mi-a placut, insa eu as fi ales un alt mod verbal. ma gandesc ca poate conditional optativul ar fi fost mai potrivit decat viitorul. indiferent, ramane totusi un poem bun.
Raluca, cu totii cred ca avem anumite perioade pe care oricat am vrea, nu le putem da de tot la gunoi, iar vremurile alea au fost chiar frumoase in sinea lor.
Virgil, nu pot spune decat ca ma bucur ca ma invidiezi:), nci n-am sperat vreodata la o asemenea lauda.
Mariana, mereu ai fost o comentatoare foarte sensibila, ceea ce te-a ajutat sa percepi in adancime sensurile poemelor. Iti multumesc si de data asta pentru atentia ta!
nu, adriana, nu s diplomat nici sacosa:P ziceam ca starea trasmisa este una in sensul candorii si a apropierii dintre doua cercuri despre sintaxa, nu zic, pt ca nu ar mai fi stilul tau apoi, ci al meu si n ar fi drept fata de text
Pentru că dpdv gramatical punctul intervine, de multe ori, acolo unde nu ar trebui, iar factorul stilistic nu ajută (cele mai multe oprelişti impuse nu aduc nimic în plus) , aş spune că aţi exagerat cu fragmentarea. Nu mai spun că o jumătate de pagină cu acest tip de text poate nenoroci ochii. E foarte obositor să citeşti aşa ceva. Personal, am ameţit.
Poate că, pentru prima pagină, ar merge dacă ar fi încadrat la experiment...
textul mi se pare așa și așa. m-am împiedicat în "dintr-o respirație în alta a literelor" și "închipuindu-mi că sunt orga" iar "vitralii pentru oameni" mi se pare prea pretențios. mi-a plăcut "tatăl culorilor" dar ca întreg textul este nehotărît între muzică ("cînt", "respirație a literelor", "orga"), pictură ("păsările roșii", "copil de albastru", "schițează", "tatăl culorilor", "pictez vitralii") și artă în general ("scrie poeme", "cărți", "muzee", "anticariatele arhanghelilor"). senzația pe care am obținut-o este confuză. cred că ar putea fi scrise 2, 3 texte cu ideile (incipiente) de aici
Pe autor nu îl cunosc și nu înțeleg de ce l-aș aborda într-un alt context decît prin intermediul acestor comentarii. M-am referit la calitatea editor pe care o are și la conflictul de interese dintre această calitate și obiectivitatea cu care este privit textul său. În comentariu am precizat care este legătura cu textul. Avertismentul dat îmi amintește teribil de vremurile comuniste. Circ îi zice acum la opinie?
D-nă Ştefan, orice e perfectibil. Dacă totuşi lirismul se reduce la cuvinte, nu sunt de acord că "mult" nu "e liric deloc". Îmi pare că aici (Dezîmblânzirea - N. Stănescu) ar fi: "De mult negru ma albisem
De mult soare ma-nnoptasem
De mult viu ma mult murisem". Legat de "c-un" vs "cu-n", aştept totuşi eventuale argumente. Eu înclin să cred că am ortografiat corect. Se poate să aveţi dreptate cu "şuierătura", cred că voi renunţa la "si"-ul final.
Avelea, da, a ieşit niţel prea descriptiv pentru ce-am vrut.
Paul, cred că voi căuta un surogat pentru "icent" şi voi gândi reformularea la "împăturitul absenţelor".
Textul mi-amintește de Topârceanu. Mai bine zis, versificația în metru scurt si ritmul ăsta alert - trohaic. Totuși, dincolo de această tejnică exterioară, e altceva. Un umor fin, bazat pe ironie. Citesc, citesc...
ihm, si tu acuma Corina, nu toate poemele sunt antagonice si nu toate versurile sunt bune de pus pe note muzicale. imi pare rau ca doar atata ti-a placut dar n-am ce-i face, poate cu alta ocazie am sa livrez un poem mai bun. ideea este ca atunci cand vine vorba de chestii din astea nu prea exista loc de noroc, eu de obicei cand ma apuc de citit un poem, daca-l simt prost de la inceput nu-l mai citesc, daca un volum ma dezamageste, il arunc. problema e simpla si rezolvata usor, nu de alta dar cu nervii poetici nu-i de gluma:p
nicodem, să stabilim în preambul: sunt motive literare și nu teme, oricum nu mă așteptam la tine să știi.
și acum:
1. nu știu cum să îți spun dar eu te citesc cam de două ori pe an. pentru că nu am ce citi la tine.
2. dă un search pe google să vezi cât de des sunt folosiți termenii televiziune și globalizare. sau tu i-ai inventat??!
3. fii bărbat și zi că te-am plagiat sau taci din gură!
4. numai oamenii mărunți au impresia că sunt plagiați. Și nu știu de unde știi tu la ce cutremur m-am referit eu, pentru că aberezi. e vorba de un viitor cutremur (dar tu nu știi cum să citești un text)
5. "dinții galbeni" ți se pare o chestie tare? a să o schimb când voi reveni pe text, poate voi pune placă dentară. sincer, mi se rupe de ce voi avea atunci, și dă mai bine, nu trimite la dinții de aur.
6. când mai ai gunoi, screme-te pe altă pagină!!!
7. și învață limba română, după aia scrie poezele!!!
ești ca în bancul: - auzi Mărie, cum se scrie Iran sau Irak? - la ce?
Paul, eu cred ca dai prea multe explicatii pentru ceva ce nu se explica. Daca tu "simti" , e ok. Este prima conditie a existentei unui poem. Celelalte conditii, cele din exteriorul tau, nu vin întotdeauna "din prima". Unii au nevoie de mai mult timp ca sa-si sedimenteze trairile. Pentru un poet excelent ca tine asta poate fi ceva surprinzator. Pâna când vei uita putin propria poezie si vei redeveni "comentator". Toate bune,
Ela, centrul tristeții și-al visului? :-) Noroc, totuși, că s-a trezit și primăvara aceasta din letargie. Mulțumesc, Dalba-Blanche-Bianca și-ar mai fi :-)
Domnule Tiberiu, amestecati savuros filosofia si stiinta…desi cele doua nu au mers intotdeauna pe aceeasi carare. Pana si transdisciplinaritatea actioneaza cu mai multa prudenta, atentionand asupra pericolului unui “concordism” care ar duce la crearea unui “Dumnezeu-dop”. (expresia ii apartine teologului si doctorului in stiinte Thierry Magnin) „Probabil ca peste 99% din patrimoniul total de cunostinte a fost dobandit de umanitate dupa 1900.” oare? as zice ca omul modern si le-a amintit nici astazi o parte din cunostintele fundamentale. asta, daca nu facem o confuzie intre „cunostinte” si rezultatul experimentului stiintific. Si, dupa cum bine stim, (ca tot faceati referire la Gödel,zilele trecute) nicio stiinta nu poate fi „exacta”, nici un experiment , oricat ar fi el de vast, nu poate epuiza toate posibilitatile.; „fundamentul se retrage”, misterul se adanceste progresiv, pe masura ce (virgula) cercetarea face pasi inainte. „Kant fata de Tutea este, din punctul asta de vedere, aproximativ ca si noi acum fata de Kepler pe la 1600.” Mi se pare mie, sau tindeti spre o... cuantificare a gandirii in functie de eficienta experimentalului ? As zice ca e riscant, v-ati rani in propria sabie (cu doua taisuri)...pentru ca ati demola cam tot edificiul stiintelor ce si-au ridicat zidurile pe temeliile lasate de ganditorii antici...nici ei „binecuvantati” (nu-i asa?) cu descoperirirle de dupa 1900.
...apreciez relația ta cu Dumnezeu. poemul acesta este însă nefericit. fericește-l, eliberează-l de asonanțe, rime facile, ruperi de ritm, tropi desueți etc., de sărbători, merită! îmi place genuitatea lui...
Uite că vine Paștele și mă întreb, ca un bun creștin, oare cu ce am greșit eu față de site-ul Hermeneia de am fost obligată să îmi dau demisia, după ce am muncit, am venit cu idei pentru site etc. Și cum de nici unul, nici prietena Bianca nu a zis nimic. Ei, că același lucru s-a întâmplat și cu Agonia, și cu prietena Ela tot așa, dar acolo or fi niște răi și niște fameni la conducere. Sau poate site-ul Hermeneia a greșit față de mine. Nu aștept vreun răspuns. Cândva o să mă lămuresc eu cum stau treburile. Vă doresc Paște fericit și mai multă lumină în suflete.
Întrebarea mea a fost cu privire la măsura în care autorul a ales cu atenţie încadrarea (mai ales că acum fiecare poate să îşi administreze acest lucru fără probleme).
Dar ca poezie eu o consider reusită. Tocmai stridenţa acelui sunet răpăitor pe acoperiş în "dialog" de atmosferă cu "umbrele plumburii" fac farmecul acestul text.
Domnule Gorun, NICIODATĂ o poezie nu va sta în picioare cu un 'căci' la început de vers...
Căci căci nu e frumos.
Căci căci n-are de-a face cu poezia.
Căci căci nu merge cu versul deci căci căci nu e poetic.
Dvs. nu aveți neapărat vreo chemare pentru lirism, poate ar fi mai bine să renunțați și să vă limitați la lucrurile în care, sincer, excelați.
Căci poemul de aici este execrabil.
Da, este un text foarte bun. Îmi place mult începutul, balansoarul care scârțâie, părăsit și inutil, induce de la bun început atmosfera. Apoi descrierea lumii bătrânilor, care nu mai au nevoie de nimic, în contrast cu ideea comis-voiajorului care "gândește" din cărți (au potențial, pentru că le lipsesc prea multe)...cele două lumi paralele. Nu mă pricep să dau sfaturi, dar cred că textul e bun așa cum l-ai scris. Felicitări!
Am uitat ceva. Ideea poemului și versul se vor lipi de noi scoarțele de copac mi-au amintit de versurile Victoriei Milescu, le reproduc aici: Cu stăpânire de sine Mergi printre cei buni, printre cei răi părul are mai mult argint decât aur trandafirul din dreptul gurii se scutură iar trupul are din ce în ce mai mulți ghimpi ai vrea să nu rănești când treci prin mulțime ghimpii din ce în ce mai puternici se înfig în pieptul celui îmbrățișat la întâmplare poate că acesta de lângă tine, rănit, căzut pe asfalt era cel așteptat…
iata cum cineva a reusit sa ma faca sa rid astazi. cineva care nu a auzit de chestia aia de-i zice eu poetic. si care nu are evident nici o legatura cu „poetul din mine” din acest text.
Ba, aş vrea să mă comentezi cu acea vigilenţă pe care ţi-am admirat-o uneori, altfel aş păstra poemele în sertarul noptierei de la pat. Tonul şi modul au fost nepotrivite şi nu am "înghiţit", cum ai prevăzut. Reacţiile sunt fireşti "dente per dente". Legat de poezia ta şi acel "ceva" ce-i lipseşte, a fost în parte dictat de situaţia incandescentă creată şi am vrut să fac o comparaţie, poate nereuşită. Cu sinceritatea de azi, acea lipsă o pot nu retrage, dar nici n-o mai susţin. Ţin să citez: "cafeaua şi timpul", "privirea şi parbrizul", "atât de convinşi" etc, etc, mi-au plăcut foarte mult. Am fost tentată de multe ori să comentez poeme lăudându-le( nu am făcu-o), nici critici şi sugerimente nu am vrut încă să adresez nimănui aici( chiar dacă simţeam). Hermeneia are nevoie de oameni activi, oneşti şi curajoşi, înzestraţi cu mult tact(e obligatotiu), având în vedere gradul de sensibilitate ce aparţine categoriei. Legat de "gunoi", insinuasem altceva, dar nu mai contează acum. Tonul pe care mi-ai scris a născut imboldul de a-ţi răspunde, ca o necesitate umană. Iar despre bunul simţ al fiecăruia va decide timpul, cu toate conjuncturile surpriză. Cu respect.
Mie nu mi-ar fi frica de nici un arcas,daca as fi "coloana infinitului".Finalul este foarte frumos,
"cât de frumos apune soarele meu
în marea ta albastră." ,ai facut bine c-ai înlocuit "de apa". Cu cele bune.
Contrar așteptărilor, m-a binedispus mai ales finalul. Nu-i o rețetă rea pentru a tăvăli o primăvară în praful tuturor așteptărilor de peste iarnă. Discursul e bun, e puternic, și-mi place că se acutizează cu fiecare vers mai mult. Cred însă că debutul e destul de slab față de ceea ce urmează. Mie mi se pare, la ora asta, că poezia începe pe undeva pe la ultimul vers al primei strofe. Și cred că nu merge chestia cu "e așa de frumos să fii orb", ajunge referirea de mai devreme la Al Pacino...
prima regula a poeziei. nu va inspirati oameni buni din vise, ca sunt amagitoare, si mai ales nesigure, neclare. in poezie se cere altceva, daca nu vrei ca cititorul citindu-ti opera sa se gindeasca la ce mai are prin frigider. nu te supara, eu cu intentii bune.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
m-aș bucura să văd și textul în limba română multumesc
pentru textul : Nous faisons l’amour demi-a placut, insa eu as fi ales un alt mod verbal. ma gandesc ca poate conditional optativul ar fi fost mai potrivit decat viitorul. indiferent, ramane totusi un poem bun.
pentru textul : dacă deRaluca, cu totii cred ca avem anumite perioade pe care oricat am vrea, nu le putem da de tot la gunoi, iar vremurile alea au fost chiar frumoase in sinea lor.
pentru textul : corespondență de septembrie deVirgil, nu pot spune decat ca ma bucur ca ma invidiezi:), nci n-am sperat vreodata la o asemenea lauda.
Mariana, mereu ai fost o comentatoare foarte sensibila, ceea ce te-a ajutat sa percepi in adancime sensurile poemelor. Iti multumesc si de data asta pentru atentia ta!
nu, adriana, nu s diplomat nici sacosa:P ziceam ca starea trasmisa este una in sensul candorii si a apropierii dintre doua cercuri despre sintaxa, nu zic, pt ca nu ar mai fi stilul tau apoi, ci al meu si n ar fi drept fata de text
pentru textul : Niciun semn de la tine dePentru că dpdv gramatical punctul intervine, de multe ori, acolo unde nu ar trebui, iar factorul stilistic nu ajută (cele mai multe oprelişti impuse nu aduc nimic în plus) , aş spune că aţi exagerat cu fragmentarea. Nu mai spun că o jumătate de pagină cu acest tip de text poate nenoroci ochii. E foarte obositor să citeşti aşa ceva. Personal, am ameţit.
Poate că, pentru prima pagină, ar merge dacă ar fi încadrat la experiment...
pentru textul : Niciun val deInteresant, ce sa zic. Oricum, nu ne egalati :)).
pentru textul : începutul detextul mi se pare așa și așa. m-am împiedicat în "dintr-o respirație în alta a literelor" și "închipuindu-mi că sunt orga" iar "vitralii pentru oameni" mi se pare prea pretențios. mi-a plăcut "tatăl culorilor" dar ca întreg textul este nehotărît între muzică ("cînt", "respirație a literelor", "orga"), pictură ("păsările roșii", "copil de albastru", "schițează", "tatăl culorilor", "pictez vitralii") și artă în general ("scrie poeme", "cărți", "muzee", "anticariatele arhanghelilor"). senzația pe care am obținut-o este confuză. cred că ar putea fi scrise 2, 3 texte cu ideile (incipiente) de aici
pentru textul : Michel dePe autor nu îl cunosc și nu înțeleg de ce l-aș aborda într-un alt context decît prin intermediul acestor comentarii. M-am referit la calitatea editor pe care o are și la conflictul de interese dintre această calitate și obiectivitatea cu care este privit textul său. În comentariu am precizat care este legătura cu textul. Avertismentul dat îmi amintește teribil de vremurile comuniste. Circ îi zice acum la opinie?
pentru textul : keep my secret well deTotem, mulţumesc de lectură!
D-nă Ştefan, orice e perfectibil. Dacă totuşi lirismul se reduce la cuvinte, nu sunt de acord că "mult" nu "e liric deloc". Îmi pare că aici (Dezîmblânzirea - N. Stănescu) ar fi: "De mult negru ma albisem
De mult soare ma-nnoptasem
De mult viu ma mult murisem". Legat de "c-un" vs "cu-n", aştept totuşi eventuale argumente. Eu înclin să cred că am ortografiat corect. Se poate să aveţi dreptate cu "şuierătura", cred că voi renunţa la "si"-ul final.
Avelea, da, a ieşit niţel prea descriptiv pentru ce-am vrut.
Paul, cred că voi căuta un surogat pentru "icent" şi voi gândi reformularea la "împăturitul absenţelor".
Mulţumesc tuturor pentru observaţii!
pentru textul : Cerneluri deTextul mi-amintește de Topârceanu. Mai bine zis, versificația în metru scurt si ritmul ăsta alert - trohaic. Totuși, dincolo de această tejnică exterioară, e altceva. Un umor fin, bazat pe ironie. Citesc, citesc...
pentru textul : Sergent K, raportez! deihm, si tu acuma Corina, nu toate poemele sunt antagonice si nu toate versurile sunt bune de pus pe note muzicale. imi pare rau ca doar atata ti-a placut dar n-am ce-i face, poate cu alta ocazie am sa livrez un poem mai bun. ideea este ca atunci cand vine vorba de chestii din astea nu prea exista loc de noroc, eu de obicei cand ma apuc de citit un poem, daca-l simt prost de la inceput nu-l mai citesc, daca un volum ma dezamageste, il arunc. problema e simpla si rezolvata usor, nu de alta dar cu nervii poetici nu-i de gluma:p
pentru textul : l’absente denicodem, să stabilim în preambul: sunt motive literare și nu teme, oricum nu mă așteptam la tine să știi.
și acum:
1. nu știu cum să îți spun dar eu te citesc cam de două ori pe an. pentru că nu am ce citi la tine.
2. dă un search pe google să vezi cât de des sunt folosiți termenii televiziune și globalizare. sau tu i-ai inventat??!
3. fii bărbat și zi că te-am plagiat sau taci din gură!
4. numai oamenii mărunți au impresia că sunt plagiați. Și nu știu de unde știi tu la ce cutremur m-am referit eu, pentru că aberezi. e vorba de un viitor cutremur (dar tu nu știi cum să citești un text)
5. "dinții galbeni" ți se pare o chestie tare? a să o schimb când voi reveni pe text, poate voi pune placă dentară. sincer, mi se rupe de ce voi avea atunci, și dă mai bine, nu trimite la dinții de aur.
6. când mai ai gunoi, screme-te pe altă pagină!!!
7. și învață limba română, după aia scrie poezele!!!
ești ca în bancul: - auzi Mărie, cum se scrie Iran sau Irak? - la ce?
pentru textul : pentru prima dată dePaul, eu cred ca dai prea multe explicatii pentru ceva ce nu se explica. Daca tu "simti" , e ok. Este prima conditie a existentei unui poem. Celelalte conditii, cele din exteriorul tau, nu vin întotdeauna "din prima". Unii au nevoie de mai mult timp ca sa-si sedimenteze trairile. Pentru un poet excelent ca tine asta poate fi ceva surprinzator. Pâna când vei uita putin propria poezie si vei redeveni "comentator". Toate bune,
pentru textul : animalul de pradă al resemnării deEla, centrul tristeții și-al visului? :-) Noroc, totuși, că s-a trezit și primăvara aceasta din letargie. Mulțumesc, Dalba-Blanche-Bianca și-ar mai fi :-)
pentru textul : white sent (for blanche) deDomnule Tiberiu, amestecati savuros filosofia si stiinta…desi cele doua nu au mers intotdeauna pe aceeasi carare. Pana si transdisciplinaritatea actioneaza cu mai multa prudenta, atentionand asupra pericolului unui “concordism” care ar duce la crearea unui “Dumnezeu-dop”. (expresia ii apartine teologului si doctorului in stiinte Thierry Magnin) „Probabil ca peste 99% din patrimoniul total de cunostinte a fost dobandit de umanitate dupa 1900.” oare? as zice ca omul modern si le-a amintit nici astazi o parte din cunostintele fundamentale. asta, daca nu facem o confuzie intre „cunostinte” si rezultatul experimentului stiintific. Si, dupa cum bine stim, (ca tot faceati referire la Gödel,zilele trecute) nicio stiinta nu poate fi „exacta”, nici un experiment , oricat ar fi el de vast, nu poate epuiza toate posibilitatile.; „fundamentul se retrage”, misterul se adanceste progresiv, pe masura ce (virgula) cercetarea face pasi inainte. „Kant fata de Tutea este, din punctul asta de vedere, aproximativ ca si noi acum fata de Kepler pe la 1600.” Mi se pare mie, sau tindeti spre o... cuantificare a gandirii in functie de eficienta experimentalului ? As zice ca e riscant, v-ati rani in propria sabie (cu doua taisuri)...pentru ca ati demola cam tot edificiul stiintelor ce si-au ridicat zidurile pe temeliile lasate de ganditorii antici...nici ei „binecuvantati” (nu-i asa?) cu descoperirirle de dupa 1900.
pentru textul : Gânduri de...apreciez relația ta cu Dumnezeu. poemul acesta este însă nefericit. fericește-l, eliberează-l de asonanțe, rime facile, ruperi de ritm, tropi desueți etc., de sărbători, merită! îmi place genuitatea lui...
pentru textul : Refuz cu dor deUite că vine Paștele și mă întreb, ca un bun creștin, oare cu ce am greșit eu față de site-ul Hermeneia de am fost obligată să îmi dau demisia, după ce am muncit, am venit cu idei pentru site etc. Și cum de nici unul, nici prietena Bianca nu a zis nimic. Ei, că același lucru s-a întâmplat și cu Agonia, și cu prietena Ela tot așa, dar acolo or fi niște răi și niște fameni la conducere. Sau poate site-ul Hermeneia a greșit față de mine. Nu aștept vreun răspuns. Cândva o să mă lămuresc eu cum stau treburile. Vă doresc Paște fericit și mai multă lumină în suflete.
pentru textul : migrația, editorii și fotografiile deÎntrebarea mea a fost cu privire la măsura în care autorul a ales cu atenţie încadrarea (mai ales că acum fiecare poate să îşi administreze acest lucru fără probleme).
pentru textul : ascultând ploaia deDar ca poezie eu o consider reusită. Tocmai stridenţa acelui sunet răpăitor pe acoperiş în "dialog" de atmosferă cu "umbrele plumburii" fac farmecul acestul text.
Domnule Gorun, NICIODATĂ o poezie nu va sta în picioare cu un 'căci' la început de vers...
pentru textul : (4) Cartea Prinţului deCăci căci nu e frumos.
Căci căci n-are de-a face cu poezia.
Căci căci nu merge cu versul deci căci căci nu e poetic.
Dvs. nu aveți neapărat vreo chemare pentru lirism, poate ar fi mai bine să renunțați și să vă limitați la lucrurile în care, sincer, excelați.
Căci poemul de aici este execrabil.
Da, este un text foarte bun. Îmi place mult începutul, balansoarul care scârțâie, părăsit și inutil, induce de la bun început atmosfera. Apoi descrierea lumii bătrânilor, care nu mai au nevoie de nimic, în contrast cu ideea comis-voiajorului care "gândește" din cărți (au potențial, pentru că le lipsesc prea multe)...cele două lumi paralele. Nu mă pricep să dau sfaturi, dar cred că textul e bun așa cum l-ai scris. Felicitări!
pentru textul : Paharul cu apă deiata un text care ma face sa ma intreb daca nu exista texte menite sa fie citite numai de femei
pentru textul : Și dacă deAm uitat ceva. Ideea poemului și versul se vor lipi de noi scoarțele de copac mi-au amintit de versurile Victoriei Milescu, le reproduc aici: Cu stăpânire de sine Mergi printre cei buni, printre cei răi părul are mai mult argint decât aur trandafirul din dreptul gurii se scutură iar trupul are din ce în ce mai mulți ghimpi ai vrea să nu rănești când treci prin mulțime ghimpii din ce în ce mai puternici se înfig în pieptul celui îmbrățișat la întâmplare poate că acesta de lângă tine, rănit, căzut pe asfalt era cel așteptat…
pentru textul : iubito noi nu vom îmbătrîni deiata cum cineva a reusit sa ma faca sa rid astazi. cineva care nu a auzit de chestia aia de-i zice eu poetic. si care nu are evident nici o legatura cu „poetul din mine” din acest text.
oricum, merci pentru observatii
pentru textul : să nu căutați poetul din mine desi eu ma bucur, silviule, ca esti aici. am facut aici ce spunea cineva - " o critica constructiva". deocamdata, e bine. play!
pentru textul : Răsare deBa, aş vrea să mă comentezi cu acea vigilenţă pe care ţi-am admirat-o uneori, altfel aş păstra poemele în sertarul noptierei de la pat. Tonul şi modul au fost nepotrivite şi nu am "înghiţit", cum ai prevăzut. Reacţiile sunt fireşti "dente per dente". Legat de poezia ta şi acel "ceva" ce-i lipseşte, a fost în parte dictat de situaţia incandescentă creată şi am vrut să fac o comparaţie, poate nereuşită. Cu sinceritatea de azi, acea lipsă o pot nu retrage, dar nici n-o mai susţin. Ţin să citez: "cafeaua şi timpul", "privirea şi parbrizul", "atât de convinşi" etc, etc, mi-au plăcut foarte mult. Am fost tentată de multe ori să comentez poeme lăudându-le( nu am făcu-o), nici critici şi sugerimente nu am vrut încă să adresez nimănui aici( chiar dacă simţeam). Hermeneia are nevoie de oameni activi, oneşti şi curajoşi, înzestraţi cu mult tact(e obligatotiu), având în vedere gradul de sensibilitate ce aparţine categoriei. Legat de "gunoi", insinuasem altceva, dar nu mai contează acum. Tonul pe care mi-ai scris a născut imboldul de a-ţi răspunde, ca o necesitate umană. Iar despre bunul simţ al fiecăruia va decide timpul, cu toate conjuncturile surpriză. Cu respect.
pentru textul : make-up atras în spirala ADN-ului deMie nu mi-ar fi frica de nici un arcas,daca as fi "coloana infinitului".Finalul este foarte frumos,
pentru textul : Apus de"cât de frumos apune soarele meu
în marea ta albastră." ,ai facut bine c-ai înlocuit "de apa". Cu cele bune.
Vă rog să respectați Regulamentul siteului în ce privește comentariile.
pentru textul : Cei trei Iacob deContrar așteptărilor, m-a binedispus mai ales finalul. Nu-i o rețetă rea pentru a tăvăli o primăvară în praful tuturor așteptărilor de peste iarnă. Discursul e bun, e puternic, și-mi place că se acutizează cu fiecare vers mai mult. Cred însă că debutul e destul de slab față de ceea ce urmează. Mie mi se pare, la ora asta, că poezia începe pe undeva pe la ultimul vers al primei strofe. Și cred că nu merge chestia cu "e așa de frumos să fii orb", ajunge referirea de mai devreme la Al Pacino...
pentru textul : ce poți să faci într-o primăvară perfectă defemeia! o descrii din toate unghiurile pe care dorești a le privi.
pentru textul : femeia aceea deprima regula a poeziei. nu va inspirati oameni buni din vise, ca sunt amagitoare, si mai ales nesigure, neclare. in poezie se cere altceva, daca nu vrei ca cititorul citindu-ti opera sa se gindeasca la ce mai are prin frigider. nu te supara, eu cu intentii bune.
pentru textul : Noaptea însorită dePagini