Interesant si intrigant in acelasi timp. Pentru ca toata aceasta perindare aproape cinematografica din mintea copilului (scuze, i-am uitat numele, dar ce conteaza) face parca mai degraba sa te convinga de ce limba romana este ca una din acele duminici fascinante ale copilariei lui. Pentru ca la urma urmei te intrebi de ce a raspuns ca "Nu, limba română nu este ca o duminică”. Avea o parere prea inalta despre limba romana? Ceea ce descrie el ca si "duminicile lui" nu pare neatragator, sau nu pare sa ii fie lui neatragator. Copilul asta ori considera limba romana inferioara duminicilor copilariei lui, ori o considera prea academica, scolastica, teoretica (poate chiar rigida) pentru a putea sa se asemene cu lumea vie, colorata, frematatoare a duminicilor cartierului sau. Intrigant.
Va multumesc, e o mare bucurie pentru mine sa primesc asemenea comentarii din partea unor oameni pe care-i respect si in a caror opinie am totala incredere. Sper sa nu va plictisesc, se subintelege ca va astept de fiecare data!
Fără ultimul vers, care este prea romanţios şi ca sens, şi ca mod de transmitere (ori măcar fără explicativul "vreau să aud marea"), fără acestea deci, e un text bun spre foarte bun.
hialin, observ ca urmaresti sa imi demonstrezi cu orice pret ca sunt eminescian. este atat de grav? te asigur, insa, cu toata sinceritatea, inca o data, ca nici pe departe nu am urmarit asa ceva.
Imaginea/comparația de început îmi părea promițătoare. Apoi a urmat o strofă a doua lipsită de coerență. „din naştere de ea insăşi” mi se pare o idee cu tendință de epatare, la modul că încerci să complici o idee ca să capete un sens mai special.
Finalul se vrea din nou pretențios, dar cade în aceeași capcană a complicării ideii inutil.
poate de aici incepi sa fii spre a te redescoperi. titlul acestui text arata câta lupta interioara ai dus spre a marturisi acest text ce de mult il purtai in sufletul tau. iarasi mircea.
Situarea dincolo de moarte este un act riscant şi deconspiră textul încă de la primul vers. Mi-ar fi plăcut un pic de mister: înainte să ştiu cine sunt. Aş prefera la ultimul vers al primei strofe schimbarea timpului acţiunii: se aşezaseră. În rest, numai de bine, la fel cum cerul curge prin mine...
virgil, multumesc pentru semn. stiu ca e dificil de comentat, eu oricum la aproape fiecare text astept sa vina cineva sa ma traga de urechi sa-mi spuna, ca asta nu e poezie. evident eu nu zic ca este. poate cel mult un text care sa te faca sa te opresti putin din drum, sa- l citesti cu placere.
silvia, sunt surprinsa de semnul tau, ma bucur ca ti-a placut. ai dreptate, nu e chiar sf, e mai mult o parabola, proiectia unui sentiment plecand de la lucruri concrete. multumesc si te mai astept.
mihaela, ma bucur ca ti-a placut si ca mi -ai spus asta. recunosc ca nu ma asteptam la un feed back pozitiv. cu drag,
Andrei cum adica sarcastic? Batjocoritor? Nici vorba. Ironic da , mult prea putin cu referire la autor si mai mult despre context :) Si am gustat gluma ta care intr-adevar avea destul de multa legatura cu textul, insa in baza unor lucruri pe care le stim doar noi doi. E lesne ca altii sa rataceasca o astfel de interpretare si sa considere comentariul tau o comunicare de lucruri personale fara legatura cu literatura. Imi place sa cred ca mai exista destul simt al echilibrului incat sa nu consideram genul acesta de gluma un enunt cu tenta rasista. Sunt un milion de bancuri pe care le fac evreii despre arabi si viceversa, romanii despre unguri si invers etc. Pana la urma eu cred ca Marina intr-adevar tine la tine si iti arata mereu un interes constant, chiar daca numai in ceea ce priveste forma si mai putin cu referire la idei. Cum ar zice Castaneda, este micul tau tiran, lucru folositor dupa cum stii. E normal sa te enerveze astfel de interventii insa important este cum reactionezi tu la acestea. Imi vine sa iti zic un banc dar am sa o fac pe alta cale, lasand aici loc literaturii si celor interesati de aceasta.
Am facut corecturile de rigoare. Daca cineva mai gaseste erori in text, il rog sa-mi atraga atentia. Inca o data, ii multumesc Arancai pentru rabdarea de a parcurge cu atentie interviul si de a face observatii.
Adriana, Virgil, de ce să nu recunoaștem că textul a apărut ca o glumă. Și e una bună! A la Adriana!
Aceasta îl face bun! Dacă îl rupi de context își pierde imediat calitățile!
imi place cand vorbesti de lumini si umbre! aproape ca m-ai trimis cu gandul la un troboscop! lasand gluma, mi-a placut ca ai lasat semn aici: macar de dragul tabloului....
Poate niciodată nu e prea tîrziu să îi spui bună ziua unui vechi prieten, bună ziua Elenuța, iată o întimplare -sau mirarea!-care îmi pune cuvînt pe limbă. Căutînd vorbelor în coarne, abia acum te văd.
... Marina, e totuși un segment informațional, chiar încadrat unde trebuie. dna Marlena știe că îi apreciez creația, totuși pentru ce e penița ta? nu remarc ceva deosebit literar pe aici... franc și amical... n.b. încerci cumva a face "publicitate" cu penițele? căci încurajare în nici un caz:)! dar nu e treaba mea. whatever!
wow, mi-a placut de prima oara...si dupa citeva cititri mi-a placut si mai rau!:)) am cautat un text care sa ma surprinda azi si asta este...are nerv, franchete este ..instabil ca un balon cu helium ce se zbate in mina gata sa se duca... o plimbare prin subconstient...trece de cota normalului prin dezlegarea gindului deasupra streotipiei mondene.. un text eliberator care desi nu exceleaza prin bogatie metaforica (yupeee!) este jucy and sassy si care pe mine ma incadreaza in seria cititorilor cu aceeasi mentalitate... si eu uit ce scriu in gind... si ca agnostica ce sint, ma inchin si la ultima strofa...:) Alina, what a feast! cheers, Corina *un mic token de apreciere! (..pina la craciun...desi nu cred ca penitele virtuale imprima vocile interioare.:)))
Eu îți mulțumesc Marlena pentru ceea ce ai oferit la Cărtărești celor prezenți alături de cartea aceasta împachetată în multe vise. Efortul tău e remarcabil. Și cum spunea Poetul, orice Sfârșit e doar un Început. Regret că nu ai putut sta mai mult în București să te pot invita la atelier... Fotografiile pe care le-am făcut simultan cu celălalt aparat (al lui Tzone) sunt mult mai reușite; sper să ți le transmită cât de curând. Din nefericire, aparatul meu nu a fost inspirat.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
da, probabil ca ar trebui sa renunt la imagine...
pentru textul : fluturele metalic deInteresant si intrigant in acelasi timp. Pentru ca toata aceasta perindare aproape cinematografica din mintea copilului (scuze, i-am uitat numele, dar ce conteaza) face parca mai degraba sa te convinga de ce limba romana este ca una din acele duminici fascinante ale copilariei lui. Pentru ca la urma urmei te intrebi de ce a raspuns ca "Nu, limba română nu este ca o duminică”. Avea o parere prea inalta despre limba romana? Ceea ce descrie el ca si "duminicile lui" nu pare neatragator, sau nu pare sa ii fie lui neatragator. Copilul asta ori considera limba romana inferioara duminicilor copilariei lui, ori o considera prea academica, scolastica, teoretica (poate chiar rigida) pentru a putea sa se asemene cu lumea vie, colorata, frematatoare a duminicilor cartierului sau. Intrigant.
pentru textul : Limba română nu este ca o duminică deFrancisc, in toamna sint la Napoli.
pentru textul : omul pe care nu îl așteptam decombinatii de trei luate cîte doua. asadar se poate si-n literatura. si ti-a reusit fain. poate la faza cu copiii ai spus mai multe decît era necesar
pentru textul : Între două tăceri deVa multumesc, e o mare bucurie pentru mine sa primesc asemenea comentarii din partea unor oameni pe care-i respect si in a caror opinie am totala incredere. Sper sa nu va plictisesc, se subintelege ca va astept de fiecare data!
pentru textul : O să mori carioca deFără ultimul vers, care este prea romanţios şi ca sens, şi ca mod de transmitere (ori măcar fără explicativul "vreau să aud marea"), fără acestea deci, e un text bun spre foarte bun.
pentru textul : ai ceva maritim și nu știu ce deunde pot fi citite textele care intra in concurs?
pentru textul : Concursul de Poezie ”Astenie de primăvară - Hermeneia 2010” dehialin, observ ca urmaresti sa imi demonstrezi cu orice pret ca sunt eminescian. este atat de grav? te asigur, insa, cu toata sinceritatea, inca o data, ca nici pe departe nu am urmarit asa ceva.
pentru textul : Poem fecund deImaginea/comparația de început îmi părea promițătoare. Apoi a urmat o strofă a doua lipsită de coerență. „din naştere de ea insăşi” mi se pare o idee cu tendință de epatare, la modul că încerci să complici o idee ca să capete un sens mai special.
pentru textul : Noapte albă deFinalul se vrea din nou pretențios, dar cade în aceeași capcană a complicării ideii inutil.
mă bucură interesul arătat. mulțumesc.
pentru textul : cartierul de nord depoate de aici incepi sa fii spre a te redescoperi. titlul acestui text arata câta lupta interioara ai dus spre a marturisi acest text ce de mult il purtai in sufletul tau. iarasi mircea.
pentru textul : Apocalipsa după Dăncuș deSituarea dincolo de moarte este un act riscant şi deconspiră textul încă de la primul vers. Mi-ar fi plăcut un pic de mister: înainte să ştiu cine sunt. Aş prefera la ultimul vers al primei strofe schimbarea timpului acţiunii: se aşezaseră. În rest, numai de bine, la fel cum cerul curge prin mine...
pentru textul : vremea când locuiam în trupul meu deLas un semn de citire,multă inspirație încontinuare.
pentru textul : Degetele devirgil, multumesc pentru semn. stiu ca e dificil de comentat, eu oricum la aproape fiecare text astept sa vina cineva sa ma traga de urechi sa-mi spuna, ca asta nu e poezie. evident eu nu zic ca este. poate cel mult un text care sa te faca sa te opresti putin din drum, sa- l citesti cu placere.
pentru textul : aleea cu cireși desilvia, sunt surprinsa de semnul tau, ma bucur ca ti-a placut. ai dreptate, nu e chiar sf, e mai mult o parabola, proiectia unui sentiment plecand de la lucruri concrete. multumesc si te mai astept.
mihaela, ma bucur ca ti-a placut si ca mi -ai spus asta. recunosc ca nu ma asteptam la un feed back pozitiv. cu drag,
Andrei cum adica sarcastic? Batjocoritor? Nici vorba. Ironic da , mult prea putin cu referire la autor si mai mult despre context :) Si am gustat gluma ta care intr-adevar avea destul de multa legatura cu textul, insa in baza unor lucruri pe care le stim doar noi doi. E lesne ca altii sa rataceasca o astfel de interpretare si sa considere comentariul tau o comunicare de lucruri personale fara legatura cu literatura. Imi place sa cred ca mai exista destul simt al echilibrului incat sa nu consideram genul acesta de gluma un enunt cu tenta rasista. Sunt un milion de bancuri pe care le fac evreii despre arabi si viceversa, romanii despre unguri si invers etc. Pana la urma eu cred ca Marina intr-adevar tine la tine si iti arata mereu un interes constant, chiar daca numai in ceea ce priveste forma si mai putin cu referire la idei. Cum ar zice Castaneda, este micul tau tiran, lucru folositor dupa cum stii. E normal sa te enerveze astfel de interventii insa important este cum reactionezi tu la acestea. Imi vine sa iti zic un banc dar am sa o fac pe alta cale, lasand aici loc literaturii si celor interesati de aceasta.
pentru textul : this is a film deAm facut corecturile de rigoare. Daca cineva mai gaseste erori in text, il rog sa-mi atraga atentia. Inca o data, ii multumesc Arancai pentru rabdarea de a parcurge cu atentie interviul si de a face observatii.
pentru textul : Interviu (non-virtual) cu Constantin Virgil Negoiță deacum vad! aici nu trebuia sa se comenteze sau e iar greva? scuze in ambele cazuri.
pentru textul : Hermeneia v 1.5 deAdriana, Virgil, de ce să nu recunoaștem că textul a apărut ca o glumă. Și e una bună! A la Adriana!
pentru textul : de ce nu mai scriu poeme lungi deAceasta îl face bun! Dacă îl rupi de context își pierde imediat calitățile!
imi place cand vorbesti de lumini si umbre! aproape ca m-ai trimis cu gandul la un troboscop! lasand gluma, mi-a placut ca ai lasat semn aici: macar de dragul tabloului....
pentru textul : rosario deVa multumesc pentru popasul vostru si comentarii. Nu mai am diacritice la calculator...
pentru textul : Ajun de mare cu zmeu dePoate niciodată nu e prea tîrziu să îi spui bună ziua unui vechi prieten, bună ziua Elenuța, iată o întimplare -sau mirarea!-care îmi pune cuvînt pe limbă. Căutînd vorbelor în coarne, abia acum te văd.
pentru textul : Graal deprea suna a colectie de maxime si cugetari
pentru textul : Karenină în piele de cameleon de... Marina, e totuși un segment informațional, chiar încadrat unde trebuie. dna Marlena știe că îi apreciez creația, totuși pentru ce e penița ta? nu remarc ceva deosebit literar pe aici... franc și amical... n.b. încerci cumva a face "publicitate" cu penițele? căci încurajare în nici un caz:)! dar nu e treaba mea. whatever!
pentru textul : Shira ba'midbar - Festivalul "Poezie în deșert" deAm un mare neajuns. Două chiar. Nu am talent. Poemele mele încep mai mereu de jos în sus, de unde și eventualele dezechilibre :).
pentru textul : despre crocodili depoate nici n-a vrut
pentru textul : pe autostrada h44 nu circulă logane debucuroasa de citire! remarc
pentru textul : Mi-a zâmbit de"Dar Dumnezeu mi-a zâmbit
subţire ca o vioară,
aşezându-mi
genunchii la rugăciune."-un tablou cristalin, emotionant!
multumesc, dan. e bine sa stiu ca pot conta pe cineva.
pentru textul : rugaminte importanta dewow, mi-a placut de prima oara...si dupa citeva cititri mi-a placut si mai rau!:)) am cautat un text care sa ma surprinda azi si asta este...are nerv, franchete este ..instabil ca un balon cu helium ce se zbate in mina gata sa se duca... o plimbare prin subconstient...trece de cota normalului prin dezlegarea gindului deasupra streotipiei mondene.. un text eliberator care desi nu exceleaza prin bogatie metaforica (yupeee!) este jucy and sassy si care pe mine ma incadreaza in seria cititorilor cu aceeasi mentalitate... si eu uit ce scriu in gind... si ca agnostica ce sint, ma inchin si la ultima strofa...:) Alina, what a feast! cheers, Corina *un mic token de apreciere! (..pina la craciun...desi nu cred ca penitele virtuale imprima vocile interioare.:)))
pentru textul : text cu oameni care mă surprind deEu îți mulțumesc Marlena pentru ceea ce ai oferit la Cărtărești celor prezenți alături de cartea aceasta împachetată în multe vise. Efortul tău e remarcabil. Și cum spunea Poetul, orice Sfârșit e doar un Început. Regret că nu ai putut sta mai mult în București să te pot invita la atelier... Fotografiile pe care le-am făcut simultan cu celălalt aparat (al lui Tzone) sunt mult mai reușite; sper să ți le transmită cât de curând. Din nefericire, aparatul meu nu a fost inspirat.
pentru textul : Lansarea "Oublier en avant/Uitarea dinainte" – Marlena Braester deabia acum am descoperit textul ăsta. nu-i rău deloc, domnule Hulubei, pentru o "încercare". :)
pentru textul : Loco dePagini