întîmplă și la case mai mari. în orice caz nu se va mai întîmpla datorită măsurilor pe care le-am luat.
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 dep de la?
pentru textul : dimineață fără anotimp cu domnișoara p. dePagini