Imi pare rau, Profetule, ca, poate, nu am fost eu destul de clar cand am afirmat ca problema nu exista. Sau, sa zic, este macar prost pusa. Am sa incerc acum sa justific afirmatia mea. Cat voi putea. Si zic ca problema nu exista, asa cum ai formulat-o. Cu referire la un limbaj "cu adevarat absolut" fara a preciza termenii "cu adevarat" si "absolut". Pentru ca, in subtext, apare conotatia (pe care filosofia analitica practic o eludeaza, izoland, rupand, limbajul de entitatea care il produce si studiindu-l ca pe ceva independent, prins intr-un insectar, care este supus unei "disectii") ca intre adevarul "adevarat" (reprezentat aici de exprimarea sa prin "limbajul adevarat") si "absolut" ar exista altceva decat o identitate pura. Ma opresc aici pana la precizarea termenilor din intrebare.
dar scris cu măiestrie. M-a impresionat felul în care ai reuşit să creionezi tuşele negre ale unui cotidian în care lumina se pierde fără putinţă de a fi răsfrântă într-o minimă doză de optimism. Aceeaşi senzaţie claustrofobică se păstrează până la final "în fiecare zi e un cutremur din care se pare/nu pot să ies decât mușcând cârpe", iar dragostea este sufocată de imaginea unui convoi parcă nesfârşit. Un poem negru, dar care ar merita pe deplin peniţa mea aurie. Din păcate nu reuşesc să o şi ataşez, aşadar să se considere a fi aşezată, cu toate felicitările mele!
pentru mine e o mare bucurie semnul tău de bine. Povestea asta a fost scrisă așa, mai mult ca experiment și mă bucur tare că a plăcut. Voi reveni, poate, și cu alte povestiri din această bătătură a Măriei lu Codin, sau din altă bătătură, om vedea:)
Draga Bobadil, poemul acesta e scris dupa ce am vizionat filmul Apocalypto de Mielu' Gibson. Cat despre ICPE, ce mica e lumea! Numele Cojocaru mi-e cunoscut. Eu am lucrat in echipa lui Della Giacomo, Dumnezeu sa il ierte.
Imi place cum e construit textul si ideatica lui. Nu sunt de-acord cu afirmatia din penultimul vers "moartea este alcătuita din aceleaşi patru elemente…", nu la mod conceptual cat contextual, e prea declarativa, denotativa si nu mi se pare ca are ce cauta acolo.
din nefericire, eu inca privesc textul si nu inteleg ce are a face cu domnul Dali. de exemplu: "fără dulăi, fără lătrături, fără nemulțumiri." vrei sa faci aluzie la "ciinele andaluz"? e singurul dulau...
Tincuța, îți mulțumesc, mă voi gândi la varianta de plural recomandată; da, acolo merge virgulă.. Te rog spune-mi în ce măsură este previzibil finalul și cam de unde începând, nici eu nu sunt tare mulțumită de ultimele două rânduri.
mulţumesc pentru cuvinte şi pentru sfaturi. Ai dreptate, voi încerca să mai lucrez la textele mele, deşi am început să fac asta deja pe ici pe colo. De obicei, abia după repetate citiri şi întoarceri la ele pot interveni pentru anumite schimbări pentru că mi-e foarte greu să mă detaşez când ele sunt proaspete, abia scrise.
apreciez părerea ta şi îţi mulţumesc din nou pentru oprire şi lecturări :)
Marina, nu înțeleg de ce nu publici un volum de poezii în franceză direct la Paris. Precis ai suficiente texte pentru un volum. Chiar e păcat, sunt frumoase, și cred că ar fi apreciate favorabil. Și așa poeții români sunt foarte slab cunoscuți peste hotare. Aranca vine de la Știma Lacurilor a lui Cezar Petrescu? Sunt curios. :)
Buna dimineata!:p
Va multumesc pentru ce ati spus mai sus despre aceasta postare.
Experimentul, inca in stare incipienta ca idee ce a incoltit in capul autoarei, a mizat pe mai multi factori:
D1.poemul in sine se bazeaza pe un subiect, cum bine ai punctat Virgil, de-o virsta cu Universul: Love. Ca e scris mai bine sau mai putin bine: is a debate!
D2 Statement one / statement two: vor sa adauge inca o latura filosofica prin elementul paradox care stimuleaza acel 'critical thinking' si devine chiar interactiv pentru cititor deoarece il obliga de a fi fie de o parte fie de alta a argumentului. Ca am reusit asta mai mult sau mai putin: is a debate!
D3. The audio clip: aduce poate latura la care vad ca am primit reactii mai multe, ca dovada ca a atasa un senzorial/ o voce in spatele poemului, is not such a bad thing. Ca putea fi citit altfel: is a debate!:p
To conclude: ma bucur ca un experiment literar ca 'tool' de exprimare poetic poate negocia pe mai multe planuri, decit acel 'vizual' daca vreti, in parte, cu fiecare cititor, este ceva ce cred ca voi incerca sa sustin de acum incolo, sperind ca acumul este acum si ca incoloul nu se va termina tuesday:p.
Daca Virgil ar crea o platforma unde ne-am putea uni vocile mai des ar fi foarte frumos (desi stiu ca aici sint o idealista!) cum insa stiu cit costa aceste platforme prefer sa multumesc ca ceea ce am facut a fost acceptat asa cum e, without a debate:p.
Cheers all! sa ne auzim/ citim/ interogam cu bine...
în chatul de crăciun mi-ați spus că mă așteaptă caprele la muls și alte lucruri jignitoare, în textul „cîndva” m-ați făcut țînc cu brînză-n gură, nu vă codiți. orice scuze mi-ați prezenta, nu le voi accepta
in esenta, jam session nu exclude colajul poetic, pentru ca se refera la lucruri diferite, rezultatul fiind acelasi sau asemanator (pe doua cai diferite). jam session inseamna improvizatie cu mai multe instrumente. vine din jazz, dar se aplica si in alte sesiuni, un fel de variatiuni pe aceeasi tema. colajul vine din arta plastica si, la baza, din sincretismul stampelor japoneze. foloseste tehnica mozaicului specific postmodern, dar el apare in timpul avantgardei. inseamna alaturare, lipire intr-un tablou general. consider ca ambele forme sunt ok pentru ce este mai sus, depinde de punctul de vedere. nu stiu daca nu am scapat ceva, la explicatii, ca nu am apucat sa verific, dar asa imi amintesc sa fie.
un poem care mai degrabă seamănă cu o glumă nesărată
șchiop și chior, poemul ne vorbește despre păsări îngropînd aceste clișee adânc sub pământul cuvintelor lui
aproape nimic nu ridică sentința de moarte prin scaun electric a acestui poem... doar finalul, care este din alt film
alți actori, altă paranghelie
Nu as fi situat atat de clar temporal momentul "ora patru" - desi sunt bucuros ca ai trecut cu bine peste ora la care se duceau la sabat vrajitoarele - ci as fi optat pentru ceva indeterminat de genul "aproape dimineata" ori "spre dimineata"... cine nu a trait astfel de clipe de insomnie in care toate devin inspaimantator de clare iar luciditatea nu mai tine cont de ranile pe care le consideram vindecate, nu poate intelege acel "nu sînt" atat de paradoxal in context... sugestiva imaginea gandului materializandu-se ca o ciuperca nucleara, la fel ca metafora efortului inutil al omului de a se adecva dumnezeirii.
Poezia aceasta sau scrisul din ea îmi aduce cumva aminte de filmul "Regele pescar" în care ea, personajul feminin, se oprea zilnic să-și cumpere o plăcintă de la magazinul "de pe colț". Lui îi era atât de dragă. De fiecare dată aștepta să-i vadă plăcinta cum îi cade, iar ei îi cădea de fiecare dată:d O privea în fiecare zi cum iese de la serviciu și-i iubea acest "gest". Eu cred că asta este dragostea. Cu pisici, cu broaște țestoase, sunt de acord în sensul acesta. Fiecare cu Iisusul său. Silvia.
"Milă voiesc, iar nu jertfă," spunea cineva. Noi reduceam totul la mâncare, și Lui nu îi era îndeajuns. Și ce s-au mai speriat când le-a spus: dați-le voi să mănânce! Nu?
Virgil, te rog sa-mi scuzi o exprimare poate prea frusta si eventual necioplita, dar macar eu ti-am spus ce gandesc (apreciez ca si tu ai facut acelasi lucru :-) Sa stii ca faptul ca ai "creat" acest spatiu (o sintagma asupra careia ne-am putea apleca intr-o controversa interesanta) nu iti da vreun drept de preemptiune asupra continutului ideilor care se vehiculeaza aici. Regulamentul de functionare Hermeneia este depasit iar a pune niste oameni cu talent literar (moderatori, editori) sa sanctioneze in numele acestuia pe altii cu talent este o fapta aproape abominabila. Desigur, tu poti oricand sa spui celebra fraza: "cui nu-i place, n-are decat sa nu vina sau sa plece". Asa-i, asa ar spune oricine, right man? Esti tu oare acel oricine? Scuze inca o data daca te-am suparat, ma retrag cu acest com din polemica si nici nu voi mai intra in ea.. never ever. Sper ca vei acorda mai multa atentie distributiva acestui "spatiu" pe care "l-ai creat" si apoi totul va fi ok. Iar eu nu-mi fac site pentru ca la varsta mea am ajuns la concluzia ca nu trebuie reinventat mersul pe jos... trebuie insa sa muncim ca sa sporim ceea ce avem. Tu insa te-ai cam lenevit, degeaba imi faci mie morala, fii cinstit :-) Parerea mea, Andu
trebuie “să-mi admit” mie însămi, mai întâi, apoi, şi la Adrian, „faptul subiectiv” de a fi de acord, sau mai bine spus, de a înclina spre “o dublare” a unor cuvinte, expresii, într-un context dat, prin repetiţie, acolo unde se cere, să afirm că este necesară prezenţa repetiţiei aici, la tine, pe text, şi nu doar pentru a părea teribilist în scris şi nici ca trend, cum ar spune unii, greşit, evident, ci pentru a ne situa într-un cadru de film l-aş numi. există pentru mine acea plăcere de a privi lucrurile mai întâi ca ele să fie scrise. Adrian, are o forţă în scris şi ştie “cu o aproape precizie” unde vrea să ajungă cu el în poezie. cred că ai putea îmbrăţişa treptat şi proza scurtă, de întâmplări, etc., păstrând din stilul poemelor tale...
eu te felicit pentru munca aceasta de a scrie aşa cum scrii tu şi crezi în ce scrii.
“Mai sus în timp/ochi verzi pe romburi de batiste/statuie între plămâni şi tâmple/în vârful nopţii
pe macaz/statuile cu braţele deschise. – aş zice braţe aici.
aş scoate: ultimul vers şi “stop cadru/derulare” pentru că ai deja bliţul aici pentru cadru şi eu “mă prind” ca cititor, aş lăsa doar aşa: “trei zâmbete deodată/bliţ vânăt sub umbrele/umedă şi seara/
mai plin mai plin mai plin cu bronz uşor de tată/mai goi mai goi mai goi şi arborii şi ochii/un sac cu oase. – o imagine impecabilă pentru mine, pe care o înţeleg în felul meu.
s-ar termina perfect cu “ora.” – “respiro lung/icoane din tutun la geamuri/cu ghearele pestriţe/
ora.” acolo unde pui “punct…, [te rog frumos, Adrian] nu “şi de la capăt”, nu aici, că strici minunăţie de text:)
altfel, nu cred că-i stă bine în cutia de nisip, trebuie scos în lumină. aşa că, eu, îţi acord o peniţă.
pentru mine, prețiozitate înseamnă o alăturare nefericită de cuvinte care nimerește ca nuca în perete, care este total afară din context și e foarte stridentă... deci a funcționat și intuiția masculină:)
duminică frumoasă ție, cu drag!
desi multe idei cu sens si constructive ai adaugat poemelor mele, acum, citindu-te, constat ca tu nu aplici scrierilor tale ceea ce observi in ale altora. nu cred ca ai fi fost de acord daca eu as fi scris despre apele care se intind printre stanci "mai tare" și nici expunerea mai multor idei, unele peste altele in acelasi "vers", cum faci tu cand spui "mai cad păduri apun drumuri cu luminile stinse prin case oamenii afișează închis primim vieți la schimb". de fapt, ceea ce ai scris aici, îmi pare a fi ca o urma a melcului ce a trecut noaptea prin rondul de flori: ceva lucios dar si neclar in lumina zilei.
MDL, ca de obicei, ai citit si poezia si autorul:) modelul reteta l-am folosit ca sa rezolv o problema a incadrarii in timp si sa nu dau pe-acolo cu viitorul pana la o epuizanta ploaie de v-uri (va, vei, voi...). uneori chiar functioneaza:) despre scrisul la pers.I, numai de bine. o sa incerc. pe bune! Mare multumam!
Profetule, cred ca la "inger" trebuie lucrat cu febrilitate, ar fi pacat sa se piarda ideile prinse in el... Precum spui, am si eu o lista cu vorbe devenite fara rost printr-o nechibzuita folosire din partea celor ce scriu. initial am folosit zambet, dar ala mi s-a parut a fi si mai rau. poate vreun rictus sa fie, ca de... Multumesc de citire si observatii!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
imagine. pe mine una m-a impresionat.
pentru textul : Haiku deImi pare rau, Profetule, ca, poate, nu am fost eu destul de clar cand am afirmat ca problema nu exista. Sau, sa zic, este macar prost pusa. Am sa incerc acum sa justific afirmatia mea. Cat voi putea. Si zic ca problema nu exista, asa cum ai formulat-o. Cu referire la un limbaj "cu adevarat absolut" fara a preciza termenii "cu adevarat" si "absolut". Pentru ca, in subtext, apare conotatia (pe care filosofia analitica practic o eludeaza, izoland, rupand, limbajul de entitatea care il produce si studiindu-l ca pe ceva independent, prins intr-un insectar, care este supus unei "disectii") ca intre adevarul "adevarat" (reprezentat aici de exprimarea sa prin "limbajul adevarat") si "absolut" ar exista altceva decat o identitate pura. Ma opresc aici pana la precizarea termenilor din intrebare.
pentru textul : Este limbajul poetic sau cel filosofic cu adevărat limbajul absolut? dedar scris cu măiestrie. M-a impresionat felul în care ai reuşit să creionezi tuşele negre ale unui cotidian în care lumina se pierde fără putinţă de a fi răsfrântă într-o minimă doză de optimism. Aceeaşi senzaţie claustrofobică se păstrează până la final "în fiecare zi e un cutremur din care se pare/nu pot să ies decât mușcând cârpe", iar dragostea este sufocată de imaginea unui convoi parcă nesfârşit. Un poem negru, dar care ar merita pe deplin peniţa mea aurie. Din păcate nu reuşesc să o şi ataşez, aşadar să se considere a fi aşezată, cu toate felicitările mele!
pentru textul : suntem doar cărți de joc pe mese rotunde depentru mine e o mare bucurie semnul tău de bine. Povestea asta a fost scrisă așa, mai mult ca experiment și mă bucur tare că a plăcut. Voi reveni, poate, și cu alte povestiri din această bătătură a Măriei lu Codin, sau din altă bătătură, om vedea:)
pentru textul : Povestiri de aci din bătătura Măriei lu Codin deDraga Bobadil, poemul acesta e scris dupa ce am vizionat filmul Apocalypto de Mielu' Gibson. Cat despre ICPE, ce mica e lumea! Numele Cojocaru mi-e cunoscut. Eu am lucrat in echipa lui Della Giacomo, Dumnezeu sa il ierte.
pentru textul : apocalypto in vitro deImi place cum e construit textul si ideatica lui. Nu sunt de-acord cu afirmatia din penultimul vers "moartea este alcătuita din aceleaşi patru elemente…", nu la mod conceptual cat contextual, e prea declarativa, denotativa si nu mi se pare ca are ce cauta acolo.
ialin
pentru textul : ridică-te... dedin nefericire, eu inca privesc textul si nu inteleg ce are a face cu domnul Dali. de exemplu: "fără dulăi, fără lătrături, fără nemulțumiri." vrei sa faci aluzie la "ciinele andaluz"? e singurul dulau...
pentru textul : simetrie deTincuța, îți mulțumesc, mă voi gândi la varianta de plural recomandată; da, acolo merge virgulă.. Te rog spune-mi în ce măsură este previzibil finalul și cam de unde începând, nici eu nu sunt tare mulțumită de ultimele două rânduri.
pentru textul : Fără oglindă. Muscari. demulţumesc pentru cuvinte şi pentru sfaturi. Ai dreptate, voi încerca să mai lucrez la textele mele, deşi am început să fac asta deja pe ici pe colo. De obicei, abia după repetate citiri şi întoarceri la ele pot interveni pentru anumite schimbări pentru că mi-e foarte greu să mă detaşez când ele sunt proaspete, abia scrise.
pentru textul : aici nu mai locuieşte nimeni deapreciez părerea ta şi îţi mulţumesc din nou pentru oprire şi lecturări :)
Marina, nu înțeleg de ce nu publici un volum de poezii în franceză direct la Paris. Precis ai suficiente texte pentru un volum. Chiar e păcat, sunt frumoase, și cred că ar fi apreciate favorabil. Și așa poeții români sunt foarte slab cunoscuți peste hotare. Aranca vine de la Știma Lacurilor a lui Cezar Petrescu? Sunt curios. :)
pentru textul : Cantilène deîn atenția lui Virgil!
încerc să las un comentariu la ultimul text al Annei („dând bice nimicului”) și nu reușesc, nu trece nicicum de previzualizare.
Virgil, s-a mai întâmplat asta până acum?
pentru textul : numărătoare inversă deBuna dimineata!:p
Va multumesc pentru ce ati spus mai sus despre aceasta postare.
Experimentul, inca in stare incipienta ca idee ce a incoltit in capul autoarei, a mizat pe mai multi factori:
D1.poemul in sine se bazeaza pe un subiect, cum bine ai punctat Virgil, de-o virsta cu Universul: Love. Ca e scris mai bine sau mai putin bine: is a debate!
D2 Statement one / statement two: vor sa adauge inca o latura filosofica prin elementul paradox care stimuleaza acel 'critical thinking' si devine chiar interactiv pentru cititor deoarece il obliga de a fi fie de o parte fie de alta a argumentului. Ca am reusit asta mai mult sau mai putin: is a debate!
D3. The audio clip: aduce poate latura la care vad ca am primit reactii mai multe, ca dovada ca a atasa un senzorial/ o voce in spatele poemului, is not such a bad thing. Ca putea fi citit altfel: is a debate!:p
To conclude: ma bucur ca un experiment literar ca 'tool' de exprimare poetic poate negocia pe mai multe planuri, decit acel 'vizual' daca vreti, in parte, cu fiecare cititor, este ceva ce cred ca voi incerca sa sustin de acum incolo, sperind ca acumul este acum si ca incoloul nu se va termina tuesday:p.
Daca Virgil ar crea o platforma unde ne-am putea uni vocile mai des ar fi foarte frumos (desi stiu ca aici sint o idealista!) cum insa stiu cit costa aceste platforme prefer sa multumesc ca ceea ce am facut a fost acceptat asa cum e, without a debate:p.
Cheers all! sa ne auzim/ citim/ interogam cu bine...
pentru textul : Control Panel.Test 01 deDa, e grozav amestecul: discurs esențializat și imagine artistică inedită, "îndoită" de o coloană infinită. Merită prima pagină, (părerea mea)!
pentru textul : Sinonimul pozitivului deîn chatul de crăciun mi-ați spus că mă așteaptă caprele la muls și alte lucruri jignitoare, în textul „cîndva” m-ați făcut țînc cu brînză-n gură, nu vă codiți. orice scuze mi-ați prezenta, nu le voi accepta
pentru textul : starea hermeneia dein esenta, jam session nu exclude colajul poetic, pentru ca se refera la lucruri diferite, rezultatul fiind acelasi sau asemanator (pe doua cai diferite). jam session inseamna improvizatie cu mai multe instrumente. vine din jazz, dar se aplica si in alte sesiuni, un fel de variatiuni pe aceeasi tema. colajul vine din arta plastica si, la baza, din sincretismul stampelor japoneze. foloseste tehnica mozaicului specific postmodern, dar el apare in timpul avantgardei. inseamna alaturare, lipire intr-un tablou general. consider ca ambele forme sunt ok pentru ce este mai sus, depinde de punctul de vedere. nu stiu daca nu am scapat ceva, la explicatii, ca nu am apucat sa verific, dar asa imi amintesc sa fie.
pentru textul : epopee sub semnul bumerangului deun poem care mai degrabă seamănă cu o glumă nesărată
pentru textul : întrebare atât de aproape deșchiop și chior, poemul ne vorbește despre păsări îngropînd aceste clișee adânc sub pământul cuvintelor lui
aproape nimic nu ridică sentința de moarte prin scaun electric a acestui poem... doar finalul, care este din alt film
alți actori, altă paranghelie
Nu as fi situat atat de clar temporal momentul "ora patru" - desi sunt bucuros ca ai trecut cu bine peste ora la care se duceau la sabat vrajitoarele - ci as fi optat pentru ceva indeterminat de genul "aproape dimineata" ori "spre dimineata"... cine nu a trait astfel de clipe de insomnie in care toate devin inspaimantator de clare iar luciditatea nu mai tine cont de ranile pe care le consideram vindecate, nu poate intelege acel "nu sînt" atat de paradoxal in context... sugestiva imaginea gandului materializandu-se ca o ciuperca nucleara, la fel ca metafora efortului inutil al omului de a se adecva dumnezeirii.
pentru textul : infinite flash dePoezia aceasta sau scrisul din ea îmi aduce cumva aminte de filmul "Regele pescar" în care ea, personajul feminin, se oprea zilnic să-și cumpere o plăcintă de la magazinul "de pe colț". Lui îi era atât de dragă. De fiecare dată aștepta să-i vadă plăcinta cum îi cade, iar ei îi cădea de fiecare dată:d O privea în fiecare zi cum iese de la serviciu și-i iubea acest "gest". Eu cred că asta este dragostea. Cu pisici, cu broaște țestoase, sunt de acord în sensul acesta. Fiecare cu Iisusul său. Silvia.
pentru textul : primul pas despre care de"Milă voiesc, iar nu jertfă," spunea cineva. Noi reduceam totul la mâncare, și Lui nu îi era îndeajuns. Și ce s-au mai speriat când le-a spus: dați-le voi să mănânce! Nu?
pentru textul : Scrum XXIV dejumatatea de care vorbesti aici s-a tocit. isi cauta ornicul astral. cred ca pustiul o sa-l piarda iar.
pentru textul : 12'' dese leagă, să știi, și cum-necum ai și legat-o de perioada asta. îmi place
pentru textul : aşa a spus el de.
pentru textul : Misericordiae deVirgil, te rog sa-mi scuzi o exprimare poate prea frusta si eventual necioplita, dar macar eu ti-am spus ce gandesc (apreciez ca si tu ai facut acelasi lucru :-) Sa stii ca faptul ca ai "creat" acest spatiu (o sintagma asupra careia ne-am putea apleca intr-o controversa interesanta) nu iti da vreun drept de preemptiune asupra continutului ideilor care se vehiculeaza aici. Regulamentul de functionare Hermeneia este depasit iar a pune niste oameni cu talent literar (moderatori, editori) sa sanctioneze in numele acestuia pe altii cu talent este o fapta aproape abominabila. Desigur, tu poti oricand sa spui celebra fraza: "cui nu-i place, n-are decat sa nu vina sau sa plece". Asa-i, asa ar spune oricine, right man? Esti tu oare acel oricine? Scuze inca o data daca te-am suparat, ma retrag cu acest com din polemica si nici nu voi mai intra in ea.. never ever. Sper ca vei acorda mai multa atentie distributiva acestui "spatiu" pe care "l-ai creat" si apoi totul va fi ok. Iar eu nu-mi fac site pentru ca la varsta mea am ajuns la concluzia ca nu trebuie reinventat mersul pe jos... trebuie insa sa muncim ca sa sporim ceea ce avem. Tu insa te-ai cam lenevit, degeaba imi faci mie morala, fii cinstit :-) Parerea mea, Andu
pentru textul : Poem pe coajă de săpun. Gerunziul continuu deexistă o șansă la o mie ca doamna Cristina Moldoveanu și doamna Helena C să fie una și aceeași persoană, și să-și încurce borcanele singură.
pentru textul : Bătrâna clovn detrebuie “să-mi admit” mie însămi, mai întâi, apoi, şi la Adrian, „faptul subiectiv” de a fi de acord, sau mai bine spus, de a înclina spre “o dublare” a unor cuvinte, expresii, într-un context dat, prin repetiţie, acolo unde se cere, să afirm că este necesară prezenţa repetiţiei aici, la tine, pe text, şi nu doar pentru a părea teribilist în scris şi nici ca trend, cum ar spune unii, greşit, evident, ci pentru a ne situa într-un cadru de film l-aş numi. există pentru mine acea plăcere de a privi lucrurile mai întâi ca ele să fie scrise. Adrian, are o forţă în scris şi ştie “cu o aproape precizie” unde vrea să ajungă cu el în poezie. cred că ai putea îmbrăţişa treptat şi proza scurtă, de întâmplări, etc., păstrând din stilul poemelor tale...
eu te felicit pentru munca aceasta de a scrie aşa cum scrii tu şi crezi în ce scrii.
“Mai sus în timp/ochi verzi pe romburi de batiste/statuie între plămâni şi tâmple/în vârful nopţii
pe macaz/statuile cu braţele deschise. – aş zice braţe aici.
aş scoate: ultimul vers şi “stop cadru/derulare” pentru că ai deja bliţul aici pentru cadru şi eu “mă prind” ca cititor, aş lăsa doar aşa: “trei zâmbete deodată/bliţ vânăt sub umbrele/umedă şi seara/
mai plin mai plin mai plin cu bronz uşor de tată/mai goi mai goi mai goi şi arborii şi ochii/un sac cu oase. – o imagine impecabilă pentru mine, pe care o înţeleg în felul meu.
s-ar termina perfect cu “ora.” – “respiro lung/icoane din tutun la geamuri/cu ghearele pestriţe/
ora.” acolo unde pui “punct…, [te rog frumos, Adrian] nu “şi de la capăt”, nu aici, că strici minunăţie de text:)
altfel, nu cred că-i stă bine în cutia de nisip, trebuie scos în lumină. aşa că, eu, îţi acord o peniţă.
P.S. Ah, mi-a luat-o paul înainte!!! asta e...
pentru textul : De-a singurul depentru mine, prețiozitate înseamnă o alăturare nefericită de cuvinte care nimerește ca nuca în perete, care este total afară din context și e foarte stridentă... deci a funcționat și intuiția masculină:)
pentru textul : corupt de bătrânețea unei idei deduminică frumoasă ție, cu drag!
desi multe idei cu sens si constructive ai adaugat poemelor mele, acum, citindu-te, constat ca tu nu aplici scrierilor tale ceea ce observi in ale altora. nu cred ca ai fi fost de acord daca eu as fi scris despre apele care se intind printre stanci "mai tare" și nici expunerea mai multor idei, unele peste altele in acelasi "vers", cum faci tu cand spui "mai cad păduri apun drumuri cu luminile stinse prin case oamenii afișează închis primim vieți la schimb". de fapt, ceea ce ai scris aici, îmi pare a fi ca o urma a melcului ce a trecut noaptea prin rondul de flori: ceva lucios dar si neclar in lumina zilei.
pentru textul : Piața norilor deMDL, ca de obicei, ai citit si poezia si autorul:) modelul reteta l-am folosit ca sa rezolv o problema a incadrarii in timp si sa nu dau pe-acolo cu viitorul pana la o epuizanta ploaie de v-uri (va, vei, voi...). uneori chiar functioneaza:) despre scrisul la pers.I, numai de bine. o sa incerc. pe bune! Mare multumam!
pentru textul : poem rezemat de ultima vocală deProfetule, cred ca la "inger" trebuie lucrat cu febrilitate, ar fi pacat sa se piarda ideile prinse in el... Precum spui, am si eu o lista cu vorbe devenite fara rost printr-o nechibzuita folosire din partea celor ce scriu. initial am folosit zambet, dar ala mi s-a parut a fi si mai rau. poate vreun rictus sa fie, ca de... Multumesc de citire si observatii!
insa acel sedimente in ego, stilul elegant, rafinamentul ma conving iar sa fiu anacronica cu ultimile mere preferinte. mai salbatice.
pentru textul : crochiu II deK-ul lipsa: Eckhart.
pentru textul : dezvățatul de a fi I dePagini