mie cel mai mult îmi place imaginea cu mina explodând, în ciuda părerilor anterioare. E o opinie doar. Eu cred că poezia sigur nu e experiment, deşi receptarea ei are anumite variabile, ca în experimente.
în primul rând, sper că nu vâ supără criticile acide.
în al doilea rând: "visuri", sau "vise"? și dacă "visuri", de care? de-alea cu ochii deschiși sau de-alea scrise pe hârtie de Revelion?
apoi: premisele sunt foarte interesante.
și mai departe: îmi place mult densitatea asta a scriiturii, dar totuși...., "să-i tipărească în pergamentul fără memorie pecetea unor gânduri de iubire."....?
nu în ultimul rând. La o proză așa de scurtă nu ar trebui să am niciun răgaz să respir. Or...eu m-am cam plictisit de la "excrescențele închipuirii"...:)
"în acest incest al zilelor care nu ne mai iartă" iata sfirsitul inceputului, unde, sfisiati de "dintii cerului" se prabusesc cei ce isi uita crisalida mirajelor intre Lumina si Intuneric, Nastere si Moarte... cred ca e un poem in care reusesti sa ne surprinzi prin forta sentimentelor ce-o depaseste pe cea a imaginilor. "chrysolit" e crisolit in romaneste, sau chrysolite. licenta poetica?
Am tot observat in ultimii ani ca cel mai adesea politicienii nostri nu sunt pozitivi, prefera confortul de a arata spre adversarii politici si metehnele acestora, iar atunci cand nu pot identifica chestiuni negative le inventeaza. Cu totii probabil resimtim lipsa unor dezbateri in care ideile, programele politice, ideologia sa primeze, in masura in care nadajduim ca liberalismul, social-democratia, conservatorismul etc isi au cu adevarat corespondent in realitatea politica din Romania.
In acest context, printre cele mai discutate idei, in special in diaspora, se regasesc presupusa subordonare a politicii externe a Romaniei fata de rusi si creionarea unui univers axiologic din care ar lipsi valorile europene. Personal cred ca atitudinea anticomunista a persoanelor din diaspora a fost laudabila pe timpul lui Ceausescu si unor astfel de oameni le datoram multe noi cei care ne-am dus traiul in Romania insa la momentul actual o astfel de tendinta este fara obiect si a devenit un instrument de manipulare din partea portocaliilor romani. Lipsa unei informari cu privire la realitatea politica din Romania si un anumit gen de lene mentala a celui care tinde sa-si conserve etichetele puse anterior este in masura sa creioneze opinii aberante gen subordonarea Romaniei fata de Rusia. E amuzant sa vorbesti despre acest fapt in masura in care chiar Ceausescu a reusit sa se distanteze de URSS, spre deosebire de unguri sau bulgari.
Partea cu valorile europene care s-ar pierde in neant daca ar cadea Basescu este cu atat mai amuzanta cu cat acest personaj politic nu cred ca mai pretuieste decat propria persoana si puterea ce deriva din functia de presedinte si nicidecum vreo valoare, de orice fel ar fi.
Chestionat fiind, la un moment dat, despre faptul ca Romania nu isi numise inca, de circa 9 luni, un ambasador in China, Basescu a spus ca parteneriatul cu SUA si UE, implica o distantare de tarile care nu sunt democratice, intre acestea si China. Lasam la o parte ca multi dintre partenerii nostri democrati nu au avut nicio problema din a profita de excedentul de fonduri ale Chinei in sprijinul propriilor economii statale ori ca societati mari europene desfac, la o scara larga, produse pe aceste piete, probabil ca noua "ne-ar fi daunat la democratie" ca o tara precum China sa isi plaseze fonduri in tara noastra ori poate chiar sa deschida o banca la noi, sa construiasca autostrazi. probabil la un sfert din valoarea celor negociate cu americanii sau europenii.
Cred ca orice proces firesc de pozitionare politica trebuie sa aiba ca punct de plecare autocunoasterea, stabilirea clara a plusurilor si minusurilor pe care le are Romania ca tara si pana ce acest fapt nu se va realiza o sa fim cateii unora sau altora, chiar nu conteaza daca din vest ori din est.
Imi povestea un profesor ca pe timpul lui Ceusescu a fost trimis sa le explice taranilor ca Romania trebuie sa se rupa de influenta rusilor iar dupa vreo 3 ore de prelegeri singurul efect a fost acela ca vreo doua batrane plnageau la portile caselor ca vin rusii. Imi dau seama ca orice demers de a explicita ca USL nu reprezinta alianta pro-Rusia ar avea tot atat de mult succes, insa ca om care am trait in Romania sub Traian Basescu si i-am simtit spiritul "democratic" va spun ca modul in care cea mai mare parte a romanilor din strainatate se raporteaza la momentul 29 iulie 2012 ma intristeaza. Statul acasa nu a constituit niciodata o atitudine civica si ma intreb ce ar zice americanii daca un presedinte le-ar cere aceasta. Cu multa tristete va spun ca, desi probabil e foarte gresit, incep sa le dau dreptate celor care considera ca cei care nu stau macar 3 luni/an in Romania nu ar trebui sa voteze, iar opinia mea de acum as vrea sa o intelegeti nu ca pe un afront ci ca expresie a neputintei celui care traieste democratia lui Basescu aici, In Romania, garantata de lipsa de reactie a unora care nu isi pot depasi spaimele primordiale spre adoptarea unei atitudini pragmatice.
aprofundarea sau reluarea unor concepte-trairea lor- constituie un bun prilej de regasire, de comuniune si intarire a mersului impreuna pe drum. conceptul de solidaritate umana inca poate fi legitimat astazi prin conceptul de iubire. intr-adevar, o afisare electronica solicita o fragmentare a eseului. insa, dragostea de lectura presupune rabdare. de asemeni, conceptul de "marime" utilizat aici, preluat din Proslogion-ul lui Anselm de Canterbury, contine si ideea de cel mai mult; limitarea lui in text ține, in fapt, de traducere. multumesc, alma
geamul aburit in urma expiratiei, precum spui, intr-acolo trimitea respiratia cu pricina. poate ceva mai mult, respiratia prin geamul ala dintre copil si aerul dupa care tanjeau plamanii lui tineri... cred ca e de lucru acolo, ai dreptate. o sa mai sap la el, multam!:) Spor la toate cele bune!
„până la adânci bătrâneţe” - e un typo aici, sau mi se pare mie?
„vă schimbă locurile
vă schimbaţi blestemele” - scăpare, sau așa ai vrut să fie? (schimbă/schimbați) întreb fiincă poate fi și una, și alta. deși, într-adevăr, primul vers de aicispune mai multe decât următorul.
contruita, neconstruita, pretioasa, nepretioasa, e buna. ultimul vers? ia lama, cutitul, laserul, guma, etc si sterge ultimul vers. nu conteaza cat de des o face, dar ca o face.
Îmi plac mai mult textele tale fără rimă. Acesta este unul din ele. Ai plecat de la o legendă frumoasă. Nu am înțeles totuși pomelnicul de nume. Ce însemnătate vrei sa aibă pentru cititor? Cine are pleopele tăiate, tu sau ele/toate într-una? Cam teatral finalul. BTW, se poate dormi cu ochii deschiși, știai?
io ţin cu domnu' Nae nu cu Iuventus Torino! Haaaaide Nae! Na-e! Na-e! Îmi place realismul ăsta debilo-duios care descrie admosfera de bal de spital. Felicitări şi ţine-o tot aşa că facem galerie! Anul nou fericit Adilisa!
icoane de gheață imaginația noastră lucrează, nu de puține ori, cu cele mai neașteptate materiale; manualul artistic este săvârșit, aici, într-un rațional afectiv de conjunctură; pare că mâna nu mai este o preșungire a minții, ci ea a fost resorbită în gândire unde, cu tresăriri ale timpului trecut, desenează în florile de gheață de pe geam chipuri dragi și pierdute. (ultima strofă are simplitatea purității; ar putea foarte bine sta ca text în sine sub titlul: Colind) de asemenea, foarte bine alese cuvintele: echivocul primului vers amplifică tabloul (cu cine "m-am trezit pe fereastră"?), autorul putându-se încadra în imaginația receptării atât în diateza activă, cât și în cea pasivă; "alaltăieri" nu este folosit întâmplător, el duce ordinea cuantificabilă a numărării zilelor cât mai departe de memoria imediată, spre inexprimabil, spre acel timp trecut ce cu greu se mai poate raporta la ziua de azi. singurul element derutant pentru mine este "sertarele memoriei", pe care îl găsesc sau prea tehnic (din perspectivă psihanalitică) sau prea exagerat (ca metaforă). printre geamuri înghețate, Vasile Munteanu
Draga domnule Manolescu, nu trebuia sa va cereti scuze, este si vina mea ca nu am reusit de prima oara sa gasesc o modalitate de a comunica mai degajat. Si mai stiu un lucru. Infatuarea, orgoliul acela literar, este un blestem pe care il purtam cu totii pana la moarte. Dar mai exista si calitatea umana si intelepciunea acumulata cu timpul care pot masca dorintele noastre de a ramane in atentia posteritatii. Sanatate.
Am citit acest text acum vreo două zile și mi-am tot zis că voi reveni asupra lui. Mi se pare un stil foarte interesant, orientat pe idee, dar un pic greu de digerat. Uneori cred că exagerezi în a căuta o formă potrivită de a exprima o idee și devine complicată. De exemplu în acest text, prima strofă pare cumva rigidă: timpul se scurge cuantic/luna pancreatica, hormonala/ somnul revertebrandu-se.... E cumva din alt film. În rest... e unul din textele alea pe care mă uit uneori cu invidie, înjurând autorul doar pentru că nu am avut eu ideile alea. :)
Domnule Gorun, NICIODATĂ o poezie nu va sta în picioare cu un 'căci' la început de vers...
Căci căci nu e frumos.
Căci căci n-are de-a face cu poezia.
Căci căci nu merge cu versul deci căci căci nu e poetic.
Dvs. nu aveți neapărat vreo chemare pentru lirism, poate ar fi mai bine să renunțați și să vă limitați la lucrurile în care, sincer, excelați.
Căci poemul de aici este execrabil.
Draga Kiki, nu te supara, dar aici este un site literar, nu canapaeaua psihanalistului.
asa ca te rog sa te limitezi la a vorbi despre text.
ca defecte avem cu totii, doar ca pe unele le vedem barna si pe altele pai.
foarte frumos poem. este de o limpezime molcomă, scrisă de un suflet împăcat cu viața, în care lumina tresare atât la propriu cât și la figurat, stilistic. aproape ireproșabil, (acea repetiție "nimic"), dar cursivitatea și intensitatea cu care transmite liniștea e înfiorătoare, Daniela. iată un poem sedativ. pe care îl recomand și îl trec la preferate. și... eu sunt cel care mulțumește.
tu si nicodem, in saptamana Craciunului gasiti normal in a numi Fecioara Maria "borta naparcii"
aberați. în primu rînd că comentariile mele n-au dat exemple din text, apoi că nicodem nu spune asta. de unde dedus așa ceva, ați dedus prost. iată cum începe poemu:
la gura bortei năpârcii
fecioara naşte Copilul,
același lucru cu la gura scobiturii sau la intrarea în peșteră. deci nimic din ce ați înțeles
Am și eu cîteva nelămuriri. Și aș vrea să precizez că sînt obiective, nu subiective (asta ca să nu existe vreo neclaritate). Unde este vorba aici despre clone și care este sau sînt respectiva/respectivele clonă/clone? Asta ca s[ termin[m cu această cascadă de comentarii aiurea care mai degrabă încalcă alte puncte din regulament.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Fain poem, însă prea mult balast. Poezia nu e o betonieră care zguduie strada pe care trece.
pentru textul : fără tine totul e o iarnă demie cel mai mult îmi place imaginea cu mina explodând, în ciuda părerilor anterioare. E o opinie doar. Eu cred că poezia sigur nu e experiment, deşi receptarea ei are anumite variabile, ca în experimente.
pentru textul : atât de absurd deîn primul rând, sper că nu vâ supără criticile acide.
în al doilea rând: "visuri", sau "vise"? și dacă "visuri", de care? de-alea cu ochii deschiși sau de-alea scrise pe hârtie de Revelion?
apoi: premisele sunt foarte interesante.
și mai departe: îmi place mult densitatea asta a scriiturii, dar totuși...., "să-i tipărească în pergamentul fără memorie pecetea unor gânduri de iubire."....?
nu în ultimul rând. La o proză așa de scurtă nu ar trebui să am niciun răgaz să respir. Or...eu m-am cam plictisit de la "excrescențele închipuirii"...:)
cu bine,
raul
pentru textul : Remora deești sigur că „personajul” vorbește engleză? :)
pentru textul : de ce nu mai scriu poeme lungi decealaltă limbă e mai cunoscută...
"în acest incest al zilelor care nu ne mai iartă" iata sfirsitul inceputului, unde, sfisiati de "dintii cerului" se prabusesc cei ce isi uita crisalida mirajelor intre Lumina si Intuneric, Nastere si Moarte... cred ca e un poem in care reusesti sa ne surprinzi prin forta sentimentelor ce-o depaseste pe cea a imaginilor. "chrysolit" e crisolit in romaneste, sau chrysolite. licenta poetica?
pentru textul : triad curse deAm tot observat in ultimii ani ca cel mai adesea politicienii nostri nu sunt pozitivi, prefera confortul de a arata spre adversarii politici si metehnele acestora, iar atunci cand nu pot identifica chestiuni negative le inventeaza. Cu totii probabil resimtim lipsa unor dezbateri in care ideile, programele politice, ideologia sa primeze, in masura in care nadajduim ca liberalismul, social-democratia, conservatorismul etc isi au cu adevarat corespondent in realitatea politica din Romania.
pentru textul : „Hazardul şi oiştea” deIn acest context, printre cele mai discutate idei, in special in diaspora, se regasesc presupusa subordonare a politicii externe a Romaniei fata de rusi si creionarea unui univers axiologic din care ar lipsi valorile europene. Personal cred ca atitudinea anticomunista a persoanelor din diaspora a fost laudabila pe timpul lui Ceausescu si unor astfel de oameni le datoram multe noi cei care ne-am dus traiul in Romania insa la momentul actual o astfel de tendinta este fara obiect si a devenit un instrument de manipulare din partea portocaliilor romani. Lipsa unei informari cu privire la realitatea politica din Romania si un anumit gen de lene mentala a celui care tinde sa-si conserve etichetele puse anterior este in masura sa creioneze opinii aberante gen subordonarea Romaniei fata de Rusia. E amuzant sa vorbesti despre acest fapt in masura in care chiar Ceausescu a reusit sa se distanteze de URSS, spre deosebire de unguri sau bulgari.
Partea cu valorile europene care s-ar pierde in neant daca ar cadea Basescu este cu atat mai amuzanta cu cat acest personaj politic nu cred ca mai pretuieste decat propria persoana si puterea ce deriva din functia de presedinte si nicidecum vreo valoare, de orice fel ar fi.
Chestionat fiind, la un moment dat, despre faptul ca Romania nu isi numise inca, de circa 9 luni, un ambasador in China, Basescu a spus ca parteneriatul cu SUA si UE, implica o distantare de tarile care nu sunt democratice, intre acestea si China. Lasam la o parte ca multi dintre partenerii nostri democrati nu au avut nicio problema din a profita de excedentul de fonduri ale Chinei in sprijinul propriilor economii statale ori ca societati mari europene desfac, la o scara larga, produse pe aceste piete, probabil ca noua "ne-ar fi daunat la democratie" ca o tara precum China sa isi plaseze fonduri in tara noastra ori poate chiar sa deschida o banca la noi, sa construiasca autostrazi. probabil la un sfert din valoarea celor negociate cu americanii sau europenii.
Cred ca orice proces firesc de pozitionare politica trebuie sa aiba ca punct de plecare autocunoasterea, stabilirea clara a plusurilor si minusurilor pe care le are Romania ca tara si pana ce acest fapt nu se va realiza o sa fim cateii unora sau altora, chiar nu conteaza daca din vest ori din est.
Imi povestea un profesor ca pe timpul lui Ceusescu a fost trimis sa le explice taranilor ca Romania trebuie sa se rupa de influenta rusilor iar dupa vreo 3 ore de prelegeri singurul efect a fost acela ca vreo doua batrane plnageau la portile caselor ca vin rusii. Imi dau seama ca orice demers de a explicita ca USL nu reprezinta alianta pro-Rusia ar avea tot atat de mult succes, insa ca om care am trait in Romania sub Traian Basescu si i-am simtit spiritul "democratic" va spun ca modul in care cea mai mare parte a romanilor din strainatate se raporteaza la momentul 29 iulie 2012 ma intristeaza. Statul acasa nu a constituit niciodata o atitudine civica si ma intreb ce ar zice americanii daca un presedinte le-ar cere aceasta. Cu multa tristete va spun ca, desi probabil e foarte gresit, incep sa le dau dreptate celor care considera ca cei care nu stau macar 3 luni/an in Romania nu ar trebui sa voteze, iar opinia mea de acum as vrea sa o intelegeti nu ca pe un afront ci ca expresie a neputintei celui care traieste democratia lui Basescu aici, In Romania, garantata de lipsa de reactie a unora care nu isi pot depasi spaimele primordiale spre adoptarea unei atitudini pragmatice.
aprofundarea sau reluarea unor concepte-trairea lor- constituie un bun prilej de regasire, de comuniune si intarire a mersului impreuna pe drum. conceptul de solidaritate umana inca poate fi legitimat astazi prin conceptul de iubire. intr-adevar, o afisare electronica solicita o fragmentare a eseului. insa, dragostea de lectura presupune rabdare. de asemeni, conceptul de "marime" utilizat aici, preluat din Proslogion-ul lui Anselm de Canterbury, contine si ideea de cel mai mult; limitarea lui in text ține, in fapt, de traducere. multumesc, alma
pentru textul : încercare de a-l iubi pe celălalt deiasa la fel si cea care urmeaza. Multumesc
pentru textul : “Inclupatul” Bârligiu detextul își pierde oarecum din puterea poetică în a doua parte.
pentru textul : mama primenea cerul într-un trunchi de salcie depentru simplitatea aspră a primei părți o peniță
Bianca, mulțumesc pentru părere. am să reiau acest poem cât de curând. ai dreptate, ceva scârțâie acolo.
pentru textul : O umbră în plus degeamul aburit in urma expiratiei, precum spui, intr-acolo trimitea respiratia cu pricina. poate ceva mai mult, respiratia prin geamul ala dintre copil si aerul dupa care tanjeau plamanii lui tineri... cred ca e de lucru acolo, ai dreptate. o sa mai sap la el, multam!:) Spor la toate cele bune!
pentru textul : respirația de pe geamuri deDar am precizat ;-( ) : pentru mesajul artistic, pentru metaforele deosebite, pentru expresivitate șI pentru că mi-a plăcut.
pentru textul : nobody home - eu conduc, little Johnny îmi spune că de„până la adânci bătrâneţe” - e un typo aici, sau mi se pare mie?
„vă schimbă locurile
vă schimbaţi blestemele” - scăpare, sau așa ai vrut să fie? (schimbă/schimbați) întreb fiincă poate fi și una, și alta. deși, într-adevăr, primul vers de aicispune mai multe decât următorul.
mi-a plăcut scepticismul din final.
pentru textul : condamnat la viaţă deHanny, încearcă să comunici cu autorul și să comentezi textul, mulțumesc
pentru textul : Ochi de leu decontruita, neconstruita, pretioasa, nepretioasa, e buna. ultimul vers? ia lama, cutitul, laserul, guma, etc si sterge ultimul vers. nu conteaza cat de des o face, dar ca o face.
pentru textul : împăcarea cu lumina deer.: "Inca o data, multumesc la minidialogul dintre noi de aici." se va citi "Inca o data, multumesc pentru minidialogul dintre noi infiripat aici."
pentru textul : Intuiţie şi Zen (preprint) deÎmi plac mai mult textele tale fără rimă. Acesta este unul din ele. Ai plecat de la o legendă frumoasă. Nu am înțeles totuși pomelnicul de nume. Ce însemnătate vrei sa aibă pentru cititor? Cine are pleopele tăiate, tu sau ele/toate într-una? Cam teatral finalul. BTW, se poate dormi cu ochii deschiși, știai?
pentru textul : Ceremonia ceaiului de...comunicării. Miruna, corectează și tu ("mirosind")
pentru textul : fog deio ţin cu domnu' Nae nu cu Iuventus Torino! Haaaaide Nae! Na-e! Na-e! Îmi place realismul ăsta debilo-duios care descrie admosfera de bal de spital. Felicitări şi ţine-o tot aşa că facem galerie! Anul nou fericit Adilisa!
pentru textul : pijamaua albastră a domnului Nae deok, m-ai convins că riscul meu era să cred că trăznetul era murat la oțet. bravos națiune!
pentru textul : nimic deicoane de gheață imaginația noastră lucrează, nu de puține ori, cu cele mai neașteptate materiale; manualul artistic este săvârșit, aici, într-un rațional afectiv de conjunctură; pare că mâna nu mai este o preșungire a minții, ci ea a fost resorbită în gândire unde, cu tresăriri ale timpului trecut, desenează în florile de gheață de pe geam chipuri dragi și pierdute. (ultima strofă are simplitatea purității; ar putea foarte bine sta ca text în sine sub titlul: Colind) de asemenea, foarte bine alese cuvintele: echivocul primului vers amplifică tabloul (cu cine "m-am trezit pe fereastră"?), autorul putându-se încadra în imaginația receptării atât în diateza activă, cât și în cea pasivă; "alaltăieri" nu este folosit întâmplător, el duce ordinea cuantificabilă a numărării zilelor cât mai departe de memoria imediată, spre inexprimabil, spre acel timp trecut ce cu greu se mai poate raporta la ziua de azi. singurul element derutant pentru mine este "sertarele memoriei", pe care îl găsesc sau prea tehnic (din perspectivă psihanalitică) sau prea exagerat (ca metaforă). printre geamuri înghețate, Vasile Munteanu
pentru textul : despre tine deDraga domnule Manolescu, nu trebuia sa va cereti scuze, este si vina mea ca nu am reusit de prima oara sa gasesc o modalitate de a comunica mai degajat. Si mai stiu un lucru. Infatuarea, orgoliul acela literar, este un blestem pe care il purtam cu totii pana la moarte. Dar mai exista si calitatea umana si intelepciunea acumulata cu timpul care pot masca dorintele noastre de a ramane in atentia posteritatii. Sanatate.
pentru textul : Întâmplare deAm citit acest text acum vreo două zile și mi-am tot zis că voi reveni asupra lui. Mi se pare un stil foarte interesant, orientat pe idee, dar un pic greu de digerat. Uneori cred că exagerezi în a căuta o formă potrivită de a exprima o idee și devine complicată. De exemplu în acest text, prima strofă pare cumva rigidă: timpul se scurge cuantic/luna pancreatica, hormonala/ somnul revertebrandu-se.... E cumva din alt film. În rest... e unul din textele alea pe care mă uit uneori cu invidie, înjurând autorul doar pentru că nu am avut eu ideile alea. :)
pentru textul : execiţiu de insomnie deDomnule Gorun, NICIODATĂ o poezie nu va sta în picioare cu un 'căci' la început de vers...
pentru textul : (4) Cartea Prinţului deCăci căci nu e frumos.
Căci căci n-are de-a face cu poezia.
Căci căci nu merge cu versul deci căci căci nu e poetic.
Dvs. nu aveți neapărat vreo chemare pentru lirism, poate ar fi mai bine să renunțați și să vă limitați la lucrurile în care, sincer, excelați.
Căci poemul de aici este execrabil.
Draga Kiki, nu te supara, dar aici este un site literar, nu canapaeaua psihanalistului.
asa ca te rog sa te limitezi la a vorbi despre text.
ca defecte avem cu totii, doar ca pe unele le vedem barna si pe altele pai.
o zi frumoasa.
pentru textul : despre falsele principii ale mecanismelor iubirii III dete rog să corectezi înainte de publicare typos și lipsa diacriticelor acolo unde sînt necesare
pentru textul : cîntece pentru Jusa în Club A defoarte frumos poem. este de o limpezime molcomă, scrisă de un suflet împăcat cu viața, în care lumina tresare atât la propriu cât și la figurat, stilistic. aproape ireproșabil, (acea repetiție "nimic"), dar cursivitatea și intensitatea cu care transmite liniștea e înfiorătoare, Daniela. iată un poem sedativ. pe care îl recomand și îl trec la preferate. și... eu sunt cel care mulțumește.
pentru textul : intersection dede unde și pînă unde asta:
tu si nicodem, in saptamana Craciunului gasiti normal in a numi Fecioara Maria "borta naparcii"
aberați. în primu rînd că comentariile mele n-au dat exemple din text, apoi că nicodem nu spune asta. de unde dedus așa ceva, ați dedus prost. iată cum începe poemu:
la gura bortei năpârcii
fecioara naşte Copilul,
același lucru cu la gura scobiturii sau la intrarea în peșteră. deci nimic din ce ați înțeles
pentru textul : noapte cu plată deDa, la altă țară. Concretă.
pentru textul : Viscol cu geminide deAm și eu cîteva nelămuriri. Și aș vrea să precizez că sînt obiective, nu subiective (asta ca să nu existe vreo neclaritate). Unde este vorba aici despre clone și care este sau sînt respectiva/respectivele clonă/clone? Asta ca s[ termin[m cu această cascadă de comentarii aiurea care mai degrabă încalcă alte puncte din regulament.
pentru textul : Despre noi și Anca Florian dePagini