Alina, mulțumesc frumos pentru popas și apreciere!
Marga, a descrie o acțiune și motivația ei îmi pare un demers literar destul de clar. chiar sugestiv. însă nu e prima oară când logica 'au înțelesurile te necăjesc. nu am să stau să îți explic poemul. vorba unui defunct: te las să îți bați capul singură. insistă pe la colțuri. hm, parcă sună mai bine în acest context:)
forma poemului te face a gandi la o sageata care te indeamna sa privesti dincolo de scriere, ceea ce nu face si textul poemului. ingenios, desi se mai intampla asta si pe la inceputul secolului trecut.
Cred că "magnoliile" și "sărutul de seară" scad valoarea textului. Dar observ că a mai sesizat cineva înaintea mea. Mi-a plăcut "verdele irespirabil" (da... ce coincidență... ai dreptate). Dacă nu făceai trimitere la textul tău nu-mi dădeam seama. Spun coincidență cu toată convingerea, poezia mea cred că a fost scrisă aproximativ în aceeași dată, oricum e unul dintre textele trimise de mine editorului spre edificare, în urmă cu cîteva zile.
Cred ca e o diferenta destul de evidenta de limbaj, formulare( nu gasesc un cuvant mai potrivit ) intre incpeutul si sfarsitul primei strofe. Adica primele trei versuri iti aduc in minte poeticul, expresia poetica de o anumita natura si apoi vine o comparatie nu prea potrivita cu buncar, container... Cred ca puteti gasi ceva mai bun de atat.
Strofa a doua mi se pare mult mai buna exceptand poate "intrebarile fara raspuns" care-mi dau senzatia de stereotipie.
Oana, mulțumesc de părere și citire. Între ”salt” și „jucător de ruletă”există și acea „detașare” menită să aducă un plus de nuanță. Oricum, mie nu mi se pare a fi în plus, la salt mă refer, bineînțeles.
Mulţumesc frumos, Dorin. E o poză de familie, un instantaneu de la o nuntă simplă, dar foarte frumoasă: mireasa, domnişoara de onoare şi naşa. Prinvind-o într-un moment de linişte şi de numărare a anilor, mi-am pus întrebările de mai sus.
Apreciez simplitatea textului si felul cum curge. Totusi unele pasaje se lovesc de o banalitate pe care nu o gasesc pozitiva, iar existenta unor stereotipii care nu sunt bine imbracate da senzatia acuta de un deja vu perpetuu. Pierzi firul logic... autostrada, apoi bodegi de ulite, mare... trecere foarte rapida. Remarc utilizarea detaliilor "bere la sticla", "sucul la jumatate " impreuna cu cele spatiale (amintite initial) numai ca mi se pare ca te pierzi in ele, ca nu mai stiu exact ce faci, unde esti... Esti pe autostrada cu berea, ba nu, pe ulite langa bodegi cu sucul, ba la mare, ba in piata mare. Intelegi ce vreau sa zic ? Apoi... pielea de sarpe (aztec) reprezinta un stereotip destul de mare. Oricum, in context acele trei versuri mi se par in plus. Se poate mai bine ! Ialin
Inițial am greșit 'românia' trebuia să fie în titlu adică 'mama la toate țările românia' iar subtitlul 'lui virgil t' sub formă de dedicație... când am editat am mutat românia... mă rog. Oricum mersi de lectură și de păreri, nu am nicio pretenție de la acest text, doamne ferește, el este doar o joacă cu creionul pe hârtia virtuală și cu gândul la ultima polemică de tip octavian paler cu virgil, despre români el este cel mai mare expert, eu sunt doar un băgător de seamă.
Pentru Matei special de la Adi de la Vâlcea, dragule tu scrii la textele mele numai la jucărele, oare așa zici tu că merită? Te face asta să te simți mai mărișor oleacă sau de ce? Nu cred că e nevoie, după socotelile mele acum ar trebui să ai și tu vreo douăzeci de anișori plus o prietenă ceva acolo care să-ți fi șters coșulețele de pe față, right?
Andu
Frumos scris despre-zece... Aceasta simbolistica a numerelor nu a incetat sa fascineze de la Pitagora incoace pe cei care s-au aplecat asupra lor, ca exercitiu al credintei sau dimpotriva, a gandirii liberului arbitru. Chiar si eu, in umila mea fiintare, am scris candva un poem "nouazeci" unde incercam sa gasesc o pace intre noua si zece, una dintre tranzitiile numerice cele mai fascinante pentru mine. Oricum, zece este un numar, nu o cifra "voi muri voi invia repetand cifra zece" - trebuie corectat. In rest, un poem destul de sobru. Andu
... ești gingașă cu mine anna, mulțumesc. e un confort să te știu cititoare a poemelor mele. poate cam încâlcite:). începi comentariul tău de suflet cu un mare adevăr: "în poezie ca și în viață". îmi doresc o bătrânețe nobilă, cu gesturi calde și vorbe chibzuite... se pare că încep deja:)! te salut însorit!
Mie mi-a plăcut povestea asta de tristă amintire. Aici îl recunosc pe cel cu cizme şi şubă de oaie pe fostul inginer stagiar Virgil Titarenco, care n-a fost membru de partid şi care s-a luptat şi el cu demonii vremii ca noi toţi ăştia puţin mai în vârstă. Şi alţi demoni vin şi altă luptă trebuie să ducem.
Adrian, mulțumesc pentru apreciere și pentru observații. dar cred că am intenționat „naște” acolo. legat de acel „se lasă pe spate”. pentru mine „desprinde” ar suna oarecum fad. la fel și „baltă” mi se pare o diluare pentru deranjantul (poate) „băltoacă”.
în ce privește „și”-ul din ultimul vers probabil ai dreptate dar am căutat „concluzionismul” lui în raport cu contemplativul (în opinia mea) simplu „moare”. încerc să evit prezența „și-ului„. știu că este privit ca un fel de defect de noviciat dar acolo am avut nevoie de el. sau de ceva cu care să-l înlocuiesc. voi scoate însă pe „apoi”. prea prozaic.
sunt unul din cei mai refractari oameni si poeti la ideea de schimbare daca nu o consider intemeiata insa, in ciuda reactiilor mele impulsive, meditez asupra unui text si revin peste timp la el. va multumesc pentru faptul ca acordati atentie poeziilor pe care le scriu, semn ca va spun ceva...
Alina ai dreptate cu acei trei "de" insa vezi tu in cazul acesta servesc interesului meu de a caracteriza, de a potenta o imagine la care sa ma pot conexa in partea a doua... cat despre termenii citati de tine stii prea bine ca ii prefer altor variante. Multumesc.
poezia ca refugiu, o mica infricosare in fata cotidianeitatii si o delimitare a discursului poetic de logica faptului stiut si coercitiv. sau altfel spus, cuvantul e un caine care vorbeste.
Hanny - este o părere critică de care voi ține seamă și voi reflecta. La prima impresie am de adăugat faptul că nu cred în noțiunea de echilibru ca marcă specifică fiecărui text de acest fel. Inevitabil accentul cade pe o anume stare și, personal, nu simt nevoia să echilibrez cu ceva. În acest caz păstrarea în zona sugestiei poate fi și ea un căștig și nu un lucru de blamat. În privința rimei semnalate, sunt de acord că deranjează. Ceea ce numai intuiam, s-a adeverit. Mă voi gândi la schimbări, mergând până la înlocuirea întregului pachet de rime.
se schimba total, zic eu. trimiterea initiala indoita ma localiza intr-un spatiu care ma ajuta doar cultural, trecand de faptul ca era redundanta.
iti mai sugeram si alt titlu "Se facea ca...". asa, poti renunta la prima parte din primul vers
Se facea ca...
Isus era în Egipt,
călărea un băț și striga:
“-I-haa, i-haaa, i-haaa!”...
Ei bine, nu stiu cat o sa mai imi intinda nervii acest domn Emilian Pal pana cand o sa vina la mine si o sa discutam (si sa demontam impreuna) chestia aia cu cartea si cu painea. Revenind, poemul este demn de o soarta mai buna decat aceea de a fi pur si simplu afisat. De pilda o moarte in duel ar fi ok. Pentru ca nu citesti cand vrei tu asa ceva, ci doar cand vrea el, duelistul.. Andu P.S. Penita, deci.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Alina, mulțumesc frumos pentru popas și apreciere!
pentru textul : mă ridic din psalmi în picioare deMarga, a descrie o acțiune și motivația ei îmi pare un demers literar destul de clar. chiar sugestiv. însă nu e prima oară când logica 'au înțelesurile te necăjesc. nu am să stau să îți explic poemul. vorba unui defunct: te las să îți bați capul singură. insistă pe la colțuri. hm, parcă sună mai bine în acest context:)
penita, profetule, foarte penita! ce sa mai comentez dupa cele scrise de inaintasii mei:) zile faine!
pentru textul : copacul dinăuntru deforma poemului te face a gandi la o sageata care te indeamna sa privesti dincolo de scriere, ceea ce nu face si textul poemului. ingenios, desi se mai intampla asta si pe la inceputul secolului trecut.
pentru textul : defectul simplu IV deFrumos si emotionant. Limbajul tau simplu ajunge la inima...
pentru textul : guiness deVersuri pentru copii compuse cu delicatețe și dăruință. Sunt convinsă că ai copii minunați! Oare te-ai gândit deja la o cărticică pentru ei?
pentru textul : Parfum de lăcrămioară demultam de trecere si citire Calin.
pentru textul : Poveste cu zei deCred că "magnoliile" și "sărutul de seară" scad valoarea textului. Dar observ că a mai sesizat cineva înaintea mea. Mi-a plăcut "verdele irespirabil" (da... ce coincidență... ai dreptate). Dacă nu făceai trimitere la textul tău nu-mi dădeam seama. Spun coincidență cu toată convingerea, poezia mea cred că a fost scrisă aproximativ în aceeași dată, oricum e unul dintre textele trimise de mine editorului spre edificare, în urmă cu cîteva zile.
pentru textul : magnolii în iarnă deMultumesc de trecere, comentariu si apreciere, Paul! Bucuros ca ti-a placut!
pentru textul : Argintiu furişat deCred ca e o diferenta destul de evidenta de limbaj, formulare( nu gasesc un cuvant mai potrivit ) intre incpeutul si sfarsitul primei strofe. Adica primele trei versuri iti aduc in minte poeticul, expresia poetica de o anumita natura si apoi vine o comparatie nu prea potrivita cu buncar, container... Cred ca puteti gasi ceva mai bun de atat.
Strofa a doua mi se pare mult mai buna exceptand poate "intrebarile fara raspuns" care-mi dau senzatia de stereotipie.
ialin
pentru textul : trapa delaurentiu, nu fi copil, inainte de a fi leu sau cămilă...
pentru textul : coloana ultimului templu deOana, mulțumesc de părere și citire. Între ”salt” și „jucător de ruletă”există și acea „detașare” menită să aducă un plus de nuanță. Oricum, mie nu mi se pare a fi în plus, la salt mă refer, bineînțeles.
O seară bună,
pentru textul : Neo(I) deEugen.
Mulţumesc frumos, Dorin. E o poză de familie, un instantaneu de la o nuntă simplă, dar foarte frumoasă: mireasa, domnişoara de onoare şi naşa. Prinvind-o într-un moment de linişte şi de numărare a anilor, mi-am pus întrebările de mai sus.
pentru textul : Feminitate sine qua non deApreciez simplitatea textului si felul cum curge. Totusi unele pasaje se lovesc de o banalitate pe care nu o gasesc pozitiva, iar existenta unor stereotipii care nu sunt bine imbracate da senzatia acuta de un deja vu perpetuu. Pierzi firul logic... autostrada, apoi bodegi de ulite, mare... trecere foarte rapida. Remarc utilizarea detaliilor "bere la sticla", "sucul la jumatate " impreuna cu cele spatiale (amintite initial) numai ca mi se pare ca te pierzi in ele, ca nu mai stiu exact ce faci, unde esti... Esti pe autostrada cu berea, ba nu, pe ulite langa bodegi cu sucul, ba la mare, ba in piata mare. Intelegi ce vreau sa zic ? Apoi... pielea de sarpe (aztec) reprezinta un stereotip destul de mare. Oricum, in context acele trei versuri mi se par in plus. Se poate mai bine ! Ialin
pentru textul : In văzul lumii deInițial am greșit 'românia' trebuia să fie în titlu adică 'mama la toate țările românia' iar subtitlul 'lui virgil t' sub formă de dedicație... când am editat am mutat românia... mă rog. Oricum mersi de lectură și de păreri, nu am nicio pretenție de la acest text, doamne ferește, el este doar o joacă cu creionul pe hârtia virtuală și cu gândul la ultima polemică de tip octavian paler cu virgil, despre români el este cel mai mare expert, eu sunt doar un băgător de seamă.
pentru textul : mama la toate țările dePentru Matei special de la Adi de la Vâlcea, dragule tu scrii la textele mele numai la jucărele, oare așa zici tu că merită? Te face asta să te simți mai mărișor oleacă sau de ce? Nu cred că e nevoie, după socotelile mele acum ar trebui să ai și tu vreo douăzeci de anișori plus o prietenă ceva acolo care să-ți fi șters coșulețele de pe față, right?
Andu
Frumos scris despre-zece... Aceasta simbolistica a numerelor nu a incetat sa fascineze de la Pitagora incoace pe cei care s-au aplecat asupra lor, ca exercitiu al credintei sau dimpotriva, a gandirii liberului arbitru. Chiar si eu, in umila mea fiintare, am scris candva un poem "nouazeci" unde incercam sa gasesc o pace intre noua si zece, una dintre tranzitiile numerice cele mai fascinante pentru mine. Oricum, zece este un numar, nu o cifra "voi muri voi invia repetand cifra zece" - trebuie corectat. In rest, un poem destul de sobru. Andu
pentru textul : Superstiție deAcum da, mulțumesc, mă simt și eu ca pe pod!
pentru textul : aproape noapte pe grant defiind o dedicatie, nu mai sintem obiectivi. e ziua ta, Ionut?
pentru textul : Neclar viziune de... ești gingașă cu mine anna, mulțumesc. e un confort să te știu cititoare a poemelor mele. poate cam încâlcite:). începi comentariul tău de suflet cu un mare adevăr: "în poezie ca și în viață". îmi doresc o bătrânețe nobilă, cu gesturi calde și vorbe chibzuite... se pare că încep deja:)! te salut însorit!
pentru textul : Aceasta e doar o melodie tristă deSebi, îţi multumesc pentru părerile tale sincere, dar eu chiar din titlu sugerez o rupere de sens.
pentru textul : cândva dezbinând deMie mi-a plăcut povestea asta de tristă amintire. Aici îl recunosc pe cel cu cizme şi şubă de oaie pe fostul inginer stagiar Virgil Titarenco, care n-a fost membru de partid şi care s-a luptat şi el cu demonii vremii ca noi toţi ăştia puţin mai în vârstă. Şi alţi demoni vin şi altă luptă trebuie să ducem.
pentru textul : Spoiler 2 deAdrian, mulțumesc pentru apreciere și pentru observații. dar cred că am intenționat „naște” acolo. legat de acel „se lasă pe spate”. pentru mine „desprinde” ar suna oarecum fad. la fel și „baltă” mi se pare o diluare pentru deranjantul (poate) „băltoacă”.
pentru textul : dade I deîn ce privește „și”-ul din ultimul vers probabil ai dreptate dar am căutat „concluzionismul” lui în raport cu contemplativul (în opinia mea) simplu „moare”. încerc să evit prezența „și-ului„. știu că este privit ca un fel de defect de noviciat dar acolo am avut nevoie de el. sau de ceva cu care să-l înlocuiesc. voi scoate însă pe „apoi”. prea prozaic.
sunt unul din cei mai refractari oameni si poeti la ideea de schimbare daca nu o consider intemeiata insa, in ciuda reactiilor mele impulsive, meditez asupra unui text si revin peste timp la el. va multumesc pentru faptul ca acordati atentie poeziilor pe care le scriu, semn ca va spun ceva...
pentru textul : ora celor o mie de poeme deAlina ai dreptate cu acei trei "de" insa vezi tu in cazul acesta servesc interesului meu de a caracteriza, de a potenta o imagine la care sa ma pot conexa in partea a doua... cat despre termenii citati de tine stii prea bine ca ii prefer altor variante. Multumesc.
pentru textul : Foc pribeag depoezia ca refugiu, o mica infricosare in fata cotidianeitatii si o delimitare a discursului poetic de logica faptului stiut si coercitiv. sau altfel spus, cuvantul e un caine care vorbeste.
pentru textul : casa de pe colină deda, serios. trebuie să existe o anumită ordine. dacă nu vrei să pui un subtitlu poţi să pui ... sau ***
pentru textul : Bun venit pe Hermeneia 2.0 deHanny - este o părere critică de care voi ține seamă și voi reflecta. La prima impresie am de adăugat faptul că nu cred în noțiunea de echilibru ca marcă specifică fiecărui text de acest fel. Inevitabil accentul cade pe o anume stare și, personal, nu simt nevoia să echilibrez cu ceva. În acest caz păstrarea în zona sugestiei poate fi și ea un căștig și nu un lucru de blamat. În privința rimei semnalate, sunt de acord că deranjează. Ceea ce numai intuiam, s-a adeverit. Mă voi gândi la schimbări, mergând până la înlocuirea întregului pachet de rime.
pentru textul : Mă simt întreg prin clipa ce mă cheamă dese schimba total, zic eu. trimiterea initiala indoita ma localiza intr-un spatiu care ma ajuta doar cultural, trecand de faptul ca era redundanta.
iti mai sugeram si alt titlu "Se facea ca...". asa, poti renunta la prima parte din primul vers
Se facea ca...
Isus era în Egipt,
pentru textul : Se făcea că... decălărea un băț și striga:
“-I-haa, i-haaa, i-haaa!”...
Ei bine, nu stiu cat o sa mai imi intinda nervii acest domn Emilian Pal pana cand o sa vina la mine si o sa discutam (si sa demontam impreuna) chestia aia cu cartea si cu painea. Revenind, poemul este demn de o soarta mai buna decat aceea de a fi pur si simplu afisat. De pilda o moarte in duel ar fi ok. Pentru ca nu citesti cand vrei tu asa ceva, ci doar cand vrea el, duelistul.. Andu P.S. Penita, deci.
pentru textul : de cîți bani să fie dealta varianta
pentru textul : Priviri deStimate Domn, totuși o promisiune rămâne o promisiune.
pentru textul : Naţiune şi populaţie deIar Dvs ați făcut una
Pagini