Da, o digestie maiestuoasa. Mi-a placut efectul acela de verdealbastraneagra si efectul de volta. Strofa a doua mi se pare aliniata perfect, ca o coloana vertebrala care sustine poemul. Nu ma impac cu "pescarusi fatalisti", mi se pare cam fortat. In rest un poem elegant, care se sfirseste cu un joc de cuvinte bine gindit si reusit.
Andu, nu pot decât să-ți mulțumesc. Mi-a plăcut să particip. Aș fi spus asta aici oricum. Modul civilizat și interesant în care a decurs polemica poate constitui, cred, un reper pentru lumea noastră. Mulțumesc la fel și lui Virgil. Mi-a plăcut să-l am ca partener de discuție.
matei, esti si ai fost liber sa spui ce gandesti despre orice text. si despre un autor, fireste, daca o faci intr un eseu sau cateva note de lectura. dar de cand am citit comentariile tale de aici si nu numai, ma intreb: ce barbat esti tu? nu vreau sa tin lectii, dar nu uita: orisicat de buni am fi, orisice opinii am avea, ele raman ale noastre. simple opinii. care pot ajuta sau nu. tu ce lucru bun ai facut aici, acum, ca lumea sa te felicite? dincolo de toate, sincer, nu moare nimeni. dar ce ai facut e ...inutil.
am mai citit-o si in alta parte si parerea mea este ca in ciuda notei clasice si misogine care poate nu va impresiona pe unii sau va deranja pe unele, miroase totusi a poezie adevarata
Alina, Imi cer scuze daca nu am parut destul de explicita. de pe acest site nu am ce sa invat. Doar de la unii poeti, de fapt doi: Nichita Stanescu si Lucian Blaga. blaga avea o vorba: SA NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII. eu cred ca tu nici macar nu vezi corola asta. cel putin, in poezia ta, nu vad decat clisee schimonosite...Unde e corola de minuni? Ce e, de fapt, poezia? Propun sa mai citesti Blaga. De fapt, cred ca avem diferite tipuri de sensibilitate. Nu stiu daca textele mele sunt, neaparat, proaste. Si, daca intr-adevar sunt, te rog sa imi argumentezi...Nu am venit sa scriu de nu stiu ce fel de dor, nu am venit sa invat, in niciun caz de la tine, cel putin pot compara, ma pot gandi la textele tale, dar nu ma invata nimic...pentru ca nu simt nimic cand le citesc. La fel ca si cum m-as uita la fratemiu cand deseneaza: imita modele, dar nu spune nimic. Poezia ta e formata din multe poezii mai mici. Ai continuat sa o scrii, trecand pe langa mesaj. Ai strivit mesajul, aberand in continuare. De dorul lelii mi se par aprecierile. Critica mi se pare mai constructiva. Si nu cred ca ar fi cazul sa ma jignesti pentru ca te critic. Cum nici eu nu am intentia sa te jignesc. pur si simplu, nu suntem de acord. dar asta nu inseamna ca n-am sa-ti citesc poeziile in continuare. :)
Lucian, e ceva mai altfel în poezia asta. Am impresia că ai început să scrii, să lași construcțiile care, mie cel puțin, mi se păreau artificiale la tine. Chiar dacă nu e foarte originală în totul, e o puternică notă de trăire puternică aici. Iar ultima strofă, cu excepția ultimului vers, reușește să transmită foarte bine, imaginile aici sunt autentice și se prăvălesc ca un munte peste cititor. De ce spun cu excepția ultimului vers: pentru ca aici enumerația deja e obositoare, iar "mii de sori" e chiar... banal.
Calin, acolo folososem "calitatea" in sensul de atribut. Aerul este mediul cel mai propriu propagarii vibratiilor sonore. Asocierea, insa, nu o fac eu, ea poate fi gasita in textele vedice. :)
Eu chiar nu cred ca poezia are mari dusmani "in afara", in orice caz, acestia nu sunt mai mari, in timpurile noastre, decat cei "dinlauntru". Poetul contemporan nu mai doreste sa fie unul din cei care "indumnezeieste omenirea", cum spune Bergson, si care "au imprimat ratiunii un caracter divin", cel care deschide poarta "cetatii divine". El nu mai este in slujba Intelectului, a devenit "laic", si cand spun "laic" ma gandesc la conotatia pe care o da acestui cuvant Benda, in a sa celebra "Tradare...". Azi, poetul se lupta sa devina oglinda a conjuncturalului...si atunci ma-ntreb ce s-ar intampla daca ACUM ar trai Platon? sau...Pitagora, cel care nu ii accepta pe poeti in scoala sa, spunand ca acestia nu vor fi capabili sa pastreze tacerea?
Felul in care s-a transformat poezia imi aminteste de fabula padurii si a toporului...si cat de impropriu suna, daca privim etimologic, "transformare", aici! trans-formare, adica "depasire a formei", cand azi poezia tinde numai catre formal si lasa informalul deoparte, se dezice de el.
oare de ce nu ne intrebam daca nu cumva "informatie" inseamna mai mult decat...stire?
asa ca, de ce am condamna "dusmanii de la granita", in timp ce ne aplaudam tradatorii?
Va mulțumesc amândurora pentru aprecieri și mă bucură sincer receptivitatea dvs. față de poezia care se bazează și pe altceva decât pe reflexul condiționat pe care-l generează ultimul stil liric. Cât despre majuscule, ele se datorează unei limitări de ordin tehnic: n-am știut cum sa utilizez aici italicele, spre a marca, în fond, niște citate (din Al. Philippide, Arghezi și - singurul recognoscibil pentru oricine - Eminescu). Altfel spus, n-aș fi vrut să mă suspecteze cineva de plagiat, așa că am preferat să STRIG ca sunt citate. Altminteri, e limpede că pe Hermeneia sunt oameni deloc naivi.
Domnule Manolescu, ştiu ce vreţi să-mi spuneţi. Adevărul este că nu m-am gândit să fac până acum vreo recenzie. A fost simpla mea părere de cititor, nu am făcut un scop din asta. Eu vă mulţumesc pentru sugestie mai cu seamă că vine de la o persoană ca dumneavoastră. Mă voi gândi. Mi-e teamă să nu o fac pe deşteapta. Cred că este un sentiment care se naşte numai la femei. (glumesc sau nu?) Exemple avem destule.
Da, ai dreptate, e destul de contextualizat. E scris după o călătorie dincolo de Prut. În rest, e realitate virtuală. Confundabilă. Merci de trecere pe aici, Virgil.
eşti jenant. Ce are Evanghelia cu frustrarile tale prozelitistcultiste? Nu pune egal intre ele pentru ca nu convingi pe nimeni.
In plus, regulamentul Hermeneia stipuleaza foarte clar:
16.4. să nu conţină un limbaj sau
imagini obscene, defăimătoare, rasiste, de incitare la violenţă, de
hărţuire, profanatoare sau pornografice.
Ai grija ca atitudinea ta faţa de confesiunea lui cailean sau ovyus din comentariul tău frizează defăimarea. Aşa ceva sau jigniri interconfesionale nu vor fi permise pe Hermeneia. Dacă tu eşti obişnuit cu aşa ceva te rog să o practici la tine acasă. Aici însă te rog să te consideri avertizat.
p.s. în ce priveşte ce fac sau scriu eu sînt oricînd gata să dau socoteală. evident nu ţie. aici însă discutăm despre ce publicăm aici. încetează să mai arunci cu noroi în alţii cu scopul de a abate atenţia de la incompetenţa sau lipsa ta de talent. nu convingi pe nimeni. dar daca vrei sa fii buffon e alegerea ta.
... îmi place, nimic strident, nimic forțat, vorba lui Ionuț, poezia nu e căutată, curge peste mine cu expresii frumoase, sunt o femeie liberă doar pe o față a memoriei/ pe cealaltă crește un turn cu vrăbii... parcă e ceva foarte vechi, foarte trist, fără a fi demodat, fără a determina plânsul, doar de sine contemplarea, iar titlul este reușit... deci de asta!
lumea interioara are ritmul ei autentic departe de "intetirea diezilor" lumea interioara nu inseamna injumatatirea a ceva ci pur si simplu imprima sufletului acordurile lui preferate in care in regaseste echilibrul de care are nevoie, sensul vectorial; poezia compune de altfel o atmosfera in care disperarea proiecteaza o carapace-protectie spre aceasta lume unde doar bemolii decoreaza linistea atit de rivnita. text cu o tenta filosofica in raportul om-mediu deosebite versurile: "ovală, se consumă ora imperfectă alunecând din bemol în bemol" « la musique sert à rendre la vie plus belle que la musique » – Bernard Lubat
Arborele vieții sau cum privim viața dintr-un felinar. Chipul omului metamorfozat, moartea ca transformare și nu ca dispariție. Neputința de a străbate spațiul cosmic dintr-o singură privire printr-o singură piele. Detașarea de trup și spațiul dual prins de fețele unei luni. Imaginea puternică, cu efecte de liniște, calm și neînțeles sporesc misterul și iată, se coboară întunericul iar okinawa, demiurgul omului înțelept, existent în ființa umană, se înalță, și crește și crește și cu el viața. E dragoste și el de-abia atunci știe. E imposibil. E cosmic totul. Este tot ce mi-a transmis mie această grafică deosebită. Felicitări din nou pentru așa lucrări. Silvia.
francisc, îți dau dreptate cu sonoritatea titlului. în rest, am să mai las textul un pic în pace pentru că sunt la a n variantă. și voi mai cugeta despre el. mulțumesc pentru semn, bucuroasă că te-ai oprit.
Te rog să nu mai abuzezi de butonul "atenţie editor"! Textele nu se află la şantier pentru erori minore, ci pentru că sunt infantile, pastişe eminesciene, retorice, fals filosofice, presărate cu greşeli de gramatică elementară etc.
prea de departe privesti totul; intra in jocul secund...imi plac textele tale anterioare. aici nu esti tu la inaltimea ta, cel putin asa simt si nu vreau sa privesc comentariile, mai mult sau mai putin subiective. in plus, "frumusețea se jupește ca o membrană de pe toate femeile" suna aiurea desi a vrut sa fie "tare". nu m-a impresionat. ce pot face in afara sa iti spun ceea ce cred?
Ei, al naibii! Mi-au placut la nebunie ideile textului, dar zic, ia sa citesc si comentariile. Si ce vad, iar ofticoseniile lui Andu. Mie mi se pare un text nu bun, nici prost, ci un text cum nu s-a mai scris pe aici, un text original. Finalul e probabil realist, insa prea abrupt.
"la marginea vietii" e in plus din punctul meu de vedere... un inceput al poeziei cu versul al doilea ar fi mult mai puternic. Partea aceasta "să iasă un chiot din pietre/sau poate o femeie singură/să treacă/pentru ultima dată" as reformula să iasă un chiot din pietre o femeie singură să treacă poate pentru ultima oară Acel "apoi" cred ca ar putea lipsi in aceasta poezie la fel ca si "ultimele semne"... as termina in remuscari valorizand si dimensiunea re-muscarilor. Mie mi-a placut latura primitiva :)
lalin, corect ați remarcat rolul "balanței" și blîndețea întregului. Banalitatea începutului mi-o asum pentru că astfel mi-am împlinit dacă nu un moft, atunci vocea interioară. Vă mulțumesc pentru comentariul constructiv.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
între „cățeii orbi” și bobul de muștar, între ideea plină și nimicul dintr-un pumn strâns. Mulțam și 2013 plin de litere cuminți!
pentru textul : sunt orb deDa, o digestie maiestuoasa. Mi-a placut efectul acela de verdealbastraneagra si efectul de volta. Strofa a doua mi se pare aliniata perfect, ca o coloana vertebrala care sustine poemul. Nu ma impac cu "pescarusi fatalisti", mi se pare cam fortat. In rest un poem elegant, care se sfirseste cu un joc de cuvinte bine gindit si reusit.
pentru textul : Minunata Digestie a Balenei Ucigașe deAndu, nu pot decât să-ți mulțumesc. Mi-a plăcut să particip. Aș fi spus asta aici oricum. Modul civilizat și interesant în care a decurs polemica poate constitui, cred, un reper pentru lumea noastră. Mulțumesc la fel și lui Virgil. Mi-a plăcut să-l am ca partener de discuție.
pentru textul : some rule rules some rules deCorina, este pentru mine, nicodem? daca da, multumesc mult! daca nu, tre'sa-ti spun ca mi-a placut de la A la Z. Peniță pentru sfat și frăgezime.
pentru textul : Celui fraged dematei, esti si ai fost liber sa spui ce gandesti despre orice text. si despre un autor, fireste, daca o faci intr un eseu sau cateva note de lectura. dar de cand am citit comentariile tale de aici si nu numai, ma intreb: ce barbat esti tu? nu vreau sa tin lectii, dar nu uita: orisicat de buni am fi, orisice opinii am avea, ele raman ale noastre. simple opinii. care pot ajuta sau nu. tu ce lucru bun ai facut aici, acum, ca lumea sa te felicite? dincolo de toate, sincer, nu moare nimeni. dar ce ai facut e ...inutil.
pentru textul : Cenaclul Virtualia - editia a X-a deam mai citit-o si in alta parte si parerea mea este ca in ciuda notei clasice si misogine care poate nu va impresiona pe unii sau va deranja pe unele, miroase totusi a poezie adevarata
pentru textul : Mă voi însura cu o ardeleancă grasă și blândă deAlina, Imi cer scuze daca nu am parut destul de explicita. de pe acest site nu am ce sa invat. Doar de la unii poeti, de fapt doi: Nichita Stanescu si Lucian Blaga. blaga avea o vorba: SA NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII. eu cred ca tu nici macar nu vezi corola asta. cel putin, in poezia ta, nu vad decat clisee schimonosite...Unde e corola de minuni? Ce e, de fapt, poezia? Propun sa mai citesti Blaga. De fapt, cred ca avem diferite tipuri de sensibilitate. Nu stiu daca textele mele sunt, neaparat, proaste. Si, daca intr-adevar sunt, te rog sa imi argumentezi...Nu am venit sa scriu de nu stiu ce fel de dor, nu am venit sa invat, in niciun caz de la tine, cel putin pot compara, ma pot gandi la textele tale, dar nu ma invata nimic...pentru ca nu simt nimic cand le citesc. La fel ca si cum m-as uita la fratemiu cand deseneaza: imita modele, dar nu spune nimic. Poezia ta e formata din multe poezii mai mici. Ai continuat sa o scrii, trecand pe langa mesaj. Ai strivit mesajul, aberand in continuare. De dorul lelii mi se par aprecierile. Critica mi se pare mai constructiva. Si nu cred ca ar fi cazul sa ma jignesti pentru ca te critic. Cum nici eu nu am intentia sa te jignesc. pur si simplu, nu suntem de acord. dar asta nu inseamna ca n-am sa-ti citesc poeziile in continuare. :)
pentru textul : Felix catus denu, Ialin, categoria Recycle Bin e mai potrivita, zic eu...
pentru textul : Pe vremea rea a unui mare dictator deLucian, e ceva mai altfel în poezia asta. Am impresia că ai început să scrii, să lași construcțiile care, mie cel puțin, mi se păreau artificiale la tine. Chiar dacă nu e foarte originală în totul, e o puternică notă de trăire puternică aici. Iar ultima strofă, cu excepția ultimului vers, reușește să transmită foarte bine, imaginile aici sunt autentice și se prăvălesc ca un munte peste cititor. De ce spun cu excepția ultimului vers: pentru ca aici enumerația deja e obositoare, iar "mii de sori" e chiar... banal.
pentru textul : Talpă stricată demai puțin finalul care mie mi se pare „elaborat” în contrast cu naturalețea textului. de ce oare le place oamenilor să termine totul cu BANG...
pentru textul : Dum vita est deCalin, acolo folososem "calitatea" in sensul de atribut. Aerul este mediul cel mai propriu propagarii vibratiilor sonore. Asocierea, insa, nu o fac eu, ea poate fi gasita in textele vedice. :)
Eu chiar nu cred ca poezia are mari dusmani "in afara", in orice caz, acestia nu sunt mai mari, in timpurile noastre, decat cei "dinlauntru". Poetul contemporan nu mai doreste sa fie unul din cei care "indumnezeieste omenirea", cum spune Bergson, si care "au imprimat ratiunii un caracter divin", cel care deschide poarta "cetatii divine". El nu mai este in slujba Intelectului, a devenit "laic", si cand spun "laic" ma gandesc la conotatia pe care o da acestui cuvant Benda, in a sa celebra "Tradare...". Azi, poetul se lupta sa devina oglinda a conjuncturalului...si atunci ma-ntreb ce s-ar intampla daca ACUM ar trai Platon? sau...Pitagora, cel care nu ii accepta pe poeti in scoala sa, spunand ca acestia nu vor fi capabili sa pastreze tacerea?
Felul in care s-a transformat poezia imi aminteste de fabula padurii si a toporului...si cat de impropriu suna, daca privim etimologic, "transformare", aici! trans-formare, adica "depasire a formei", cand azi poezia tinde numai catre formal si lasa informalul deoparte, se dezice de el.
oare de ce nu ne intrebam daca nu cumva "informatie" inseamna mai mult decat...stire?
asa ca, de ce am condamna "dusmanii de la granita", in timp ce ne aplaudam tradatorii?
pentru textul : Războiul rece dintre ştiinţă şi poezie deVa mulțumesc amândurora pentru aprecieri și mă bucură sincer receptivitatea dvs. față de poezia care se bazează și pe altceva decât pe reflexul condiționat pe care-l generează ultimul stil liric. Cât despre majuscule, ele se datorează unei limitări de ordin tehnic: n-am știut cum sa utilizez aici italicele, spre a marca, în fond, niște citate (din Al. Philippide, Arghezi și - singurul recognoscibil pentru oricine - Eminescu). Altfel spus, n-aș fi vrut să mă suspecteze cineva de plagiat, așa că am preferat să STRIG ca sunt citate. Altminteri, e limpede că pe Hermeneia sunt oameni deloc naivi.
pentru textul : Temă cu variațiuni deTele? Cuvintele Tele? ma imbat miresmelor tale? behait de singe drag? Oricit as incerca sa ma rotesc ca un dervis, tot nu as numi asta poezie.
pentru textul : o clipă din viața lui Mathnawi deDomnule Manolescu, ştiu ce vreţi să-mi spuneţi. Adevărul este că nu m-am gândit să fac până acum vreo recenzie. A fost simpla mea părere de cititor, nu am făcut un scop din asta. Eu vă mulţumesc pentru sugestie mai cu seamă că vine de la o persoană ca dumneavoastră. Mă voi gândi. Mi-e teamă să nu o fac pe deşteapta. Cred că este un sentiment care se naşte numai la femei. (glumesc sau nu?) Exemple avem destule.
pentru textul : „Apocalipsa după Vaslui” (Humanitas, 2009) a lui Dorin Cozan – o parodie imensă. deDa, ai dreptate, e destul de contextualizat. E scris după o călătorie dincolo de Prut. În rest, e realitate virtuală. Confundabilă. Merci de trecere pe aici, Virgil.
pentru textul : praying ground blues deeşti jenant. Ce are Evanghelia cu frustrarile tale prozelitistcultiste? Nu pune egal intre ele pentru ca nu convingi pe nimeni.
In plus, regulamentul Hermeneia stipuleaza foarte clar:
16.4. să nu conţină un limbaj sau
imagini obscene, defăimătoare, rasiste, de incitare la violenţă, de
hărţuire, profanatoare sau pornografice.
Ai grija ca atitudinea ta faţa de confesiunea lui cailean sau ovyus din comentariul tău frizează defăimarea. Aşa ceva sau jigniri interconfesionale nu vor fi permise pe Hermeneia. Dacă tu eşti obişnuit cu aşa ceva te rog să o practici la tine acasă. Aici însă te rog să te consideri avertizat.
pentru textul : Despre evanghelistul Matei dep.s. în ce priveşte ce fac sau scriu eu sînt oricînd gata să dau socoteală. evident nu ţie. aici însă discutăm despre ce publicăm aici. încetează să mai arunci cu noroi în alţii cu scopul de a abate atenţia de la incompetenţa sau lipsa ta de talent. nu convingi pe nimeni. dar daca vrei sa fii buffon e alegerea ta.
... îmi place, nimic strident, nimic forțat, vorba lui Ionuț, poezia nu e căutată, curge peste mine cu expresii frumoase, sunt o femeie liberă doar pe o față a memoriei/ pe cealaltă crește un turn cu vrăbii... parcă e ceva foarte vechi, foarte trist, fără a fi demodat, fără a determina plânsul, doar de sine contemplarea, iar titlul este reușit... deci de asta!
pentru textul : cel mai frumos idol nu există deCami, trebuie sa iti spun cu tristete ca automultumirea nu duce nicaieri, pe nici un fel de autostrada.
pentru textul : peisaj transcendent delumea interioara are ritmul ei autentic departe de "intetirea diezilor" lumea interioara nu inseamna injumatatirea a ceva ci pur si simplu imprima sufletului acordurile lui preferate in care in regaseste echilibrul de care are nevoie, sensul vectorial; poezia compune de altfel o atmosfera in care disperarea proiecteaza o carapace-protectie spre aceasta lume unde doar bemolii decoreaza linistea atit de rivnita. text cu o tenta filosofica in raportul om-mediu deosebite versurile: "ovală, se consumă ora imperfectă alunecând din bemol în bemol" « la musique sert à rendre la vie plus belle que la musique » – Bernard Lubat
pentru textul : Alunecând din bemol în bemol deArborele vieții sau cum privim viața dintr-un felinar. Chipul omului metamorfozat, moartea ca transformare și nu ca dispariție. Neputința de a străbate spațiul cosmic dintr-o singură privire printr-o singură piele. Detașarea de trup și spațiul dual prins de fețele unei luni. Imaginea puternică, cu efecte de liniște, calm și neînțeles sporesc misterul și iată, se coboară întunericul iar okinawa, demiurgul omului înțelept, existent în ființa umană, se înalță, și crește și crește și cu el viața. E dragoste și el de-abia atunci știe. E imposibil. E cosmic totul. Este tot ce mi-a transmis mie această grafică deosebită. Felicitări din nou pentru așa lucrări. Silvia.
pentru textul : okinawa dragostea mea depaternitate-
pentru textul : Haiku destropi albi de iasomie
înfloresc pe geam
francisc, îți dau dreptate cu sonoritatea titlului. în rest, am să mai las textul un pic în pace pentru că sunt la a n variantă. și voi mai cugeta despre el. mulțumesc pentru semn, bucuroasă că te-ai oprit.
pentru textul : copacul cu ramuri în formă de w deTe rog să nu mai abuzezi de butonul "atenţie editor"! Textele nu se află la şantier pentru erori minore, ci pentru că sunt infantile, pastişe eminesciene, retorice, fals filosofice, presărate cu greşeli de gramatică elementară etc.
pentru textul : Himeră deun caca mare, mare, mare... pacat ca cititorii nu il pot mirosi!
pentru textul : Apariție editorială 2007 – „În vizită la Ussais” de Adrian Graunfels deprea de departe privesti totul; intra in jocul secund...imi plac textele tale anterioare. aici nu esti tu la inaltimea ta, cel putin asa simt si nu vreau sa privesc comentariile, mai mult sau mai putin subiective. in plus, "frumusețea se jupește ca o membrană de pe toate femeile" suna aiurea desi a vrut sa fie "tare". nu m-a impresionat. ce pot face in afara sa iti spun ceea ce cred?
pentru textul : pasagera deEi, al naibii! Mi-au placut la nebunie ideile textului, dar zic, ia sa citesc si comentariile. Si ce vad, iar ofticoseniile lui Andu. Mie mi se pare un text nu bun, nici prost, ci un text cum nu s-a mai scris pe aici, un text original. Finalul e probabil realist, insa prea abrupt.
pentru textul : când pleacă o caravană spre You Deea de"la marginea vietii" e in plus din punctul meu de vedere... un inceput al poeziei cu versul al doilea ar fi mult mai puternic. Partea aceasta "să iasă un chiot din pietre/sau poate o femeie singură/să treacă/pentru ultima dată" as reformula să iasă un chiot din pietre o femeie singură să treacă poate pentru ultima oară Acel "apoi" cred ca ar putea lipsi in aceasta poezie la fel ca si "ultimele semne"... as termina in remuscari valorizand si dimensiunea re-muscarilor. Mie mi-a placut latura primitiva :)
pentru textul : paseo campeon deanca, e ca si cum ai invita musafirii la tine acasa si ai tine mancarea acoperita pe masa in fata lor.
pentru textul : confesiune delalin, corect ați remarcat rolul "balanței" și blîndețea întregului. Banalitatea începutului mi-o asum pentru că astfel mi-am împlinit dacă nu un moft, atunci vocea interioară. Vă mulțumesc pentru comentariul constructiv.
pentru textul : risipita deAre rimă, deci e poezie. Are zvânc, deci e modern. Finalu-i tare, e de groază. Care va să zică, duios șurub, piulița trecea. Cam așa.
pentru textul : Duios șurub dePagini