nu știu dacă versurile finale aduc altceva, nici eu nu știu sârbă. poemul este bun, doar roșu un pic prea obsedant și acea mituire a meridianelor care mi se pare nepotrivită, derizorie.
din pacate mi se pare greu lizibila. chiar mai greu decit unele ale mele. adica am impresia ca trece in zona in care un cititor inceteaza sa mai vrea sa depuna efortul. parerea mea
Ştefan, dacă îmi permiţi o mică observaţie: "pentru îndrăgostiţii ce-şi plimbă câinii lupi/pentru că doar ei ştiu exact ora/când porţile oraşului sunt închise/
de baudelaire" fără de baudelaire l-aş vedea.
Un pic de clasic cum altfel decât acrit în acest poem, primul care îmi vine în minte e Geo Bogza, tonul acesta elegiac și 'sfătos' fără pretenții de filozofie însă plin de 'cujetare'.
Interesant deși plicticos, bine construit deși înțepenit, cam așa am citit eu acest poem care promite dar nu livrează, cam la fel cu reclamele la telefoanele mobile când sigur la factură plătești mai mult decât te așteptai. Cred că poemului îi lipsește acea sinceritate care face din poezie poezie și din polologhie polologhie.
Finalul trebuie re-lucrat. Cuvinte ca 'parșiva' sunt dificile și nu își găsesc ușor locul într-un text poetic atât de subțire ca acesta.
Doar o părere.
Spor,
M
Din prea drag de degetul meu arătător, azi îl voi sprijini a odihnă, în tiparul perlat al cheotoarei de la rever și voi lăsa penițele voastre să se răzvrătească în onduleuri de sineală – CaileanArancaBeniamin - CaileanArancaBeniamin; Voi spune în pre-facerea mea, iată lumea începe la fel, Nic-oloci, Nic-ulina și îmi voi aminti de Aranca. Era tot pe vremea culorilor mele; Aranca lăsa în fiecare vară orașul și venea aici, să vadă cerul cum se lărgește peste ea. Ziua umbla cu o basma de mătase trasă peste frunte, să nu îi ardă soarele fața. Aranca avea mereu pielea albă și ochii un pic duși în fundul capului, nu prea mult, atît cît să nu o strigi; pentru că ea se purta, nu călca; ea era o trecere, nu o adăstare; o însemnare cu roșu la vii, dar de care puteai uita, dacă nu puneai calendarul pe perete, la vedere. Lumea îi spunea Maica Domnului! uite, trece Maica Domnului! Și Aranca se purta, nu călca, era o trecere, nu o adăstare. Uite, trece Maica Domnului! Și din trecerea ei îmi ramîneau mie cuvinte și atît, Aranca Aranca Aranca de ieri de mîine de az odată o să te pușc cu numele meu în roșul de buze și de obraz
wow, dar se pare că te-a afectat rău ideea almei măi andule dacă ai fost în stare să arunci cu așa o mizerie. chiar că nu te credeam în stare. dar, deh, viața se pare că mai are surprize pentru mine... și eu care credeam că știi de glumă și ești mai "elastic", nu așa "îmbătrînit" cum mă acuzi că aș fi eu...
Ei, am văzut că-i doar un prolog, dar așa mă așteptam eu, din prolog, să fim mai mult solicitați. Poate că însă aveți dreptate cu momentele de relaxare, mi-a dat mie cineva de înțeles că, atunci când comentez, nu mă mai gândesc și la alți cititori. Interesul a fost stârnit, aștept (ne)răbdătoare "nașterea" discuției.
probabil ca cea mai reusita chestie e titlul si modul cum totusi se impleteste cu textul. textul insa ar mai merita lucrat. am senzatia cel putin din acest text ca inca mai bijbii cautind o forma de exprimare care sa te reprezinte. deocamdata inca mai apelezi la solutii facile, zic eu si cazi prea usor in ispita formularilor de soc
Le propun editorilor să scoată „De inimă albastră” de la ”Cele mai citite texte” pentru că, observ, nu se face analiză pe text. El este citit pentru circoteca ce-l însoțește, provocată de K. Dacă membrii Hermeneiei preferă o astfel de pamfletăreală sun gata să le ofer una, sub forma unui „dialog virtual” cu personaje imaginare. Menționȃnd că „ele au o puternică asemănare cu unele reale”. Și, promit ferm, că el va fi mult, mult, mai savuros și mai deochiat decȃt cel care a apărut, pȃnă acum, la „com-uri”. Dar înainte ca textul să fie scos, dacă editorii vor binevoi să o facă, le sugerez celor ce-l vor mai parcurge să-și manifeste interesul pentru o asemenea plamfetăreală; mă voi executa prompt. Ȋn ceea ce privește textul subsemnatului, el – prost, bun – va rămȃne postat. Pentru că e al meu și nu-l repudiez.
francisc, am dubii mari ca expresia la care m-am referit incurajeaza aparitia comentariilor mai bune. totodata imi dau seama ca tu inca nu ai inteles ca aici nu este o carte ci un website si, intr-un fel, o comunitate, ce-i drept inca in formare. iar cind se voebeste despre o comunitate si un website literarar (sau cultural in general) interactiv vor exista intotdeauna probleme atit de natura estetica (sau pur literara) dar si de natura administrativ-editoriala. ma tem ca aceasta idee a artei "pure" intr-o existenta rupta de materie sau context este mai degraba o utopie. la urma urmei vorbim despre literatura aici sau despre o chestiune pur metafizica (? intrebare retorica) iata un subiect interesant care poate ar merita discutat ulterior cind vom inaugura sectiunea interactiva. in orice caz, am impresia ca tie nu iti e clar acest lucru si aluneci intr-o zona subliminala de purism utopic. nimeni nu a spus despre comentariile tale ca nu sint bune. oamenii insa apreciaza cit pot, cind pot si cum pot. de exemplu eu nu sint un bun critic. dar ceea ce cred eu este ca fiecare are o perspectiva valida, fiecare este un critic al realitatii prin simplul fapt ca gindeste, judeca. si mai cred ca orice opinie conteaza in masura in care reprezinta o minima judecata. cred ca aici oamenii ar trebui incurajati. evident, si arta sau stiinta judecarii se invata sau se cultiva dar niciodata nu se descurajeaza...
Amuzanta introspectie, desi nu cred ca asta era intentia. Acolo ai intentionat diarie? Eu as as fi terminat la manolescule si gorunule pt ca se subintelege ca erai timpit dinainte, numai ca acum timpirea e completa. As vrea sa nu fiu interpretat gresit, nu vreau sa jignesc, mi-am permis un mic joc deschis de posibilitatile reale alte textului. Oricum, are vina textul si nu prea inteleg de ce e incadrat la proza, cind ar putea merge la fel de bine ca poezie.
interesante mi se par str 4, 5, 6. și începutul te prinde din start. a 7-a-i greoaie cu gerunziul plus argintul clocit care sună ca naiba, adică aiurea. de la final se cerea ceva mai mult, e cam ieftin așa. nu te supăra, sunt doar sinceră. am simțit nevoia să o spun. mai trec, poate găsesc ceva mai bun.
spun doar că se poate discuta despre percepţii şi percepţii...
a exprima un punct de vedere - altul, nu înseamnă neapărat polemică, iar a cita din personalităţi nu înseamnă neapărat că nu se pot pune în discuţie şi puncte personale de vedere (care chiar să coincidă cu).
dacă tu ai perceput aici un text banal, asta nu înseamnă că toată lumea vede la fel.
cât despre genialitate, am limitele mele. clar. nicidecum stabilite de mine.
nu vorbesc despre ceilalţi. ar trebui să mă erijez în Marele Judecător. apoi, ei înşişi ar trebui să fie capabili să (se) judece.
ideea e interesantă, dar cred că ar putea fi înveșmântată în alt fel de straie. mi-a creat confuzie nehotărârea în privința scopului de a folosi rimă. ori cu rimă, ori fără. sau cel puțin în altă combinație.
Prozodie buna si pe alocuri idei profunde, conturate intr-un mod captivant. Insa imbinarea dintre idei nu poate starni decat zambete poate. Cum poti pune in acelasi text "carutasii mortii..." si "cainii care se miros in partile obsure" ? Mai mult cum poti pune in aceeasi strofa "pisicii-mperecheau miorlaituri" si "vibrau plangand". Mi se pare foarte obscur. As recomanda sa se faca doua texte...fiecare sa insiste pe o directie. Asa pot rade linistit la unul si sa raman pe ganduri de la celalalt. Mai trec, mai citesc... Ialin
as zice ca unele imagini sint putin cam predictibile. vezi "creanga cu flori de cires" (care poate ar fi sunat mai bine daca era "ramura") sau "o sabie de samurai orb", etc. dar ideea e buna. cred ca ar trebui sa asculti mai mult la ce se aude in adincul tau decit in lecturile tale. parerea mea.
da, exista. sint strazile. du-te. viata e frumoasa. Roma e spectaculoasa. "Ruines de Rome" se numesc si florile ce cresc peste tot, peste ruinele Romei.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
nu știu dacă versurile finale aduc altceva, nici eu nu știu sârbă. poemul este bun, doar roșu un pic prea obsedant și acea mituire a meridianelor care mi se pare nepotrivită, derizorie.
pentru textul : vin prost dedin pacate mi se pare greu lizibila. chiar mai greu decit unele ale mele. adica am impresia ca trece in zona in care un cititor inceteaza sa mai vrea sa depuna efortul. parerea mea
pentru textul : roca din care mă nasc dete rog sa respecti regulamentul in ce priveste titlul
pentru textul : și cuvintele se rostogoleau ca perlele pe covorul moale deŞtefan, dacă îmi permiţi o mică observaţie: "pentru îndrăgostiţii ce-şi plimbă câinii lupi/pentru că doar ei ştiu exact ora/când porţile oraşului sunt închise/
de baudelaire" fără de baudelaire l-aş vedea.
În rest, mi-a plăcut.
s.b.
pentru textul : unde îmi pare că exist deUn pic de clasic cum altfel decât acrit în acest poem, primul care îmi vine în minte e Geo Bogza, tonul acesta elegiac și 'sfătos' fără pretenții de filozofie însă plin de 'cujetare'.
pentru textul : Gheara deInteresant deși plicticos, bine construit deși înțepenit, cam așa am citit eu acest poem care promite dar nu livrează, cam la fel cu reclamele la telefoanele mobile când sigur la factură plătești mai mult decât te așteptai. Cred că poemului îi lipsește acea sinceritate care face din poezie poezie și din polologhie polologhie.
Finalul trebuie re-lucrat. Cuvinte ca 'parșiva' sunt dificile și nu își găsesc ușor locul într-un text poetic atât de subțire ca acesta.
Doar o părere.
Spor,
M
excelent, mai ales finalul text rotund
pentru textul : dorina denu stiu, nu cred. distanta. iar eu prin galati trec din ce in ce mai rar.
pentru textul : balada omului cu pricina deDin prea drag de degetul meu arătător, azi îl voi sprijini a odihnă, în tiparul perlat al cheotoarei de la rever și voi lăsa penițele voastre să se răzvrătească în onduleuri de sineală – CaileanArancaBeniamin - CaileanArancaBeniamin; Voi spune în pre-facerea mea, iată lumea începe la fel, Nic-oloci, Nic-ulina și îmi voi aminti de Aranca. Era tot pe vremea culorilor mele; Aranca lăsa în fiecare vară orașul și venea aici, să vadă cerul cum se lărgește peste ea. Ziua umbla cu o basma de mătase trasă peste frunte, să nu îi ardă soarele fața. Aranca avea mereu pielea albă și ochii un pic duși în fundul capului, nu prea mult, atît cît să nu o strigi; pentru că ea se purta, nu călca; ea era o trecere, nu o adăstare; o însemnare cu roșu la vii, dar de care puteai uita, dacă nu puneai calendarul pe perete, la vedere. Lumea îi spunea Maica Domnului! uite, trece Maica Domnului! Și Aranca se purta, nu călca, era o trecere, nu o adăstare. Uite, trece Maica Domnului! Și din trecerea ei îmi ramîneau mie cuvinte și atît, Aranca Aranca Aranca de ieri de mîine de az odată o să te pușc cu numele meu în roșul de buze și de obraz
pentru textul : șase creioane detonul electric al poemului, foarte bucurosă că te recitesc!
pentru textul : new year samba deBine conturat, a fost o placere lectura.
pentru textul : anatomia melalcooliei deUn sfarsit a la Marin Sorescu.
Cu drag,
'Abandon' așa se numește..
pentru textul : ce am scris "atunci" dewow, dar se pare că te-a afectat rău ideea almei măi andule dacă ai fost în stare să arunci cu așa o mizerie. chiar că nu te credeam în stare. dar, deh, viața se pare că mai are surprize pentru mine... și eu care credeam că știi de glumă și ești mai "elastic", nu așa "îmbătrînit" cum mă acuzi că aș fi eu...
pentru textul : login deEi, am văzut că-i doar un prolog, dar așa mă așteptam eu, din prolog, să fim mai mult solicitați. Poate că însă aveți dreptate cu momentele de relaxare, mi-a dat mie cineva de înțeles că, atunci când comentez, nu mă mai gândesc și la alți cititori. Interesul a fost stârnit, aștept (ne)răbdătoare "nașterea" discuției.
pentru textul : Brainstorming torpilă – Prolog la o eventuală discuție (virtuală) despre Zen deprobabil ca cea mai reusita chestie e titlul si modul cum totusi se impleteste cu textul. textul insa ar mai merita lucrat. am senzatia cel putin din acest text ca inca mai bijbii cautind o forma de exprimare care sa te reprezinte. deocamdata inca mai apelezi la solutii facile, zic eu si cazi prea usor in ispita formularilor de soc
pentru textul : trespassing deD-le Barb felicitari pentru un text percutant, frumos curgator si expresiv.
pentru textul : amintirea deLe propun editorilor să scoată „De inimă albastră” de la ”Cele mai citite texte” pentru că, observ, nu se face analiză pe text. El este citit pentru circoteca ce-l însoțește, provocată de K. Dacă membrii Hermeneiei preferă o astfel de pamfletăreală sun gata să le ofer una, sub forma unui „dialog virtual” cu personaje imaginare. Menționȃnd că „ele au o puternică asemănare cu unele reale”. Și, promit ferm, că el va fi mult, mult, mai savuros și mai deochiat decȃt cel care a apărut, pȃnă acum, la „com-uri”. Dar înainte ca textul să fie scos, dacă editorii vor binevoi să o facă, le sugerez celor ce-l vor mai parcurge să-și manifeste interesul pentru o asemenea plamfetăreală; mă voi executa prompt. Ȋn ceea ce privește textul subsemnatului, el – prost, bun – va rămȃne postat. Pentru că e al meu și nu-l repudiez.
pentru textul : De inima albastră defrancisc, am dubii mari ca expresia la care m-am referit incurajeaza aparitia comentariilor mai bune. totodata imi dau seama ca tu inca nu ai inteles ca aici nu este o carte ci un website si, intr-un fel, o comunitate, ce-i drept inca in formare. iar cind se voebeste despre o comunitate si un website literarar (sau cultural in general) interactiv vor exista intotdeauna probleme atit de natura estetica (sau pur literara) dar si de natura administrativ-editoriala. ma tem ca aceasta idee a artei "pure" intr-o existenta rupta de materie sau context este mai degraba o utopie. la urma urmei vorbim despre literatura aici sau despre o chestiune pur metafizica (? intrebare retorica) iata un subiect interesant care poate ar merita discutat ulterior cind vom inaugura sectiunea interactiva. in orice caz, am impresia ca tie nu iti e clar acest lucru si aluneci intr-o zona subliminala de purism utopic. nimeni nu a spus despre comentariile tale ca nu sint bune. oamenii insa apreciaza cit pot, cind pot si cum pot. de exemplu eu nu sint un bun critic. dar ceea ce cred eu este ca fiecare are o perspectiva valida, fiecare este un critic al realitatii prin simplul fapt ca gindeste, judeca. si mai cred ca orice opinie conteaza in masura in care reprezinta o minima judecata. cred ca aici oamenii ar trebui incurajati. evident, si arta sau stiinta judecarii se invata sau se cultiva dar niciodata nu se descurajeaza...
pentru textul : karuna deam adus unele modificări textului
pentru textul : Poem deAmuzanta introspectie, desi nu cred ca asta era intentia. Acolo ai intentionat diarie? Eu as as fi terminat la manolescule si gorunule pt ca se subintelege ca erai timpit dinainte, numai ca acum timpirea e completa. As vrea sa nu fiu interpretat gresit, nu vreau sa jignesc, mi-am permis un mic joc deschis de posibilitatile reale alte textului. Oricum, are vina textul si nu prea inteleg de ce e incadrat la proza, cind ar putea merge la fel de bine ca poezie.
pentru textul : Uneori dee dixtractiv, n'est ce pas?
pentru textul : kreițerova sonata deinteresante mi se par str 4, 5, 6. și începutul te prinde din start. a 7-a-i greoaie cu gerunziul plus argintul clocit care sună ca naiba, adică aiurea. de la final se cerea ceva mai mult, e cam ieftin așa. nu te supăra, sunt doar sinceră. am simțit nevoia să o spun. mai trec, poate găsesc ceva mai bun.
pentru textul : bandajul meu alb despun doar că se poate discuta despre percepţii şi percepţii...
a exprima un punct de vedere - altul, nu înseamnă neapărat polemică, iar a cita din personalităţi nu înseamnă neapărat că nu se pot pune în discuţie şi puncte personale de vedere (care chiar să coincidă cu).
dacă tu ai perceput aici un text banal, asta nu înseamnă că toată lumea vede la fel.
cât despre genialitate, am limitele mele. clar. nicidecum stabilite de mine.
nu vorbesc despre ceilalţi. ar trebui să mă erijez în Marele Judecător. apoi, ei înşişi ar trebui să fie capabili să (se) judece.
întotdeauna bucuroasă de prezenţa şi opinia ta.
pentru textul : mi-a rămas în memorie deideea e interesantă, dar cred că ar putea fi înveșmântată în alt fel de straie. mi-a creat confuzie nehotărârea în privința scopului de a folosi rimă. ori cu rimă, ori fără. sau cel puțin în altă combinație.
pentru textul : Tânărul din Nain deProzodie buna si pe alocuri idei profunde, conturate intr-un mod captivant. Insa imbinarea dintre idei nu poate starni decat zambete poate. Cum poti pune in acelasi text "carutasii mortii..." si "cainii care se miros in partile obsure" ? Mai mult cum poti pune in aceeasi strofa "pisicii-mperecheau miorlaituri" si "vibrau plangand". Mi se pare foarte obscur. As recomanda sa se faca doua texte...fiecare sa insiste pe o directie. Asa pot rade linistit la unul si sa raman pe ganduri de la celalalt. Mai trec, mai citesc... Ialin
pentru textul : Tablou înserat de vară deas zice ca unele imagini sint putin cam predictibile. vezi "creanga cu flori de cires" (care poate ar fi sunat mai bine daca era "ramura") sau "o sabie de samurai orb", etc. dar ideea e buna. cred ca ar trebui sa asculti mai mult la ce se aude in adincul tau decit in lecturile tale. parerea mea.
pentru textul : Nippon kouhii deda, exista. sint strazile. du-te. viata e frumoasa. Roma e spectaculoasa. "Ruines de Rome" se numesc si florile ce cresc peste tot, peste ruinele Romei.
pentru textul : Ruines de Rome deaquila non capit muscam
pentru textul : Ca sunetul în fluier deAndule, pe vremuri erai amuzant.
acum incepi sa plictisesti. si e trist...
pentru textul : fotografia de lângă icoană deparca as fi citit o primavara aducatoare de moarte...
pentru textul : cine scâncește la ușa aceasta? des-au spus, evident.
şi mă indispune.
cu sinceritate,
pentru textul : celălalt mal deacelaşi,
zdroba
Pagini