cu siguranță e un stil pe care nu l-am întîlnit la tine. mă simt onorat că îi inaugurezi viața publică aici. asta mă face să spun ceva despre Hermeneia. am citit majoritatea publicărilor de pînă acum, (deh,.. responsabilitatea asta ingrată de moderator,.. dar n-o să dureze mult), și am observat cam cum se scrie. sînt convins că cei care din diferite motive se vor apuca să critice Hermeneia vor folosi cuvinte ca opzeciști, intimiști, romantici, neoromantici, etc. personal nu mă deranjează. Hermeneia nu vrea să promoveze un stil sau un curent anume. Hermeneia vrea să stimuleze pe fiecare autor să fie el(ea) însu(ă)și, să exceleze în stilul care i se pare propriu, care îl(o) reprezintă mai bine. Mi se pare o prostie să spui cuiva "acum se scrie ca douămiiștii sau ca fracturiștii sau ca clubiștii, etc, etc, așa ar trebui să scrii ca să ai succes". succesul, cred eu, este rezultatul excelării în ceea ce poți face tu bine, în ceea ce poți contribui, inova tu, nu în a te chinui să imiți sau să emulezi. de aceea mă bucur de ce ai început aici să scrii.
Marchizo, wow! ce placere sa te recitesc! De ce insa aceste frantuzisme, tu nu vazusi ca hollande are amanta ilegala?
Vorba lui gyuri pascu, hai mai termina mai ramiro cu al pacino si de niro tu nu vezi ca pooolitica e-n tromba... si dragostele se sucomba? (veche)
Mi-ar fi placut sa citesc textul asta scris de claudia cea nesfarsită si nu de clodia de lecol de cluun, dar merge si asa, eu sunt fericit.
Multzam si la multi ani cu drag!
Dle, mie nu mi-a placut! In primul rind nici nu stiu ce este asta. Poezie ? Nu e. Proza? Nu e. Colaj? Nu e. Cu telenovela, aaar semana asa, de departe, chiar daca nu este nici tele nici novela. Seamana in masura in care asemenea telenovelelor iti ajunge direct la inima, ocolind mintea si da, in privinta finalurilor propuse. Ca in orice telenovela, finalurile nu pot fi decit doua: protagonistii se amo si se casar. Mai bine ma uitam la televizor, acolo ai actiune, ai actori, ai peisaje si decoruri. Sincer, ma asteptam la altceva pe un site cu pretentii, cum este Hermeneia si chiar ma astept la altfel de initiative, cit de cit constructive. /
ca se te mântui - un typo aici...
si, cu toate ca inteleg cum ai gandit-o, mi se pare ca metafora " însă-n buze să-mi baţi nu îndrăzneşti" nu-i chiar una fericit aleasa.
mi-a placut, insa, mult de tot
"spre inimi din arme pleacă fluturi"
... Ani, în subtitlul tău "Salvator" e intenționat?... sau doar o scăpare... sau sunt eu mai puțin documentat și merge și așa... Salvador, Salvator, și pe la început ai "vântoase inbrăcate în alb", aici e de supărare. succes!
"fetiţa din mijlocul străzii se-nvârte" - mă învârtesc/se învârteşte;
Alexe şi-a pierdut mâna/ne-am jucat cu mingi colorate/
pluteau pe apă/la vale/ pe tante o ţineau de cot să nu cadă/
ar fi fost altceva/de-ar fi atins odată pământul"
Îmi place în mod deosebit imaginea unei mingi colorate, curgând pe apă, la vale (deşi e mai greu să curgă în sus, nu este nicio problemă, şi cerul este in sus şi totuşi când îl scriem, în scriem cu tot cu "sus"). Apoi, mingile colorate ale lui Alexe îi dau putere lui tante, pentru că nu sunt nici albe, nici negre: "ar fi fost altceva/de-ar fi atins odată pământul". Foarte frumos şi sugestiv acest cadru prins de "cotul lui tante": "o ţineau de cot să nu cadă" - imaginea durerii bine redată printr-un simplu care atinge nervul.
Felicitări!
Cristina, nu eşti departe cu interpretarea, dar nici chiar aşa pretenţios nu mi-am propus să fiu. Într-adevăr, "ambidextru" se referă la cele două mari direcţtii, numite "clasic/modern", atacate în acelaşi text. După ce trec (în sonet şi-n începutul celui de-al doilea) dintr-un romantism târziu într-un soi de simbolism, ajung şi-n zilele noastre, prin mai multe curente, se pare, deşi nu mi-am propus decât un pseudoavangardismul. Cu alte cuvinte, am trecut prin ce-am scris eu, de la început, până acum. Dar adevăratul pariu a fost să mulez acestei idei transformarea mea, ca om. Cred c-am să înlocuiesc acel "cică" printr-un "spunea" Mulţumesc de trecere!
Petre, tocmai. Aici: "dacă ar
încăpea toate şoaptele şi stelele şi rozele şi aripile
într-un veceu." - e vorba de un vers-săgeată. Aveam nevoie de efectul temporal "şoapte/stele/roze - veceu". Da, deoarece este un "iar" conjunctiv, virgula trebuie pusă. Doar în cazul în care "iar" este adverb nu se pune virgulă. Mulţumesc de citire!
Nicodem,
"Cu tuş în mâini şi drum dintr-o ţigară" - ţigara înseamnă lumină în context, nu viciu. De aceea am "drum" acolo, ci nu "fum". Sonete de genul celui din care fac parte terţinele pe care le-aţi indicat am vreo 2-3 sute. Şi nu exagerez. Deci, pentru mine, nu prea mai au nicio miză.
Tot atât.
Tu ai citit cartea Lucruri de Capatai? Scrisa pe la 950 AD de o curtezana la o curte imperiala nipona? Probabil ca da. E o remarca deosebita acolo despre lucruri vulgare. Unul ar fi un paravan de matase Dankin facut chiar in Dankin. Obrazul stang al Mona Lisei e chiar o insulta. Dar ce ai cu caprele ? cu ciresele amare? Daca iti arat partea dulce-amara a Lunii, unde o clasezi? Si cei care se nasc exact in noaptea de 31 Dec, te intrebi cum e viata lor? Eu zic ca lista e de departe neterminata..
Va multumesc tuturor pentru semnele mai mult sau mai putin generoase. Poate ca din afara felul meu de a scrie pentru unii poate parea patetic, smiorcait, o plingere de mila inutila in public. Din punctul meu de vedere imi asum si acest risc pentru ca pentru mine nu are rost o metafora care nu-mi spune nimic. Scriu din ce in ce mai rar si doar atunci cind am ceva de spus. Daca nu am nimic de spus atunci tac, pentru ca scriu ca un fel de sinucidere virtuala.
Margas sint din ce in ce mai amuzante interventiile tale.
Si mie mi-a placut foarte mult arta aceasta "digitala" cum se cheama ea, desi e arta si daca ar fi sa nu fie atat de "digitala" :-) Desi am mai facut-o, iata ma re-declar un inpatimit al acestui gen de "lucratura" mai ales la gradul de finete si de detaliu de aici.. O penita asa doar ca semn de apreciere pentru ca nu ma aventurez la un com (imi cer scuze), ar fi cred prea multe imagini (unele de-a dreptul freudiene :-) care mi-ar trece prin creierul bobadilic ca sa le pot asterne aici. Felicitari si voi fi primul sa cumpar bilet la o expozitie, cand va fi ea while i'm still alive! Andu
poezia poate fi scria sub aceasta forma dar atunci nu inteleg ce rost au slash-urile, asa cum sesiseaza si raul.
in rest un poem expresiv prin acest "absurd" care capteaza si care permite intrarea intr-o lume a esentelor.
da cami, dar daca scriem doar pentru noi, putem pastra poeziile intr-un sertar, le citim din cand in cand pentru a ne mangaia orgoliul de creatori si le asezam frumos inapoi... cand le dam drumul in lume, ne asumam o sarcina si un risc, inseamna ca scriem si pentru ceilalti si cred ca trebuie sa ne intereseze parerea lor, e important cum suntem intelesi, ce reusim sa transmitem... pentru ca de asta depind multe:) e importanta parerea noastra, atunci cand am dobandit mestesugul vorbelor... dar pana acolo e cale de strabatut... si tot am putea fi acuzati de lipsa de valoare. ca e totul interpretabil... aici ai dreptate, dar parca ce e cu adevarat valoros iese singur la suprafata:)
Ma bucur să te găsesc aici, Loredana. Părerea ta mă interesează mult pentru că și tu scrii proză, și poate vezi mai bine culisele unei scrieri. Hm, mă voi gândi bine ce și dacă scot de pe undeva ideea ceasului. Când am scris textul nu am reluat ideea în final pentru impact, ci ca o concluzie, ca o sentință. Dar dacă se poate crea un impact-sentință, de ce nu? Mă mai gândesc. Te mai aștept, și-ți mulțumesc pentru aprecieri.
a arunca cu vorbe. asa mi suna textul. ia o idee, una singura, si dezvolta. apoi, daca vrei sa spui ceva, propriu, autentic, spune-o cu vorbele tale, nu cu acest pseudo-limbaj poetic. spune-o firesc, din adancul tau.
eu nu pot aprecia aici nici macar un vers...
"ca o bilă din jocurile chinezești
să o adaugi în buzunarul (!)
și tu să mergi fluierând pe sub pomi" - cu "buzunarul tău" sau fără articol hotărât. Dar na, mai greu cu buzunarul in zilele astea :)
îmi place foarte mult cum începe acest text. mijlocul îl văd ca pe un macaz care duce receptorul către o deraiere... mi se pare cam alambicat finalul. altfel, te admir pentru prospețime și de ce nu ?pentru curaj.
Soarta acestui suveran al pădurilor carpatine pare atît de strîns legată de cea a oamenilor acestor locuri. Prin valurile timpului din ambele specii au răzbit însă prea puține exemplare autentice. E vremea cînd pădurile mor, doar rădăcinile ne mai unesc, rădăcinile adînc împletite sub pămînt. Nu știu dacă măiastra ta poveste s-a dorit a fi neapărat un mesaj în acest sens, dar eu așa l-am perceput. Ca pe un mesaj vital într-un moment de răscruce al devenirii noastre. Ce bine ar fi dacă am înțelege împrejurările prin care trecem acum noi și urșii noștri :), dacă am dovedi că am învățat ceva din istorie înfruntînd cu luciditate această nouă viitură. Am citit de cîteva ori povestea și am aflat alte și alte valențe. Dovedești îndemînare în arta povestirii. Umorul dialogurilor detensionează atmosfera atenuînd șăgalnic gravitatea evenimentelor, cursivitatea și dulceața limbajului sînt menite să facă cititorul să se simtă ca și cum ar aparține, ca și cum ar fi acasă.
da, alma. la asta mă refeream cînd am spus "feedback". am umblat la taguri, alina. nu înțeleg exact obiecția ta referitoare la "căușul palmelor". în contextul acela nu îmi pare că ar fi vreun clișeu. poate voiai să fie "căușurile palmelor". pot, de asemenea, să las numai "în palme". crezi că ar fi mai bine? virgil, nici nu intră în discuție "dușmănia". am semnat un contract social atunci cînd am intrat pe hermeneia; un contract pe care intenționez să îl "onorez". :)) sd
cu mai putine cuvinte si, fireste, en garde, zic si eu ca omu' viseaza sugestii ale realitatii. de aceea mi-ar fi placut, de dragul logicii poetice, sa sugerezi si "usile egiptenilor", daca tot imi pui mintea la lucru sa dezleg unul.
carevasazica,"sa traiasca fratemeleu", cum nu mai stiu cine zicea...
Iulia, cum am spus - poate neclar - şi în primul comentariu, ştiu de mult că densitatea punctelor de suspensie e toxică, deci îţi dau dreptate de pe acum. Mă rog, nu ştiu cât ţie sau principiului la care făceam referire mai înainte. Cineva, nu mai reţin cine, spunea că scriitorul slab se recunoaşte după câte puncte de suspensie pune. Dar revin - scena aia (şi doar aia) e de asemenea natură încât cere acele puncte, iar principiul trebuie încălcat. Mai mult de atât nu mai am ce să zic.
Sărut mâinile Marina, poezia ta îmi place în ansamblul ei . îmi sună bine "valurile epidermei" urmele melcilor încă străluceau pe pozele dimineții. Aș elimină din text "prin intistine ca osubstanță letală". mai ales "pin intistine" nu-mi sună bine . cu respect Djamal
un poem bun, l-am citit si apoi l-am recitit fără prima strofă, și așa mi s-a părut că „miopia” își regăsește forța expresiei.
„toamna
veneau zvonuri pline de must
aici cred că ți-a scăpat ceva - ori „toamna venea”, ori „toamnele veneau”.
bițiglă e bicicletă?
vezi că Dealul de Aur se scrie fără cratima și fără Â (chiar și fără î), se scrie Altıntepe.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
mulţumesc pentru atenta citire şi înţelegere.
pentru textul : eu n-am fost cu tata la femei decu siguranță e un stil pe care nu l-am întîlnit la tine. mă simt onorat că îi inaugurezi viața publică aici. asta mă face să spun ceva despre Hermeneia. am citit majoritatea publicărilor de pînă acum, (deh,.. responsabilitatea asta ingrată de moderator,.. dar n-o să dureze mult), și am observat cam cum se scrie. sînt convins că cei care din diferite motive se vor apuca să critice Hermeneia vor folosi cuvinte ca opzeciști, intimiști, romantici, neoromantici, etc. personal nu mă deranjează. Hermeneia nu vrea să promoveze un stil sau un curent anume. Hermeneia vrea să stimuleze pe fiecare autor să fie el(ea) însu(ă)și, să exceleze în stilul care i se pare propriu, care îl(o) reprezintă mai bine. Mi se pare o prostie să spui cuiva "acum se scrie ca douămiiștii sau ca fracturiștii sau ca clubiștii, etc, etc, așa ar trebui să scrii ca să ai succes". succesul, cred eu, este rezultatul excelării în ceea ce poți face tu bine, în ceea ce poți contribui, inova tu, nu în a te chinui să imiți sau să emulezi. de aceea mă bucur de ce ai început aici să scrii.
pentru textul : Piano e fragile deMarchizo, wow! ce placere sa te recitesc! De ce insa aceste frantuzisme, tu nu vazusi ca hollande are amanta ilegala?
pentru textul : Le temps d’apprendre à vivre deVorba lui gyuri pascu, hai mai termina mai ramiro cu al pacino si de niro tu nu vezi ca pooolitica e-n tromba... si dragostele se sucomba? (veche)
Mi-ar fi placut sa citesc textul asta scris de claudia cea nesfarsită si nu de clodia de lecol de cluun, dar merge si asa, eu sunt fericit.
Multzam si la multi ani cu drag!
Dle, mie nu mi-a placut! In primul rind nici nu stiu ce este asta. Poezie ? Nu e. Proza? Nu e. Colaj? Nu e. Cu telenovela, aaar semana asa, de departe, chiar daca nu este nici tele nici novela. Seamana in masura in care asemenea telenovelelor iti ajunge direct la inima, ocolind mintea si da, in privinta finalurilor propuse. Ca in orice telenovela, finalurile nu pot fi decit doua: protagonistii se amo si se casar. Mai bine ma uitam la televizor, acolo ai actiune, ai actori, ai peisaje si decoruri. Sincer, ma asteptam la altceva pe un site cu pretentii, cum este Hermeneia si chiar ma astept la altfel de initiative, cit de cit constructive. /
pentru textul : consuelo si medea deba o poti. Informatiile necesare sint AICI:
pentru textul : Simplu deca se te mântui - un typo aici...
pentru textul : Sonet 221 desi, cu toate ca inteleg cum ai gandit-o, mi se pare ca metafora " însă-n buze să-mi baţi nu îndrăzneşti" nu-i chiar una fericit aleasa.
mi-a placut, insa, mult de tot
"spre inimi din arme pleacă fluturi"
... Ani, în subtitlul tău "Salvator" e intenționat?... sau doar o scăpare... sau sunt eu mai puțin documentat și merge și așa... Salvador, Salvator, și pe la început ai "vântoase inbrăcate în alb", aici e de supărare. succes!
pentru textul : simetrie de"fetiţa din mijlocul străzii se-nvârte" - mă învârtesc/se învârteşte;
Alexe şi-a pierdut mâna/ne-am jucat cu mingi colorate/
pluteau pe apă/la vale/ pe tante o ţineau de cot să nu cadă/
ar fi fost altceva/de-ar fi atins odată pământul"
Îmi place în mod deosebit imaginea unei mingi colorate, curgând pe apă, la vale (deşi e mai greu să curgă în sus, nu este nicio problemă, şi cerul este in sus şi totuşi când îl scriem, în scriem cu tot cu "sus"). Apoi, mingile colorate ale lui Alexe îi dau putere lui tante, pentru că nu sunt nici albe, nici negre: "ar fi fost altceva/de-ar fi atins odată pământul". Foarte frumos şi sugestiv acest cadru prins de "cotul lui tante": "o ţineau de cot să nu cadă" - imaginea durerii bine redată printr-un simplu care atinge nervul.
pentru textul : Solniţa de hârtie făcută de tante deFelicitări!
Cristina, nu eşti departe cu interpretarea, dar nici chiar aşa pretenţios nu mi-am propus să fiu. Într-adevăr, "ambidextru" se referă la cele două mari direcţtii, numite "clasic/modern", atacate în acelaşi text. După ce trec (în sonet şi-n începutul celui de-al doilea) dintr-un romantism târziu într-un soi de simbolism, ajung şi-n zilele noastre, prin mai multe curente, se pare, deşi nu mi-am propus decât un pseudoavangardismul. Cu alte cuvinte, am trecut prin ce-am scris eu, de la început, până acum. Dar adevăratul pariu a fost să mulez acestei idei transformarea mea, ca om. Cred c-am să înlocuiesc acel "cică" printr-un "spunea" Mulţumesc de trecere!
Petre, tocmai. Aici: "dacă ar
încăpea toate şoaptele şi stelele şi rozele şi aripile
într-un veceu." - e vorba de un vers-săgeată. Aveam nevoie de efectul temporal "şoapte/stele/roze - veceu". Da, deoarece este un "iar" conjunctiv, virgula trebuie pusă. Doar în cazul în care "iar" este adverb nu se pune virgulă. Mulţumesc de citire!
Nicodem,
"Cu tuş în mâini şi drum dintr-o ţigară" - ţigara înseamnă lumină în context, nu viciu. De aceea am "drum" acolo, ci nu "fum". Sonete de genul celui din care fac parte terţinele pe care le-aţi indicat am vreo 2-3 sute. Şi nu exagerez. Deci, pentru mine, nu prea mai au nicio miză.
pentru textul : Ambidextru deTot atât.
Tu ai citit cartea Lucruri de Capatai? Scrisa pe la 950 AD de o curtezana la o curte imperiala nipona? Probabil ca da. E o remarca deosebita acolo despre lucruri vulgare. Unul ar fi un paravan de matase Dankin facut chiar in Dankin. Obrazul stang al Mona Lisei e chiar o insulta. Dar ce ai cu caprele ? cu ciresele amare? Daca iti arat partea dulce-amara a Lunii, unde o clasezi? Si cei care se nasc exact in noaptea de 31 Dec, te intrebi cum e viata lor? Eu zic ca lista e de departe neterminata..
pentru textul : lucruri care nu-mi plac depentru tot!
pentru textul : „Fetița cu crocodil” - de Silviu Dachin desunt nouă pe aici aşa că nu îmi pot exprima o părere.
pentru textul : absenţe dedacă există un motiv,administraţia este singura în măsură să vă răspundă la această întrebare.
am citit textul si am remarcat o mica greseala gramaticala, pistrui la plural e pistruie si nu pistruii. Sper sa-ti fie de ajutor.
pentru textul : conversație deVa multumesc tuturor pentru semnele mai mult sau mai putin generoase. Poate ca din afara felul meu de a scrie pentru unii poate parea patetic, smiorcait, o plingere de mila inutila in public. Din punctul meu de vedere imi asum si acest risc pentru ca pentru mine nu are rost o metafora care nu-mi spune nimic. Scriu din ce in ce mai rar si doar atunci cind am ceva de spus. Daca nu am nimic de spus atunci tac, pentru ca scriu ca un fel de sinucidere virtuala.
pentru textul : să nu spui după aia că nu ți-am spus(celor care au trecut prin viețile mele) deMargas sint din ce in ce mai amuzante interventiile tale.
Conform lui Creangă, rezultate mult mai bune s-ar putea obţine bătând nu oul, ci cocoşul.
pentru textul : ad interim deSi mie mi-a placut foarte mult arta aceasta "digitala" cum se cheama ea, desi e arta si daca ar fi sa nu fie atat de "digitala" :-) Desi am mai facut-o, iata ma re-declar un inpatimit al acestui gen de "lucratura" mai ales la gradul de finete si de detaliu de aici.. O penita asa doar ca semn de apreciere pentru ca nu ma aventurez la un com (imi cer scuze), ar fi cred prea multe imagini (unele de-a dreptul freudiene :-) care mi-ar trece prin creierul bobadilic ca sa le pot asterne aici. Felicitari si voi fi primul sa cumpar bilet la o expozitie, cand va fi ea while i'm still alive! Andu
pentru textul : escape depoezia poate fi scria sub aceasta forma dar atunci nu inteleg ce rost au slash-urile, asa cum sesiseaza si raul.
pentru textul : calea de mijloc dein rest un poem expresiv prin acest "absurd" care capteaza si care permite intrarea intr-o lume a esentelor.
da cami, dar daca scriem doar pentru noi, putem pastra poeziile intr-un sertar, le citim din cand in cand pentru a ne mangaia orgoliul de creatori si le asezam frumos inapoi... cand le dam drumul in lume, ne asumam o sarcina si un risc, inseamna ca scriem si pentru ceilalti si cred ca trebuie sa ne intereseze parerea lor, e important cum suntem intelesi, ce reusim sa transmitem... pentru ca de asta depind multe:) e importanta parerea noastra, atunci cand am dobandit mestesugul vorbelor... dar pana acolo e cale de strabatut... si tot am putea fi acuzati de lipsa de valoare. ca e totul interpretabil... aici ai dreptate, dar parca ce e cu adevarat valoros iese singur la suprafata:)
pentru textul : uitare deradu luca dupeş, care sunt acele erori de scriere? Şi de ce textul ăsta se află în şantier? Eugen
pentru textul : Alcool deMa bucur să te găsesc aici, Loredana. Părerea ta mă interesează mult pentru că și tu scrii proză, și poate vezi mai bine culisele unei scrieri. Hm, mă voi gândi bine ce și dacă scot de pe undeva ideea ceasului. Când am scris textul nu am reluat ideea în final pentru impact, ci ca o concluzie, ca o sentință. Dar dacă se poate crea un impact-sentință, de ce nu? Mă mai gândesc. Te mai aștept, și-ți mulțumesc pentru aprecieri.
pentru textul : Anywhere but here dea arunca cu vorbe. asa mi suna textul. ia o idee, una singura, si dezvolta. apoi, daca vrei sa spui ceva, propriu, autentic, spune-o cu vorbele tale, nu cu acest pseudo-limbaj poetic. spune-o firesc, din adancul tau.
pentru textul : Gânduri pe aceeași limbă deeu nu pot aprecia aici nici macar un vers...
"ca o bilă din jocurile chinezești
pentru textul : În loc să dorm, scriu desă o adaugi în buzunarul (!)
și tu să mergi fluierând pe sub pomi" - cu "buzunarul tău" sau fără articol hotărât. Dar na, mai greu cu buzunarul in zilele astea :)
îmi place foarte mult cum începe acest text. mijlocul îl văd ca pe un macaz care duce receptorul către o deraiere... mi se pare cam alambicat finalul. altfel, te admir pentru prospețime și de ce nu ?pentru curaj.
pentru textul : Viol consimțit deSoarta acestui suveran al pădurilor carpatine pare atît de strîns legată de cea a oamenilor acestor locuri. Prin valurile timpului din ambele specii au răzbit însă prea puține exemplare autentice. E vremea cînd pădurile mor, doar rădăcinile ne mai unesc, rădăcinile adînc împletite sub pămînt. Nu știu dacă măiastra ta poveste s-a dorit a fi neapărat un mesaj în acest sens, dar eu așa l-am perceput. Ca pe un mesaj vital într-un moment de răscruce al devenirii noastre. Ce bine ar fi dacă am înțelege împrejurările prin care trecem acum noi și urșii noștri :), dacă am dovedi că am învățat ceva din istorie înfruntînd cu luciditate această nouă viitură. Am citit de cîteva ori povestea și am aflat alte și alte valențe. Dovedești îndemînare în arta povestirii. Umorul dialogurilor detensionează atmosfera atenuînd șăgalnic gravitatea evenimentelor, cursivitatea și dulceața limbajului sînt menite să facă cititorul să se simtă ca și cum ar aparține, ca și cum ar fi acasă.
pentru textul : Fiarele (I) deda, alma. la asta mă refeream cînd am spus "feedback". am umblat la taguri, alina. nu înțeleg exact obiecția ta referitoare la "căușul palmelor". în contextul acela nu îmi pare că ar fi vreun clișeu. poate voiai să fie "căușurile palmelor". pot, de asemenea, să las numai "în palme". crezi că ar fi mai bine? virgil, nici nu intră în discuție "dușmănia". am semnat un contract social atunci cînd am intrat pe hermeneia; un contract pe care intenționez să îl "onorez". :)) sd
pentru textul : poemul cornet de semințe decu mai putine cuvinte si, fireste, en garde, zic si eu ca omu' viseaza sugestii ale realitatii. de aceea mi-ar fi placut, de dragul logicii poetice, sa sugerezi si "usile egiptenilor", daca tot imi pui mintea la lucru sa dezleg unul.
carevasazica,"sa traiasca fratemeleu", cum nu mai stiu cine zicea...
pentru textul : Se făcea că... deIulia, cum am spus - poate neclar - şi în primul comentariu, ştiu de mult că densitatea punctelor de suspensie e toxică, deci îţi dau dreptate de pe acum. Mă rog, nu ştiu cât ţie sau principiului la care făceam referire mai înainte. Cineva, nu mai reţin cine, spunea că scriitorul slab se recunoaşte după câte puncte de suspensie pune. Dar revin - scena aia (şi doar aia) e de asemenea natură încât cere acele puncte, iar principiul trebuie încălcat. Mai mult de atât nu mai am ce să zic.
pentru textul : Leagănul roşu (fragmente roman - 3 -) denu ştiu cum se spune asta în limba română dar ar fi bine să îţi ştergi "cache"-ul.
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - V – deSărut mâinile Marina, poezia ta îmi place în ansamblul ei . îmi sună bine "valurile epidermei" urmele melcilor încă străluceau pe pozele dimineții. Aș elimină din text "prin intistine ca osubstanță letală". mai ales "pin intistine" nu-mi sună bine . cu respect Djamal
pentru textul : memoria imediatã deun poem bun, l-am citit si apoi l-am recitit fără prima strofă, și așa mi s-a părut că „miopia” își regăsește forța expresiei.
„toamna
veneau zvonuri pline de must
aici cred că ți-a scăpat ceva - ori „toamna venea”, ori „toamnele veneau”.
bițiglă e bicicletă?
vezi că Dealul de Aur se scrie fără cratima și fără Â (chiar și fără î), se scrie Altıntepe.
pentru textul : poem pentru dobrogea dePagini