interesantismul dumneavoastră e mult mai reușit decît cel al cristinei ștefan. unele din scrierile dumneavoastră chiar pot trece drept poeme (îmi amintesc de "holomer"). dar, p]n[ la urm[, tot interesantism. textul (se) sufocă, imaginile-s prea multe și prea căutate, iar toată metaforăria duce cu gîndu la poezia de hăt demult. nu că ar fi un lucru rău, nu știu, pur și simplu nu e pe gustu meu
Adriana, cand ziceam ce ziceam, ma refeream strict la faptul ca nu suntem statici din punct de vedere al evolutiei. daca o persoana( mai contextualizat poet) ramane la acelas nivel timp de o perioada lunga, inseamna ca trebuie puse anumite semne de intrebare. ori, cand esti pasionat de ceva, vrei sa afli totul despre acel ceva- cum functioneaza, de unde a pornit etc.- si mai ales ce poti face ca acel ceva sa-ti iasa cat mai bine. depinde de fiecare unde se opreste cu sacrificul asta "dedicativo-motivator". exemple sunt... tone pentru orice directie.
ai imagini deosebite in poem ca de ex "Luna îmi face cu ochiul întind umbrei fără umbră drept armă sărutul" nu imi suna bine "al unui timp tras prin țigară" in contextul discursului poetic ar merita sa intitulezi poemul chiar "cafea cu noapte"... cred ca e un poem asupra caruia merita sa mai revii putin: orice diamant slefuit are alte lumini.
:) Margas, explica-mi motivul bucuriei de a palpita emotional numai la texte de actualitate.:) astea vechi ce au? ti se impietreste sufletul daca nu au fost scrise cu o ora inainte de postare?
uite, de ex, eu mi-as dori foarte foarte mult sa citesc un text de-al tau din 2005, sau din 2006 sau - in ce an suntem? - din prima parte a lui 2010. doar nu te-a lovit morbul poeziei fix acum cateva luni. ceva, incercari de tinerete, de pe vremea cand mergeai la Vama Veche cu poetii, orice. mi-as dori sa vad trecerea ta literara prin timp. te legi?:)
e bine să știi încotro merge viitorul! „oltenizași” făinuț strofa a doua:) formularea din primul vers al celei de-a doua strofe îmi pare oarecum nefericită... și multă trăire! mulțam!
Nu cunoaștem data nașterii Lui, așa cum nu cunoaștem nimic despre viața Lui, așa cum nu cunoaștem nimic despre moartea Lui.
Se știe prea puțin despre religiozitatea Lui și ce a insemnat reflectarea credinței ortodoxe în operele sale.
Acestea toate sunt o legendă și legendele nu se lasă dezvăluite decât celor ce cu sfioasă credință se-apleacă asupra lor.
Amăgirile lumii nu l-au furat. Nu a avut niciodată o casă a Lui, averea cea mai însemnată i-a fost crezul. Dorul de țară și iubirea pentru toate câte alcătuiesc al neființei vis, toate cele care pentru alții sunt vorbe, le-a ferecat în cufăr cu mâinile scăldate de ambra sacră pentru el a cernelii. Acestea le-a ales și le-a purtat cu sine pe drumul său întru adevăr.
Acestea ni le-a lăsat nouă laolaltă cu dorul ce nu poate fi ostoit.
Liliputani suntem. Cât de săraci! Câtă deșertăciune, astăzi mai mult ca niciodată!
mi-a placut "dezlipirea de propria umbra" si retorica jucausa si autoironica ce poate trimite uneori la abandonare, intr-un sens cu intoarceri, bineinteles :)
Sa dam Cezarului ce e al Cezarului! nu spun ca in locul dumitale as fi apreciat acest text si as fi urat colegial succes unui artist inaintea unui concert de o mare dificultate cum ar fi muzica lui hindemith, desi mi s-ar fi parut mai aproape de adevar si de umanitate. l-am incadrat cat se poate de corect la sectiunea jurnal, unul special, jurnal de interpret, in care informatia nu este una cu caracter de interes general asa cum s-a grabit ieri un editor sa ma atentioneze, ci face parte din agenda mea de lucru ca artist. daca va legati da faptul ca trebuia sa va cer permisiunea pentru a-l posta, ma dezamagiti pentru ca va legati intotdeauna de lucruri marunte pentru a umili si a indeparta oameni care vin in numele artei sa faca ceva. as vrea sa cred ca sunteti mai intelept decat apareti in aceasta ipostaza de paznic si sa va opriti din luarea unei atitudini pripite. nu v-a interesat nicio clipa continutul ci doar faptul ca a aparut o imagine legata de eveniment, prilej de a va arata puterea de constrangere si chiar rautatea. sunt dezolata de modul in care reactionati. sunt dezolata de modul in care taiati brusc aripile unor oameni care au muncit si care chiar fac arta. trebuia sa va cer voie? o fac acum. cer permisiunea ca acest afis si textul anexat sa ramana exact cum sunt, nu pentru mine ci pentru faptul ca in spatele meu a fost o echipa si oamenii aia merita apreciati, nu eu. afisul dincolo de date, e o opera de arta. sa-l pun la vizuale? nu e al meu. sa-l trec la info? nu am voie,acolo fiind un spatiu destinat aproape exclusiv directorului si editorului-sef. atunci, unde? la gunoi? de ce? pentru ca doar asta va sare in ochi? pentru ca o sa ma suspendati inca o data spre deliciul si satisfactia unor pigmei dar nu a unor oameni de cultura. fiti intelept! daca nu am cerut, cer acum ca acest text sa ramana asa cum este . luati-o ca pe o rugaminte adresata consiliului, departamentului relatii marketing publicitate, domniei voastre si intregii lumi dornice de a citi si altceva decat o invitatie la un concert cu manele!
virgil, pai daca apartinem acestei comunitati e uneori bine sa stim si noi cauzele si efectele. Uite, de exemplu eu personal nu inteleg acest text si de ce ar trebui vladimir considerat off/topic, cand textul in sine este o mostra de off/topic literar. vrei sa analizam literar acest text? sau mai precis, care este scopul sau, eu personal nu cunosc povestea ancai marinei si invocatia bridge-ului, ce vrea acest text de la mine de exemplu, enache ionut si cum anume trebuie sa comentez acest text sa nu fiu considerat realmente pe langa! apoi, esti sigur ca ai luat decizia corecta ? ma refer ca actaeon nu a facut decat sa discute unele aspecte vis-a-vis de clone, conturi experimente etc, iar discutiile au degenerat cu si prin sau fara voia ta luand pozitie ferma dar totodata cu bratele protector intinse asupra unor persoane. nu acuz, nu e treaba mea, nu iti inchipui ca apartin unei tabere am considerat doar destul de impulsiva decizia ta ai mai actionat asa cu dorin apoi ai rectificat totusi o decizie gen suspendare cred ca este destul de exagerata, mai ales pentru niste discutii pe un text fara noima literara, care ar fi trebuit invalidat de prima oara, pentru ca nu face decat sa invoce o lista intreaga de scandaluri si contra-argumente, toate sub acelasi cont. deci, hai sa lasam favoritismele si antipatiile intr-o comunitate ce se vrea unita, ce zici? ps: textul mi se pare puternic finalul are ceva din explozia lirica a lui tzara si un pic din fratii jderi, disimulat de conceptiile lui pinocchio in analizele sale literare despre Fane a lu` Tachita Stroia, sa nu plec fara o minima analiza literara a textului realmente si categoric literar.
carevasazica musiu Nicholas, ti-a dat tac tu gologani de supt halvitza si te-o trimes la scoala. Ia sa vedem asadar, stimabile, daca la vara treci matale balacaoreatu...Ashaa...
Sa conjugam impreuna verbul a cere..pen ca vad ca place mult mintii luminate care sunteti sa dati lectii altora..deci, sa incepem...
eu cer
tu ceri
el, ea cere
noi cerem
voi cere-ti ....nuuuuu, gresit, musiu Nicholas, gresit!
voi cereti
ei, ele cer
Vezi?
Acu scrie-mi matale la tabla propozitia: orice veti vrea vi se va da
orice ve-ti ? ve-ti? dom le?
Loaza mica ce-mi esti! Ia da Biblia incoace! Ti o dau inapoi cand vei cita corect din ea. Pan atunci, sa stii de la mine ce iaște obsesia matale cu cele sfinte: Moft, mon cher! Moft si fitze de filfizon!
Si, nainte de-a deschide gura, trimite l pe tac tu maine la mine, la birou. Am ceva ca sa i spui despre ce-o sa faca fiu-su toata vara! Parol!
Sancho, in primul rand multumesc pentru gandurile ce mi le/ai adresat vis/a/vis de poem. in al doilea rand, comentariul tau imi pare mai mult o chestie de gust si aprecieri personale. mi/ar fi placut sa fii mai ales constructiv.
Draga Marina, nimic nu mai este personal o data transpus in proza. Consider proza un fel de vivisectie, o indepartare de tot ceea ce ai experimentat sau ai vrut sa experimentezi vreodata, un amalgam privit cu un ochi critic si neutru, pentru a fi exploatat la maxim ca un mijloc de cunoastere. Doar ultima parte recunosc ca nu am reusit sa scot din ea ceea ce am vrut, cum a remarcat si Virgil. Multumesc mult de ganduri si cuvinte.
Despre Bucureşti este posibil să ai dreptate. Parţial, desigur. Despre Ceauşescu (şi despre epoca lui, în general), mai puţin, pentru că devii prizonierul de voie al schemelor de gândire (şi de propagandă) curente.
Dacă Ceauşescu nu construia cutiile alea de chibrituri (în Capitală, dar şi în alte câteva sute de oraşe), dormeai şi acum pe rogojină, ca personajele din "Desculţ".
Atenţie! Cu zece miliarde de dolari împrumutaţi (pentru care a restituit, cu impunerea unor sacrificii insuportabile populaţiei, douăzeci şi şapte de miliarde), acest individ, cu execuţia căruia am fost aproape toţi de acord, ba chiar l-am fi împuşcat chiar noi), a făcut extrem de multe lucruri. În 24 de ani. În 20, cei care i-au urmat (şi în special cei care conduc de vreo doi ani) au ajuns să vândă viitorul naţiei. Avem (noi şi urmaşii urmaşilor noştri - vorba dramaturgului) o sută de miliarde de euro datorie - bani din care nu s-a făcut nimic. Exceptând conturile şi palatele celor care au reuşit să fure o parte din ei.
Ce vreau să spun? Vreau să spun că e riscant să facem literatură pe tema abordată aici.
Ai dreptate. Nicolae Tzone este un postmodernist prin vocație, prin efortul depus în favoarea singurei sale muze, Cultura. Nu am văzut ilustrația Mihaelei Schiopu (o cunoscută arhitectă și graficiană, de altfel, pe care o cunosc și o salut) la textele lui Nicolae Tzone, dar mi-ai stârnit curiozitatea. Jocul propus între text, lucrarea lui Danu și accentul pe Tzone (și pe articol) este baroc prin abordare, oniric prin scenografie. O nouă alfabetizare ludică, suprarealistă.
Se pare că nu ne înţelegem, d-le Dinu. Faceţi un efort :). Nu la nivel comprehensiv e baiul, ci la nivel de exprimare. "Coboară jos, urcă sus" sunt, în final, perfect inteligibile, dar la nivel expresiv sunt pireu cu gogoşi.
"viată merge îndărăt ca racul" e un pleonasm artistic. "viaţa merge ca racul", nu. Sau, măcar şi măcar "viaţa merge îndărăt (virgulă) ca racul", unde virgula transformă comparaţia într-o concluzie. În fine.
Drăguță mica prințesă! Modul în care își poartă cununa, coroana, marama și ochii în care încape lumea aceasta filtrată într-un mod special, toate acestea alcătuiesc un mic poem.
au venit cuvintele tale, Mariana, cum vin buchetele de flori la spital. au lăsat în mine parfum și culoare, prospețime și binețe. mulțumesc frumos pentru ele și pentru semnul tău de apreciere. contează!
daca stiam ca asta e modalitatea sa ajungi, macar o data, pe pagina mea, o postam mai demult. suntem in programul de austeritate, ioana :) nu ne mai lasa sa udam gladiolele cu furtunul. au zis ca ne amendeaza. asa ca punem cate o canuta cu apa la fiecare radacina si asteptam sa se coaca merele. de gustibus...
Mi-a plăcut această reîntoarcere într-o epocă pe care aș numi-o "primordială", o vreme când oasele noastre nu se desprinseseră încă de trupul care le-a născut. O atmosferă oarecum barocă am respirat în acest poem, însă am citit cu plăcere un vers bine închegat, o prozodie care arată stăpânirea acestui armăsar nărăvaș care este dictarea. Un pic prea multă virulență "infecțioasă" în partea mediană, cred că poemul ar trăi fericit până la adânci bătrânețe și fără acele excese, la urma-urmei tratamentul conteză ... La bună re-citire, Bobadil
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
multumesc pentru aprecieri. totul a fost ca o revolta iar ultima strofa ca o pedeapsa pentru lumea noastra.
pentru textul : Origini abandonate deinteresantismul dumneavoastră e mult mai reușit decît cel al cristinei ștefan. unele din scrierile dumneavoastră chiar pot trece drept poeme (îmi amintesc de "holomer"). dar, p]n[ la urm[, tot interesantism. textul (se) sufocă, imaginile-s prea multe și prea căutate, iar toată metaforăria duce cu gîndu la poezia de hăt demult. nu că ar fi un lucru rău, nu știu, pur și simplu nu e pe gustu meu
pentru textul : Punct culminant deAdriana, cand ziceam ce ziceam, ma refeream strict la faptul ca nu suntem statici din punct de vedere al evolutiei. daca o persoana( mai contextualizat poet) ramane la acelas nivel timp de o perioada lunga, inseamna ca trebuie puse anumite semne de intrebare. ori, cand esti pasionat de ceva, vrei sa afli totul despre acel ceva- cum functioneaza, de unde a pornit etc.- si mai ales ce poti face ca acel ceva sa-ti iasa cat mai bine. depinde de fiecare unde se opreste cu sacrificul asta "dedicativo-motivator". exemple sunt... tone pentru orice directie.
pentru textul : Ce este sau ce ar trebui să fie poezia? deai imagini deosebite in poem ca de ex "Luna îmi face cu ochiul întind umbrei fără umbră drept armă sărutul" nu imi suna bine "al unui timp tras prin țigară" in contextul discursului poetic ar merita sa intitulezi poemul chiar "cafea cu noapte"... cred ca e un poem asupra caruia merita sa mai revii putin: orice diamant slefuit are alte lumini.
pentru textul : Cafea cu noapte detotul e acolo dedesubt
cum primăverile sunt iarna seminţe
mi-aud razele scurse pe zidurile de carne
trandafirii au petale fluturi
zboară revin pe aceeaşi tulpină
cana legată de inima fântână
buzele tale arse coboară în labirint
de câte ori te privesc visând
totul e acolo dedesubt
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 22 decopiii pe care îi vom avea şi timpul
ce o să-i prelungească spre braţele chemare
:) Margas, explica-mi motivul bucuriei de a palpita emotional numai la texte de actualitate.:) astea vechi ce au? ti se impietreste sufletul daca nu au fost scrise cu o ora inainte de postare?
pentru textul : the brave old world deuite, de ex, eu mi-as dori foarte foarte mult sa citesc un text de-al tau din 2005, sau din 2006 sau - in ce an suntem? - din prima parte a lui 2010. doar nu te-a lovit morbul poeziei fix acum cateva luni. ceva, incercari de tinerete, de pe vremea cand mergeai la Vama Veche cu poetii, orice. mi-as dori sa vad trecerea ta literara prin timp. te legi?:)
pot spune, insa, ca nu esti constructiva.
pentru textul : Refuz profund dee bine să știi încotro merge viitorul! „oltenizași” făinuț strofa a doua:) formularea din primul vers al celei de-a doua strofe îmi pare oarecum nefericită... și multă trăire! mulțam!
pentru textul : jurnal de aprilie deNu cunoaștem data nașterii Lui, așa cum nu cunoaștem nimic despre viața Lui, așa cum nu cunoaștem nimic despre moartea Lui.
pentru textul : liliput deSe știe prea puțin despre religiozitatea Lui și ce a insemnat reflectarea credinței ortodoxe în operele sale.
Acestea toate sunt o legendă și legendele nu se lasă dezvăluite decât celor ce cu sfioasă credință se-apleacă asupra lor.
Amăgirile lumii nu l-au furat. Nu a avut niciodată o casă a Lui, averea cea mai însemnată i-a fost crezul. Dorul de țară și iubirea pentru toate câte alcătuiesc al neființei vis, toate cele care pentru alții sunt vorbe, le-a ferecat în cufăr cu mâinile scăldate de ambra sacră pentru el a cernelii. Acestea le-a ales și le-a purtat cu sine pe drumul său întru adevăr.
Acestea ni le-a lăsat nouă laolaltă cu dorul ce nu poate fi ostoit.
Liliputani suntem. Cât de săraci! Câtă deșertăciune, astăzi mai mult ca niciodată!
m-a luat gura pe dinainte. Nu-i o construcție pleonastică, e una redundantă doar.
pentru textul : blue moon deacordul e doar in minte. si tu stii :)
pentru textul : dar, uite... demi-a placut "dezlipirea de propria umbra" si retorica jucausa si autoironica ce poate trimite uneori la abandonare, intr-un sens cu intoarceri, bineinteles :)
pentru textul : nu-i bai deSa dam Cezarului ce e al Cezarului! nu spun ca in locul dumitale as fi apreciat acest text si as fi urat colegial succes unui artist inaintea unui concert de o mare dificultate cum ar fi muzica lui hindemith, desi mi s-ar fi parut mai aproape de adevar si de umanitate. l-am incadrat cat se poate de corect la sectiunea jurnal, unul special, jurnal de interpret, in care informatia nu este una cu caracter de interes general asa cum s-a grabit ieri un editor sa ma atentioneze, ci face parte din agenda mea de lucru ca artist. daca va legati da faptul ca trebuia sa va cer permisiunea pentru a-l posta, ma dezamagiti pentru ca va legati intotdeauna de lucruri marunte pentru a umili si a indeparta oameni care vin in numele artei sa faca ceva. as vrea sa cred ca sunteti mai intelept decat apareti in aceasta ipostaza de paznic si sa va opriti din luarea unei atitudini pripite. nu v-a interesat nicio clipa continutul ci doar faptul ca a aparut o imagine legata de eveniment, prilej de a va arata puterea de constrangere si chiar rautatea. sunt dezolata de modul in care reactionati. sunt dezolata de modul in care taiati brusc aripile unor oameni care au muncit si care chiar fac arta. trebuia sa va cer voie? o fac acum. cer permisiunea ca acest afis si textul anexat sa ramana exact cum sunt, nu pentru mine ci pentru faptul ca in spatele meu a fost o echipa si oamenii aia merita apreciati, nu eu. afisul dincolo de date, e o opera de arta. sa-l pun la vizuale? nu e al meu. sa-l trec la info? nu am voie,acolo fiind un spatiu destinat aproape exclusiv directorului si editorului-sef. atunci, unde? la gunoi? de ce? pentru ca doar asta va sare in ochi? pentru ca o sa ma suspendati inca o data spre deliciul si satisfactia unor pigmei dar nu a unor oameni de cultura. fiti intelept! daca nu am cerut, cer acum ca acest text sa ramana asa cum este . luati-o ca pe o rugaminte adresata consiliului, departamentului relatii marketing publicitate, domniei voastre si intregii lumi dornice de a citi si altceva decat o invitatie la un concert cu manele!
pentru textul : das Marienleben decum ar fi sa ramana doar prima strofa?
pentru textul : de cealaltă parte. chihlimbar devirgil, pai daca apartinem acestei comunitati e uneori bine sa stim si noi cauzele si efectele. Uite, de exemplu eu personal nu inteleg acest text si de ce ar trebui vladimir considerat off/topic, cand textul in sine este o mostra de off/topic literar. vrei sa analizam literar acest text? sau mai precis, care este scopul sau, eu personal nu cunosc povestea ancai marinei si invocatia bridge-ului, ce vrea acest text de la mine de exemplu, enache ionut si cum anume trebuie sa comentez acest text sa nu fiu considerat realmente pe langa! apoi, esti sigur ca ai luat decizia corecta ? ma refer ca actaeon nu a facut decat sa discute unele aspecte vis-a-vis de clone, conturi experimente etc, iar discutiile au degenerat cu si prin sau fara voia ta luand pozitie ferma dar totodata cu bratele protector intinse asupra unor persoane. nu acuz, nu e treaba mea, nu iti inchipui ca apartin unei tabere am considerat doar destul de impulsiva decizia ta ai mai actionat asa cu dorin apoi ai rectificat totusi o decizie gen suspendare cred ca este destul de exagerata, mai ales pentru niste discutii pe un text fara noima literara, care ar fi trebuit invalidat de prima oara, pentru ca nu face decat sa invoce o lista intreaga de scandaluri si contra-argumente, toate sub acelasi cont. deci, hai sa lasam favoritismele si antipatiile intr-o comunitate ce se vrea unita, ce zici? ps: textul mi se pare puternic finalul are ceva din explozia lirica a lui tzara si un pic din fratii jderi, disimulat de conceptiile lui pinocchio in analizele sale literare despre Fane a lu` Tachita Stroia, sa nu plec fara o minima analiza literara a textului realmente si categoric literar.
pentru textul : Despre noi și Anca Florian decarevasazica musiu Nicholas, ti-a dat tac tu gologani de supt halvitza si te-o trimes la scoala. Ia sa vedem asadar, stimabile, daca la vara treci matale balacaoreatu...Ashaa...
Sa conjugam impreuna verbul a cere..pen ca vad ca place mult mintii luminate care sunteti sa dati lectii altora..deci, sa incepem...
eu cer
tu ceri
el, ea cere
noi cerem
voi cere-ti ....nuuuuu, gresit, musiu Nicholas, gresit!
voi cereti
ei, ele cer
Vezi?
Acu scrie-mi matale la tabla propozitia: orice veti vrea vi se va da
orice ve-ti ? ve-ti? dom le?
Loaza mica ce-mi esti! Ia da Biblia incoace! Ti o dau inapoi cand vei cita corect din ea. Pan atunci, sa stii de la mine ce iaște obsesia matale cu cele sfinte: Moft, mon cher! Moft si fitze de filfizon!
pentru textul : Abraam, regele, a spus: deSi, nainte de-a deschide gura, trimite l pe tac tu maine la mine, la birou. Am ceva ca sa i spui despre ce-o sa faca fiu-su toata vara! Parol!
Sancho, in primul rand multumesc pentru gandurile ce mi le/ai adresat vis/a/vis de poem. in al doilea rand, comentariul tau imi pare mai mult o chestie de gust si aprecieri personale. mi/ar fi placut sa fii mai ales constructiv.
pentru textul : Lângă fereastra veche declarificări. vacanța = concediul meu...
pentru textul : poeții dorm în vaze deDraga Marina, nimic nu mai este personal o data transpus in proza. Consider proza un fel de vivisectie, o indepartare de tot ceea ce ai experimentat sau ai vrut sa experimentezi vreodata, un amalgam privit cu un ochi critic si neutru, pentru a fi exploatat la maxim ca un mijloc de cunoastere. Doar ultima parte recunosc ca nu am reusit sa scot din ea ceea ce am vrut, cum a remarcat si Virgil. Multumesc mult de ganduri si cuvinte.
pentru textul : we will always have sighisoara... deDespre Bucureşti este posibil să ai dreptate. Parţial, desigur. Despre Ceauşescu (şi despre epoca lui, în general), mai puţin, pentru că devii prizonierul de voie al schemelor de gândire (şi de propagandă) curente.
pentru textul : sunt român deDacă Ceauşescu nu construia cutiile alea de chibrituri (în Capitală, dar şi în alte câteva sute de oraşe), dormeai şi acum pe rogojină, ca personajele din "Desculţ".
Atenţie! Cu zece miliarde de dolari împrumutaţi (pentru care a restituit, cu impunerea unor sacrificii insuportabile populaţiei, douăzeci şi şapte de miliarde), acest individ, cu execuţia căruia am fost aproape toţi de acord, ba chiar l-am fi împuşcat chiar noi), a făcut extrem de multe lucruri. În 24 de ani. În 20, cei care i-au urmat (şi în special cei care conduc de vreo doi ani) au ajuns să vândă viitorul naţiei. Avem (noi şi urmaşii urmaşilor noştri - vorba dramaturgului) o sută de miliarde de euro datorie - bani din care nu s-a făcut nimic. Exceptând conturile şi palatele celor care au reuşit să fure o parte din ei.
Ce vreau să spun? Vreau să spun că e riscant să facem literatură pe tema abordată aici.
Singurul text care mi-a lăsat un vid în spatele sternului, după mult timp în care nu m-a mai emoţionat nimic.
pentru textul : Mica țigariadă deAi dreptate. Nicolae Tzone este un postmodernist prin vocație, prin efortul depus în favoarea singurei sale muze, Cultura. Nu am văzut ilustrația Mihaelei Schiopu (o cunoscută arhitectă și graficiană, de altfel, pe care o cunosc și o salut) la textele lui Nicolae Tzone, dar mi-ai stârnit curiozitatea. Jocul propus între text, lucrarea lui Danu și accentul pe Tzone (și pe articol) este baroc prin abordare, oniric prin scenografie. O nouă alfabetizare ludică, suprarealistă.
pentru textul : Poezie solemnă pentru Nicolae Tzone deSe pare că nu ne înţelegem, d-le Dinu. Faceţi un efort :). Nu la nivel comprehensiv e baiul, ci la nivel de exprimare. "Coboară jos, urcă sus" sunt, în final, perfect inteligibile, dar la nivel expresiv sunt pireu cu gogoşi.
"viată merge îndărăt ca racul" e un pleonasm artistic. "viaţa merge ca racul", nu. Sau, măcar şi măcar "viaţa merge îndărăt (virgulă) ca racul", unde virgula transformă comparaţia într-o concluzie. În fine.
pentru textul : fotografie din spaţiu deFrancisc, a inflorit Teiul in Copou?
pentru textul : și zeii plîng deDrăguță mica prințesă! Modul în care își poartă cununa, coroana, marama și ochii în care încape lumea aceasta filtrată într-un mod special, toate acestea alcătuiesc un mic poem.
pentru textul : my Mary dem-am gindit in mod deosebit la Giuseppe ARCIMBOLDO (ARCHIMBOLDO) - [1527-1593] la cele 4 anotimpuri si nu numai...date despre ceea ce a pictat se pot gasi pe internet : http://www.peinturefle.ovh.org/imaginer/galerie.htm sau http://fr.wikipedia.org/wiki/Arcimboldo...
pentru textul : la vest de mine însămi deau venit cuvintele tale, Mariana, cum vin buchetele de flori la spital. au lăsat în mine parfum și culoare, prospețime și binețe. mulțumesc frumos pentru ele și pentru semnul tău de apreciere. contează!
pentru textul : când bărbatul în somn pare zeu resemnat demai văd eu încotro emigrez, până una alta, măcar sa le încerc pe toate:)
pentru textul : sînt trei rugăciuni într-un cuibar demulțumesc pentru trecere virgil și pentru sugestii, o să țin cont.
daca stiam ca asta e modalitatea sa ajungi, macar o data, pe pagina mea, o postam mai demult. suntem in programul de austeritate, ioana :) nu ne mai lasa sa udam gladiolele cu furtunul. au zis ca ne amendeaza. asa ca punem cate o canuta cu apa la fiecare radacina si asteptam sa se coaca merele. de gustibus...
pentru textul : trăiesc periculos deMi-a plăcut această reîntoarcere într-o epocă pe care aș numi-o "primordială", o vreme când oasele noastre nu se desprinseseră încă de trupul care le-a născut. O atmosferă oarecum barocă am respirat în acest poem, însă am citit cu plăcere un vers bine închegat, o prozodie care arată stăpânirea acestui armăsar nărăvaș care este dictarea. Un pic prea multă virulență "infecțioasă" în partea mediană, cred că poemul ar trăi fericit până la adânci bătrânețe și fără acele excese, la urma-urmei tratamentul conteză ... La bună re-citire, Bobadil
pentru textul : Punctum dePagini