Domnule Gorun, NICIODATĂ o poezie nu va sta în picioare cu un 'căci' la început de vers...
Căci căci nu e frumos.
Căci căci n-are de-a face cu poezia.
Căci căci nu merge cu versul deci căci căci nu e poetic.
Dvs. nu aveți neapărat vreo chemare pentru lirism, poate ar fi mai bine să renunțați și să vă limitați la lucrurile în care, sincer, excelați.
Căci poemul de aici este execrabil.
nu stiu, dar iata un text care mie nu imi spune nimic. nu stiu daca a spune ca suferi inseamna a scrie despre suferinta. cu atit mai putin "din cauza" suferintei.
Andu, salut inițiativa ta și sper să pot participa și eu cu un poem, dacă o să am timp și inspirație cu atât mai mult că știu că Dumnezeu este foarte exigent, pe măsura indulgenței Sale. Cu stimă
Poemul e pe gustul meu tot. Fără reproş. Este atât de real minţii, are înţelesuri la nivel de sinapsă. Am o singură obiecţie. Zici undeva: "că sunt iar greu și că zbier
apoi o pânză de durere îmi pătrunse în creier". Te referi la pânza de bomfaier, că eu da. Paul să ştii că poemul acesta mi-a mers la suflet. Ce spui? Poţi scoate un poem bun, pornind de la faptul că femeia este precum un bomfaier?:)))
Şi mai am o singură obiecţie. Eu cred că tu încă eşti în comă. Păi altfel, eu, de exemplu, nu pot a scrie.
SilVia
asa de criptic ca ma gindesc daca am inteles ce era de inteles sau am inteles altceva. doldora de "expresii frumoase" care ingreuneaza considerabil textul. apoi, linga fiecare substantiv simti nevoia sa pui un epitet? il face imbicsit, dens, colorat, si nu in sensul bun
mă apucă așa o lehamite cînd vad șantaje. pentru că acum nu mai inteleg ce se petrece si ce ar trebui sa fac. evident textul e prost. poate nu neaparat de santier dar are portiuni chiar agramate. dar problema este alta. ce facem aici? luam decizii pentru ca isi ridica cineva fustele in cap si santajeaza? adica ce punem in balanta? plecarea margai versus mediocritatea unui text? Asa ca marga poate sa faca ce vrea. Asa cum am mai spus, fiecare sta sau pleaca de aici de buna voie. Dar ii atrag atentia ca santajul e un obicei urit la o femeie. O degradeaza. Cel putin asta e parerea mea. O femeie puternica nu santajeaza niciodata. Ma rog, iata ca am inceput sa ma irosesc in moralisme. Deci Marga face ce vrea. Iar textul ramine asa cum este. Gafa lui Naan Lea o va costa pe ea. Pentru ca probabil nu multa lume va aprecia penitele ei de acum incolo. Asta daca nu va risca sa piarda dreptul de a le acorda. Arivederci.
Un text aerisit, pe care l-am citit cu plăcere. Totuși, acea precizare de la final, adică ultimele 2 versuri, am impresia că strică imaginea întregului poem. Apoi, mi se pare mie că în prima strofă expresia „înfășurat în haine ca tutunul” e un pic cam ambiguă. Aș fi găsit poate altceva.
Cristina, tocmai îți citeam comentariile și nu mă puteam abține să nu zîmbesc. am senzația că tu nu îți dai seama că e cam ridicol să te auto-gratulezi. evident, fiecare poate scrie despre sine cum vrea și ce vrea. e țară liberă. dar ce e ridicol se vede. și nu, nu e mai bine ce ai scris tu. măcar și dacă numai de dragul chestiei ăleia „cînd doi îți spun că ești beat”. dacă ți-au mai spus și alții,... probabil că ar trebui să îți dea de gîndit. evident, nu e obligatoriu.
cînd scrii „vremea facerii”... cam 50-70% din populația normală a planetei se gîndește la ce scrie în biblie în cartea genezei. asta indiferent dacă tu te-ai referit sau nu la acest lucru. e cam greu să spui că te-ai referi la „o vreme oarecare a facerii” cînd termenul e deja consacrat. iar vremea asta „a facerii” este oarecum sinonimă cu începutul. asta ca să nu spun că nu prea poți să o faci sinonimă cu mijlocul sau cu sfîrșitul. it's common sense. deci, a spune „vremea facerii de la început” este pur și simplu pleonastic.
și n-are importanță cît de „pentru vibraţia sufletului” scrii tu aici, tot pleonastic este. mi se pare fundamental aiurea să sugerezi că a vorbi „pe limba sufletului” ar putea fi, vezi doamne, agramat sau ilogic. numai asa... de amoru' artei. că dacă ar fi așa atunci și scîrțîitul unei roți de camion sau răgetul unui măgar ar deveni poezie. sau icnetele unei femei la naștere (că tot făcusei aluzie). dar nu sînt poezie. pe bune, crede-mă.
deci, cu siguranță tu poți să faci ce vrei și să crezi ce vrei. dar nu cred că poți invoca „poezia” pentru aiureli. că nu ține. părerea mea.
Bobadile, spuneam cindva ca daca am facut un singur om sa rezoneze, sa simta ce simt, atunci inseamna ca am scris un text bun. Pentru ca atit cer eu de la mine. Multam de rezonanta.
e greșeala mea, Adrian! probabil că afirmând "e multă împovărare" A. aka Andu (nu e reglată pecetea), la lumina lumânărelelor (în stânga pentru vii, în dreapta pentru morți) dintr-un adânc de noapte, a concis prelung cele de mai sus. de unde se deduce și ciocnirea frontală cu skype et blah blah. îi mulțumesc pentru aplecare!
Sapphire, nu am sters poemul. si nici nu este o poezie voit scrisa intr-un anume fel. dealtfel, ce scriu eu poate fi considerat experimental doar la nivel de idee care tine de propriul meu univers. nu prea m-am pus la curent cu noile tendinte si curente in literatura romanesca. o voi face, la un moment dat, cred... acum, prioritatea mea este catharsisul.
parcă propui războaie, profetule! necazul e că parcă te-ai uita împrejur când analizezi adaptarea, binele e că nu lași să stea închiși ochii lăuntrici... Ce să mai, scrii ca un om, profetule:) Iartă-mi veșnica problemă, a neputinței dezlipirii poetului de poezia lui.
gosh! sweeeet!! I like it!
well uite chestia asta am admirat-o intotdeauna la Andu. Rezerva suficienta de umor. Si daca nu stiam cine este si tot ajungeam sa fiu sigur ca e inteligent dupa abilitatea de a nu-si pierde rezervele de umor. pacat ca esti o rasa asa de rara bobadile....
Un pic cam greu de urmarit ideea sau sentimentul, insa textul are multe pasaje remarcabile. Are ceva dintr-un film horror naturalist de Rodriguez combinat cu un realism din fratele lui, Tarantino. Vanatorii de fantome (ghost-busters) sunt un izvor de apa vie iar aici tu chiar i-ai manuit cu precizie. Ce am eu si voi avea mereu cu poemele care se intind pe parcursul a mai mult de 100 sa zic de cuvinte este ca trebuie sa tii cititorul cu tine pe toata durata lecturii... tu aici, cel putin pe mine m-ai pierdut in cateva locuri. Si asa-i... Homer a fost primul post-modernist, dar nici eu si cred ca nici tu Emile nu l-am citit pe Homer pana la capat. Una peste alta, cand te vei lua si tu in serios (sic! :-) o sa-mi adun fratii si o sa ne imbatosam la comentarii... deocamdata semnez aici cu placerea lecturii, Andu
adica... alb:) despre purificare, iertare, schimbare... si cine mai stie ce-o mai fi trebuind sa sufere fantana intru schimbarea apei si a capacitatii de a darui... Multam de prea aleasa-ti parere subiectiva:)
Domnule Ionuț Caragea îți mulțumesc pentru citirea, comentariul și aprecierea care au dat dovadă de dârjenie, candoare de suflet și o percepere lipsită de prejudecăți. Te mai aștept Mahmoud Djamal
multumesc. am sterpelit penita iar acum iepurele-si bea paharul de lăptic. eu cred ca si la cealalta poezie meritam una. am scos untul din arahide. dar... mai ghini sa scriem bine decat sa ruginim ca varfurile de tinichea.
am cautat un exemplu in literatura in care barbatul sa isi aduca femeia pe aceeasi treapta a cunoasterii si nu am gasit... pe aceeasi treapta a initierii... apoi m-am intrebat daca penelope si ulise au fost suflete pereche... in alta ordine de idei poemele din aceasta serie sunt la granita dintre mistica unui crestinism oriental si legende pagane, oferind o reinterpretare a acestora... textul are mai multe tablouri.. primul e o trimitere spe athosul sufletesc, stiut fiind faptul ca pe muntele sacru nu urca picior de femeie, dar ca inima lui e inchinata Maicii Domnului (/ci pur și simplu iese din mormânt fericită că soarele ajunge nu numai pe vârfuri ci și la poale acolo unde femeia își deschide cuminte cartea cu rugăciuni inima ei fiind talpa muntelui/) in acelasi timp e o intrebare retorica.. pana uinde il putem urma pe celalalt in cunoastere? daca nu exista o individualizare a acestei intieri unde nici macar iubirea nu pătrunde.. a doua strofă cuprinde jocul de cuvinte dramă / drahmă generator de limbaj straniu... cum uneori vindem din noi bucată cu bucată să primenim locul pe unde știm că va răsări iubirea, ne coasem si descoasem pielea ca un stejar al lui mamvri... e mult de spus, oricum multumessc de trecere si meditatie, andrei...
Virgil mi-a luat-o înainte, am citit astăzi pe fugă și m-am gândit că e altceva decât ce ai postat până acum, parcă încerci să transmiți. Și eu zic totuși că, dacă ai reușit să ne faci să trăim sentimentul, ideea din spate, e bine. E adevărat însă că ai mult de lucrat. Inversiuni atât de simple nu prea mai spun nimic nou ca procedeu, iar repetate devin chiar obositoare. Asta, și observațiile făcute de Virgil referitoare la expresii oarecum prăfuite...
Uite genul de text care poate provoca dezbateri pe mai multe paliere. De exemplu: " excelența, valoarea, sublimul nu sînt rezultatul dorinței omenești de a fi corect sau a face dreptate" m-ar putea ţine câteva ore în jurul unei sticle de vin roşu demisesc. Sau două sticle.
Cred că, în afara autorului, asta e miza acestui text - intriga.
frumos weekend de halloween, s-a lăsat cu o droaie de treat-or-trick, după cum ne povestişi aicea. În urmă, venind repede, e Thanksgiving-ul, cu ale lui îndatoriri şi îndemnuri. Ca o idee, îţi sugerez să vizitezi un orfelinat sau o leprozerie, apoi să ne scrii un jurnal.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Domnule Gorun, NICIODATĂ o poezie nu va sta în picioare cu un 'căci' la început de vers...
pentru textul : (4) Cartea Prinţului deCăci căci nu e frumos.
Căci căci n-are de-a face cu poezia.
Căci căci nu merge cu versul deci căci căci nu e poetic.
Dvs. nu aveți neapărat vreo chemare pentru lirism, poate ar fi mai bine să renunțați și să vă limitați la lucrurile în care, sincer, excelați.
Căci poemul de aici este execrabil.
uite ce scrie cineva cind nu are ce face si probabil ca nici ce spune. tu chiar crezi ca asta este poezie?
pentru textul : anura sapiens sapiens denu stiu, dar iata un text care mie nu imi spune nimic. nu stiu daca a spune ca suferi inseamna a scrie despre suferinta. cu atit mai putin "din cauza" suferintei.
pentru textul : Întrebări pentru a fi de... știi cum să mă lași fără cuvinte. mulțumesc, mone!
pentru textul : Masca mea e Chipul tău deAndu, salut inițiativa ta și sper să pot participa și eu cu un poem, dacă o să am timp și inspirație cu atât mai mult că știu că Dumnezeu este foarte exigent, pe măsura indulgenței Sale. Cu stimă
pentru textul : Dumnezeu dePoemul e pe gustul meu tot. Fără reproş. Este atât de real minţii, are înţelesuri la nivel de sinapsă. Am o singură obiecţie. Zici undeva: "că sunt iar greu și că zbier
pentru textul : ... the last alibi for death deapoi o pânză de durere îmi pătrunse în creier". Te referi la pânza de bomfaier, că eu da. Paul să ştii că poemul acesta mi-a mers la suflet. Ce spui? Poţi scoate un poem bun, pornind de la faptul că femeia este precum un bomfaier?:)))
Şi mai am o singură obiecţie. Eu cred că tu încă eşti în comă. Păi altfel, eu, de exemplu, nu pot a scrie.
SilVia
asa de criptic ca ma gindesc daca am inteles ce era de inteles sau am inteles altceva. doldora de "expresii frumoase" care ingreuneaza considerabil textul. apoi, linga fiecare substantiv simti nevoia sa pui un epitet? il face imbicsit, dens, colorat, si nu in sensul bun
pentru textul : Dincolo e focul demă apucă așa o lehamite cînd vad șantaje. pentru că acum nu mai inteleg ce se petrece si ce ar trebui sa fac. evident textul e prost. poate nu neaparat de santier dar are portiuni chiar agramate. dar problema este alta. ce facem aici? luam decizii pentru ca isi ridica cineva fustele in cap si santajeaza? adica ce punem in balanta? plecarea margai versus mediocritatea unui text? Asa ca marga poate sa faca ce vrea. Asa cum am mai spus, fiecare sta sau pleaca de aici de buna voie. Dar ii atrag atentia ca santajul e un obicei urit la o femeie. O degradeaza. Cel putin asta e parerea mea. O femeie puternica nu santajeaza niciodata. Ma rog, iata ca am inceput sa ma irosesc in moralisme. Deci Marga face ce vrea. Iar textul ramine asa cum este. Gafa lui Naan Lea o va costa pe ea. Pentru ca probabil nu multa lume va aprecia penitele ei de acum incolo. Asta daca nu va risca sa piarda dreptul de a le acorda. Arivederci.
pentru textul : Rânduri fumegânde deUn text aerisit, pe care l-am citit cu plăcere. Totuși, acea precizare de la final, adică ultimele 2 versuri, am impresia că strică imaginea întregului poem. Apoi, mi se pare mie că în prima strofă expresia „înfășurat în haine ca tutunul” e un pic cam ambiguă. Aș fi găsit poate altceva.
citit cu interes,
pentru textul : covrigi calzi deEugen.
Cristina, tocmai îți citeam comentariile și nu mă puteam abține să nu zîmbesc. am senzația că tu nu îți dai seama că e cam ridicol să te auto-gratulezi. evident, fiecare poate scrie despre sine cum vrea și ce vrea. e țară liberă. dar ce e ridicol se vede. și nu, nu e mai bine ce ai scris tu. măcar și dacă numai de dragul chestiei ăleia „cînd doi îți spun că ești beat”. dacă ți-au mai spus și alții,... probabil că ar trebui să îți dea de gîndit. evident, nu e obligatoriu.
pentru textul : ie de zi lucrătoare decînd scrii „vremea facerii”... cam 50-70% din populația normală a planetei se gîndește la ce scrie în biblie în cartea genezei. asta indiferent dacă tu te-ai referit sau nu la acest lucru. e cam greu să spui că te-ai referi la „o vreme oarecare a facerii” cînd termenul e deja consacrat. iar vremea asta „a facerii” este oarecum sinonimă cu începutul. asta ca să nu spun că nu prea poți să o faci sinonimă cu mijlocul sau cu sfîrșitul. it's common sense. deci, a spune „vremea facerii de la început” este pur și simplu pleonastic.
și n-are importanță cît de „pentru vibraţia sufletului” scrii tu aici, tot pleonastic este. mi se pare fundamental aiurea să sugerezi că a vorbi „pe limba sufletului” ar putea fi, vezi doamne, agramat sau ilogic. numai asa... de amoru' artei. că dacă ar fi așa atunci și scîrțîitul unei roți de camion sau răgetul unui măgar ar deveni poezie. sau icnetele unei femei la naștere (că tot făcusei aluzie). dar nu sînt poezie. pe bune, crede-mă.
deci, cu siguranță tu poți să faci ce vrei și să crezi ce vrei. dar nu cred că poți invoca „poezia” pentru aiureli. că nu ține. părerea mea.
și cât mai multe scrisori, poezii, proza și ce mai simti tu că e timpul să asterni pe hartie. eu am sa te citesc mereu cu sfiala.
pentru textul : scrisoare de limpezit privirea deBobadile, spuneam cindva ca daca am facut un singur om sa rezoneze, sa simta ce simt, atunci inseamna ca am scris un text bun. Pentru ca atit cer eu de la mine. Multam de rezonanta.
pentru textul : story of a city dee greșeala mea, Adrian! probabil că afirmând "e multă împovărare" A. aka Andu (nu e reglată pecetea), la lumina lumânărelelor (în stânga pentru vii, în dreapta pentru morți) dintr-un adânc de noapte, a concis prelung cele de mai sus. de unde se deduce și ciocnirea frontală cu skype et blah blah. îi mulțumesc pentru aplecare!
pentru textul : printre oamenii cu riduri oblice demultumesc Andule. am mai cioplit niste aschii pe ici pe colo
pentru textul : moebius love for angels II deSapphire, nu am sters poemul. si nici nu este o poezie voit scrisa intr-un anume fel. dealtfel, ce scriu eu poate fi considerat experimental doar la nivel de idee care tine de propriul meu univers. nu prea m-am pus la curent cu noile tendinte si curente in literatura romanesca. o voi face, la un moment dat, cred... acum, prioritatea mea este catharsisul.
pentru textul : de dragoste deparcă propui războaie, profetule! necazul e că parcă te-ai uita împrejur când analizezi adaptarea, binele e că nu lași să stea închiși ochii lăuntrici... Ce să mai, scrii ca un om, profetule:) Iartă-mi veșnica problemă, a neputinței dezlipirii poetului de poezia lui.
pentru textul : vinovați degosh! sweeeet!! I like it!
pentru textul : fără amalia dewell uite chestia asta am admirat-o intotdeauna la Andu. Rezerva suficienta de umor. Si daca nu stiam cine este si tot ajungeam sa fiu sigur ca e inteligent dupa abilitatea de a nu-si pierde rezervele de umor. pacat ca esti o rasa asa de rara bobadile....
Un pic cam greu de urmarit ideea sau sentimentul, insa textul are multe pasaje remarcabile. Are ceva dintr-un film horror naturalist de Rodriguez combinat cu un realism din fratele lui, Tarantino. Vanatorii de fantome (ghost-busters) sunt un izvor de apa vie iar aici tu chiar i-ai manuit cu precizie. Ce am eu si voi avea mereu cu poemele care se intind pe parcursul a mai mult de 100 sa zic de cuvinte este ca trebuie sa tii cititorul cu tine pe toata durata lecturii... tu aici, cel putin pe mine m-ai pierdut in cateva locuri. Si asa-i... Homer a fost primul post-modernist, dar nici eu si cred ca nici tu Emile nu l-am citit pe Homer pana la capat. Una peste alta, cand te vei lua si tu in serios (sic! :-) o sa-mi adun fratii si o sa ne imbatosam la comentarii... deocamdata semnez aici cu placerea lecturii, Andu
pentru textul : addicted deadica... alb:) despre purificare, iertare, schimbare... si cine mai stie ce-o mai fi trebuind sa sufere fantana intru schimbarea apei si a capacitatii de a darui... Multam de prea aleasa-ti parere subiectiva:)
pentru textul : transformarea în alb deDomnule Ionuț Caragea îți mulțumesc pentru citirea, comentariul și aprecierea care au dat dovadă de dârjenie, candoare de suflet și o percepere lipsită de prejudecăți. Te mai aștept Mahmoud Djamal
pentru textul : Țărână cu miros de lacrimi demultumesc. am sterpelit penita iar acum iepurele-si bea paharul de lăptic. eu cred ca si la cealalta poezie meritam una. am scos untul din arahide. dar... mai ghini sa scriem bine decat sa ruginim ca varfurile de tinichea.
pentru textul : *** deam cautat un exemplu in literatura in care barbatul sa isi aduca femeia pe aceeasi treapta a cunoasterii si nu am gasit... pe aceeasi treapta a initierii... apoi m-am intrebat daca penelope si ulise au fost suflete pereche... in alta ordine de idei poemele din aceasta serie sunt la granita dintre mistica unui crestinism oriental si legende pagane, oferind o reinterpretare a acestora... textul are mai multe tablouri.. primul e o trimitere spe athosul sufletesc, stiut fiind faptul ca pe muntele sacru nu urca picior de femeie, dar ca inima lui e inchinata Maicii Domnului (/ci pur și simplu iese din mormânt fericită că soarele ajunge nu numai pe vârfuri ci și la poale acolo unde femeia își deschide cuminte cartea cu rugăciuni inima ei fiind talpa muntelui/) in acelasi timp e o intrebare retorica.. pana uinde il putem urma pe celalalt in cunoastere? daca nu exista o individualizare a acestei intieri unde nici macar iubirea nu pătrunde.. a doua strofă cuprinde jocul de cuvinte dramă / drahmă generator de limbaj straniu... cum uneori vindem din noi bucată cu bucată să primenim locul pe unde știm că va răsări iubirea, ne coasem si descoasem pielea ca un stejar al lui mamvri... e mult de spus, oricum multumessc de trecere si meditatie, andrei...
pentru textul : vorbesc o latină ciudată IV deVirgil mi-a luat-o înainte, am citit astăzi pe fugă și m-am gândit că e altceva decât ce ai postat până acum, parcă încerci să transmiți. Și eu zic totuși că, dacă ai reușit să ne faci să trăim sentimentul, ideea din spate, e bine. E adevărat însă că ai mult de lucrat. Inversiuni atât de simple nu prea mai spun nimic nou ca procedeu, iar repetate devin chiar obositoare. Asta, și observațiile făcute de Virgil referitoare la expresii oarecum prăfuite...
pentru textul : Pedeapsa danaidelor deUite genul de text care poate provoca dezbateri pe mai multe paliere. De exemplu: " excelența, valoarea, sublimul nu sînt rezultatul dorinței omenești de a fi corect sau a face dreptate" m-ar putea ţine câteva ore în jurul unei sticle de vin roşu demisesc. Sau două sticle.
Cred că, în afara autorului, asta e miza acestui text - intriga.
pentru textul : haos și ordine demerci de oprire :) o să văd ce mai pot face cu textul.
pentru textul : suntem muzicali deeu am citit cu niste ochelari nepotriviti. dar, cum habar n-aveam de la ce a pornit, am o scuza.
pentru textul : Milli demulţumesc şi eu pentru această jucăuşă urare!
Ca un melc, acum atent,
Cu ce corn înaintez,
Spor la scris şi pix potent
Tuturora le urez.
La mulţi ani tuturor, chiar dacă nu e site de socializare, numai acum îmi permit să urez!
Iar lui Vlad aici prezent
Îmi permit să îi urez
Şi pix Schneider transparent
Şi hârtie de orez.
Mi-a plăcut mult acest meniu sugerat aici cu măiestrie (g)astronomică.
pentru textul : revelion H deprimavara aceasta se poarta alergiile. cititi poezie! in caz de reactii neplacute, continuati! :D
pentru textul : no memory defrumos weekend de halloween, s-a lăsat cu o droaie de treat-or-trick, după cum ne povestişi aicea. În urmă, venind repede, e Thanksgiving-ul, cu ale lui îndatoriri şi îndemnuri. Ca o idee, îţi sugerez să vizitezi un orfelinat sau o leprozerie, apoi să ne scrii un jurnal.
pentru textul : Weekend literar în Bucureşti devreau sa va multumesc tuturor in mod special
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 5 dePagini