Poţi, te rog, să îmi spui mai multe despre 'cutia cu nisip'? Sunt cam nou şi încă nu m-am dumirit bine cum e cu încadrările în categoria asta. Poate mă descalific cu asta, dar nu am gândit textul ca pe un experiment. Demn de reţinut faptul cu prima strofă. Dacă nu reuşesc să salvez altceva, măcar pot să-l păstrez pentru alte proiecte.
te cobori dincolo de obraznicie Vladimir. dar e ok, intotdeauna am stiut ca pretul pentru a cunoaste adevarul despre oameni este scump. cu ocazia asta am aflat si eu cu cine am de a face in ceea ce te priveste. referitor insa la "cele facute de tine pentru hermeneia" ma faci sa zimbesc. si stau si ma gindesc, tot asa in "spiritul moralei crestine", ca sa te citez, oare cit de dezechilibrat trebuie sa fie acest necumpatat narcisism al tau. pentru ca adevarul este, asa cum il stii si tu de altfel, ca, cu exceptia citorva "sfaturi" asa dupa ureche eu personal nu imi amintesc ca tu sa fi facut nimic pentru hermeneia. imi vine si sa zimbesc. pentru ca habar nu ai cita munca si cine a facut-o pentru site-ul acesta. dar discutia devine deja jenanta. un fel de comedie absurda.
Reprosul tau imi face bine , la fel si umorul, iti multumesc frumos. Promit sa te sun, stiam ca esti ocupat cu masteratul,bref dorinta ta e porunca pentru mine:)
Interesanta si plina de hai sa-i zic asa ademenire spirituala aceasta asezare a intamplarilor vietii langa inger. Prozodia insa nu-mi place, e ceva disonant, poate sa fie una sau mai multe dintre aceste "tropoteam" "aduceam" "scrijeleam" "strangeam" "intelegeam" "muscam" ... poate, sau poate e altceva, nu stiu, dar simt ca prozodia nu se ridica la nivelul semanticii acestui text. Andu
nu m-aș aventura să presupun existența unor dureri în autorul concret al oricărui text, gândindu-mă că e vorba de poezie nu musai de jurnal intim. Asta, ca idee :)
Paul-sper sincer să nu răsară panseluțe din poezie, cred că au fost suficiente răsaduri în secolele trecute.Mi se pare excelent că nu răsar din scrierile tale.
are cateva imagini bine conturate si chiar cateva puncte de maxim. o poezie bine conturata despre singuratate, un dialog cu sine despre instrainarea de sine, cu un discurs crescendo si bine susținut. sunt convins ca la o a doua sau a treia revenire pe tecst autorul va elimina cele cateva mici neajunsuri -(iaca baz, simfonii infrigurate, are sa-ti cada litere din carne) sau poate nu o va face - dar si asa tecstul transmite mesajul, fara ocolis si fara a folosi clisee invechite.
pentru gustul acru al clopotului, bradul crescut pe un colț de granit și timpul abia secerat ce înțeapă jilav când intri desculță în miriștea nopții. o peniță felicitări
Ar trebui găsită cheia de la pagoda plutitoare pentru a intra în "cerul cerului"? Același amestec firesc / nefiresc de simboluri, nume, locuri, cumva, aceleași "candelabre". Dar acest lucru ar putea însemna și o păstrare a unui sens al valorii. Ai într-un vers: "desfac coarda" și care nu sună tocmai bine. Apreciez ideea experimentului vizual.
poezia lui alex este una dintre puținele care au nevoie de introducere. m-a uimit întotdeauna modestia și calmul care o însoțesc. aleksandar lasă impresia unei urechi aplecate pe pămîntul schimbător al realității imediate, dar o ureche care caută să audă sunete pentru care un nepoet nu își va face niciodată timp. pentru că a fi poet nu înseamnă în primul rînd a ști să scrii. ci a ști să asculți. mai ales a ști să te asculți. iar situația lui de „om de frontieră” nu face decît să îl avantajeze. criza tranziției sau a incertitudinii unei apartenențe, criza fluidității și metamorfozei identitare și existențiale nu sînt doar simple „discomforturi” ci avantaje pentru cineva care poate scrie poezie. iar aleksandar ne reamintește asta. am așteptat acest volum de foarte multă vreme.
ipocrizie domnule Titarenco in acest balast radioactiv al textului si ce text... stiti dumneavoastra, ati cunoscut de aproape persoane amputate in tinerete de picioare?? ati trait in preajma lor? ati aflat in loc de?? si mai mult de atit, ati aflat unde era Dumnezeul lor atunci cind? a te imbraca in cuvinte, fara alte accesorii, ce iluzie!
Ai folosit de câteva ori un cuvânt licențios (despre care s-a discutat recent pe Hermeneia), ceea ce face ca textul să nu fie acceptabil. După remediere, click pe „atenție editor”
Corect este „așază”.
am citit ieri dimineata si nu stiu cum si de ce...m am simtit inauntru. poate pt ca am vrut sa scriu si eu un text cu aceeasi tematica. vorba cuiva: uneori, secretul pt a fi in deschisul Fiintei e chestie de rezonanta.
acea repetitie a " ora" da bine da muzicalitatea dorita dar nu stiu de ce, care scop il si are, e ceva sacadat, foarte limitat, trist, un fel de sleen. starea interioara, cea prima este exprimmata prin acea muzicalitate uimitoare care domina si da nastare starii secunde. in starea secunda totul devine altfel, miscarea sunetelor, a tot este intr-o continua zbatere, cautare. " ovală, se consumă ora imperfectă alunecând din bemol în bemol"
Domnule Andu M. in primul rand multumesc de trecere si comnetariu. Apoi, va rog fiti mai "transant" cand expuneti opinii legate de textele mele, nu mai ocoliti subiectul... Nu trebuie sa va placa un text, e firesc, de accea, daca nu va place un lucru expuneti-l cat mai clar. Legat de forma fixa... sunt constient ca nu o stapanesc, insa, fiind unul din cei care nu au pretentii de poet, scriitor etc (atunci cand voi scrie prima poezie din viata mea va anunt) nu voi renunta la ea. Am remarcat ca multi dintre cei care scriu astazi au o problema cu asta, au ceva impotriva etc. Trecerea la vers alb ar insemna din partea mea ca dorinta de promovare ar domina asupra a ceea ce imi place sa fac. Deocamadata ma simt bine facand asta, mai mult daca voi putea imi voi imbunatati si modul de utilizare al formei fixe. Ialin p.s. V-aș blestema adânc pentru vecie Când oi fi stins; sub al bărbiei galb De mi-ați întinde-n cruntă infamie O filă cu însemne în vers alb ! (Ialin- "În seara asta ")
Chiar dacă, pe alocuri, se repetă destule (de dragul expresivităţii, aş spune), textul are un discurs închegat şi bine strunit. Şi are unele imagini foarte faine.
...mulțumesc frumos, Cami, esti atenta ca intotdeauna...; iar dacă ai senzații... e de bine, Virgil...dacă sunt corecte... asta rămâne la nivel empiric..., mulțumesc de sugestia voalată...
Ioana, eu te rog pe tine sa fii rationala si sa intelegi ca pe Hermeneia nu prea merge nimic cu adresarea de ultimatumuri sau amenintari. Totodata nu am inteles pentru ce ar trebui sa iti ceara Bianca scuze. Poate ma lamuresti, dar fara datul pe dupa sura ci clar si la obiect.
tabloidul acesta ma duce cu gandul la ziua de ieri, cand totul era minunat iar azi totul e pierdut. sunt lucruri care raman, incercarea de a ti descoperi ochiul, in acelasi timp cu o alta miscare, de retinere si aparare, prin imaginile-cliseu. ca tehnica, face posibil mesajul, insa, pana la urma, de ce ti e frica sa se vada ca plangi cu lacrimi de crocodil?
Silviu, mulţumesc de lectură şi comentariu. Mi-am amintit acum că am găsit în arhivă un text care se voia o replică la o poezie de a ta care îmi plăcuse. pt. că am uitat să o postez atunci, o voi face aici. sper să nu te supere.
pomul cebesere
pomul cebesere
e un pom fragil
cel mai fragil din livada cu vişini
dachin l-a văzut şi-a zis
la umbra pomului cebesere
am stat şi-am plâns
văzul care mi s-a dat
pentru că am putut să văd
şi atunci mi-am amintit
ce să fac cu binele
nu există decât în măsura în care există răul
ce să fac cu răul
nu există decât în măsura în care există binele
ochiul meu e setat pe cifre
în zile pare
vede bine
în cele impare
rău
nervurile lui îmi duc spre creier
imagini de pe care nu s-a desprins
de tot amintirea cuiva
ghicit deasupra pătuţului
vag i-am zărit demult
zâmbetul
l-am desenat o singură dată
semăna cu o fotografie de a lui chaplin
ce fructe face acest pom
cine le culege
cine ne culege pe noi silviu
uneori grăbit
sau poate la timp
chiar înainte de căderea brumei
Am remarcat crucea "în cuie de apă" și crucea de alb de dincolo de cuvintele poemului vizual. Deși s-ar pierde oarece echilibru, aș săpa în piatră întregul poem (așa cum este prima strofă, cea din stânga).
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
ai dreptate, Oana! acele versuri au tentă suprarealistă, e o românie tristă:). și da, prea multe detalii acolo. am să rectific.
pentru textul : am dreptul la o scamă demulțam fain!
O coperta exceptionala. Felicitari!
pentru textul : ,,Femeia-Mac" de Elena Albu Istrati, lansare de carte la Brăila deAm citit poemul tau. E un strigat.
pentru textul : Triunghiuri dePoţi, te rog, să îmi spui mai multe despre 'cutia cu nisip'? Sunt cam nou şi încă nu m-am dumirit bine cum e cu încadrările în categoria asta. Poate mă descalific cu asta, dar nu am gândit textul ca pe un experiment. Demn de reţinut faptul cu prima strofă. Dacă nu reuşesc să salvez altceva, măcar pot să-l păstrez pentru alte proiecte.
pentru textul : Poem fără picioare dete cobori dincolo de obraznicie Vladimir. dar e ok, intotdeauna am stiut ca pretul pentru a cunoaste adevarul despre oameni este scump. cu ocazia asta am aflat si eu cu cine am de a face in ceea ce te priveste. referitor insa la "cele facute de tine pentru hermeneia" ma faci sa zimbesc. si stau si ma gindesc, tot asa in "spiritul moralei crestine", ca sa te citez, oare cit de dezechilibrat trebuie sa fie acest necumpatat narcisism al tau. pentru ca adevarul este, asa cum il stii si tu de altfel, ca, cu exceptia citorva "sfaturi" asa dupa ureche eu personal nu imi amintesc ca tu sa fi facut nimic pentru hermeneia. imi vine si sa zimbesc. pentru ca habar nu ai cita munca si cine a facut-o pentru site-ul acesta. dar discutia devine deja jenanta. un fel de comedie absurda.
pentru textul : Despre noi și Anca Florian deReprosul tau imi face bine , la fel si umorul, iti multumesc frumos. Promit sa te sun, stiam ca esti ocupat cu masteratul,bref dorinta ta e porunca pentru mine:)
Raluca, multumesc frumos.
pentru textul : La prânzul luminii cu iarba: Paul Blaj şi „Memorialul dantelelor galbene” deMulțumesc, Virgil, voi încerca acum să fac modificarea. Sper să reușesc.
pentru textul : alb de femeie deInteresanta si plina de hai sa-i zic asa ademenire spirituala aceasta asezare a intamplarilor vietii langa inger. Prozodia insa nu-mi place, e ceva disonant, poate sa fie una sau mai multe dintre aceste "tropoteam" "aduceam" "scrijeleam" "strangeam" "intelegeam" "muscam" ... poate, sau poate e altceva, nu stiu, dar simt ca prozodia nu se ridica la nivelul semanticii acestui text. Andu
pentru textul : Semnele noastre denu m-aș aventura să presupun existența unor dureri în autorul concret al oricărui text, gândindu-mă că e vorba de poezie nu musai de jurnal intim. Asta, ca idee :)
Paul-sper sincer să nu răsară panseluțe din poezie, cred că au fost suficiente răsaduri în secolele trecute.Mi se pare excelent că nu răsar din scrierile tale.
pentru textul : lullaby deare cateva imagini bine conturate si chiar cateva puncte de maxim. o poezie bine conturata despre singuratate, un dialog cu sine despre instrainarea de sine, cu un discurs crescendo si bine susținut. sunt convins ca la o a doua sau a treia revenire pe tecst autorul va elimina cele cateva mici neajunsuri -(iaca baz, simfonii infrigurate, are sa-ti cada litere din carne) sau poate nu o va face - dar si asa tecstul transmite mesajul, fara ocolis si fara a folosi clisee invechite.
pentru textul : Străin dea nu renunţa la toamnă, aş sugera versul astfel: "pielea şi-au lăsat-o în toamnă". Cred că e o soluţie bună.
pentru textul : La margine (Profetul) deLIM.
pentru gustul acru al clopotului, bradul crescut pe un colț de granit și timpul abia secerat ce înțeapă jilav când intri desculță în miriștea nopții. o peniță felicitări
pentru textul : conifere deAr trebui găsită cheia de la pagoda plutitoare pentru a intra în "cerul cerului"? Același amestec firesc / nefiresc de simboluri, nume, locuri, cumva, aceleași "candelabre". Dar acest lucru ar putea însemna și o păstrare a unui sens al valorii. Ai într-un vers: "desfac coarda" și care nu sună tocmai bine. Apreciez ideea experimentului vizual.
pentru textul : candelabrele depoezia lui alex este una dintre puținele care au nevoie de introducere. m-a uimit întotdeauna modestia și calmul care o însoțesc. aleksandar lasă impresia unei urechi aplecate pe pămîntul schimbător al realității imediate, dar o ureche care caută să audă sunete pentru care un nepoet nu își va face niciodată timp. pentru că a fi poet nu înseamnă în primul rînd a ști să scrii. ci a ști să asculți. mai ales a ști să te asculți. iar situația lui de „om de frontieră” nu face decît să îl avantajeze. criza tranziției sau a incertitudinii unei apartenențe, criza fluidității și metamorfozei identitare și existențiale nu sînt doar simple „discomforturi” ci avantaje pentru cineva care poate scrie poezie. iar aleksandar ne reamintește asta. am așteptat acest volum de foarte multă vreme.
pentru textul : Lansare de carte: Aleksandar Stoicovici - "Vineri" deipocrizie domnule Titarenco in acest balast radioactiv al textului si ce text... stiti dumneavoastra, ati cunoscut de aproape persoane amputate in tinerete de picioare?? ati trait in preajma lor? ati aflat in loc de?? si mai mult de atit, ati aflat unde era Dumnezeul lor atunci cind? a te imbraca in cuvinte, fara alte accesorii, ce iluzie!
pentru textul : cuvintele sînt deAi folosit de câteva ori un cuvânt licențios (despre care s-a discutat recent pe Hermeneia), ceea ce face ca textul să nu fie acceptabil. După remediere, click pe „atenție editor”
pentru textul : Oameni moderni deCorect este „așază”.
am citit ieri dimineata si nu stiu cum si de ce...m am simtit inauntru. poate pt ca am vrut sa scriu si eu un text cu aceeasi tematica. vorba cuiva: uneori, secretul pt a fi in deschisul Fiintei e chestie de rezonanta.
pentru textul : parcul revoluțiilor de absint III dete-am citit, bobadile, dar ... no satisfaction. imi pare bine ca ai incredere in ceea ce scriu.
pentru textul : no satisfaction deacea repetitie a " ora" da bine da muzicalitatea dorita dar nu stiu de ce, care scop il si are, e ceva sacadat, foarte limitat, trist, un fel de sleen. starea interioara, cea prima este exprimmata prin acea muzicalitate uimitoare care domina si da nastare starii secunde. in starea secunda totul devine altfel, miscarea sunetelor, a tot este intr-o continua zbatere, cautare. " ovală, se consumă ora imperfectă alunecând din bemol în bemol"
pentru textul : Alunecând din bemol în bemol deDomnule Andu M. in primul rand multumesc de trecere si comnetariu. Apoi, va rog fiti mai "transant" cand expuneti opinii legate de textele mele, nu mai ocoliti subiectul... Nu trebuie sa va placa un text, e firesc, de accea, daca nu va place un lucru expuneti-l cat mai clar. Legat de forma fixa... sunt constient ca nu o stapanesc, insa, fiind unul din cei care nu au pretentii de poet, scriitor etc (atunci cand voi scrie prima poezie din viata mea va anunt) nu voi renunta la ea. Am remarcat ca multi dintre cei care scriu astazi au o problema cu asta, au ceva impotriva etc. Trecerea la vers alb ar insemna din partea mea ca dorinta de promovare ar domina asupra a ceea ce imi place sa fac. Deocamadata ma simt bine facand asta, mai mult daca voi putea imi voi imbunatati si modul de utilizare al formei fixe. Ialin p.s. V-aș blestema adânc pentru vecie Când oi fi stins; sub al bărbiei galb De mi-ați întinde-n cruntă infamie O filă cu însemne în vers alb ! (Ialin- "În seara asta ")
pentru textul : Epilog... deultima strofa mi a placut
pentru textul : Sub pânze desilviu, te mai astept. multumesc pentru lectura si semn.
pentru textul : aproape noapte pe grant deChiar dacă, pe alocuri, se repetă destule (de dragul expresivităţii, aş spune), textul are un discurs închegat şi bine strunit. Şi are unele imagini foarte faine.
pentru textul : ghid de apărare împotriva mea de...mulțumesc frumos, Cami, esti atenta ca intotdeauna...; iar dacă ai senzații... e de bine, Virgil...dacă sunt corecte... asta rămâne la nivel empiric..., mulțumesc de sugestia voalată...
pentru textul : Te iubesc dus-întors deIoana, eu te rog pe tine sa fii rationala si sa intelegi ca pe Hermeneia nu prea merge nimic cu adresarea de ultimatumuri sau amenintari. Totodata nu am inteles pentru ce ar trebui sa iti ceara Bianca scuze. Poate ma lamuresti, dar fara datul pe dupa sura ci clar si la obiect.
pentru textul : e bună tipa dece ai trimis aici e un exemplu tipic de steampunk. recomand: http://www.youtube.com/watch?v=r74c3qxVsaE&feature=player_embedded
pentru textul : clasa muncitoare merge în paradis detabloidul acesta ma duce cu gandul la ziua de ieri, cand totul era minunat iar azi totul e pierdut. sunt lucruri care raman, incercarea de a ti descoperi ochiul, in acelasi timp cu o alta miscare, de retinere si aparare, prin imaginile-cliseu. ca tehnica, face posibil mesajul, insa, pana la urma, de ce ti e frica sa se vada ca plangi cu lacrimi de crocodil?
pentru textul : tabloid defără diacritice acest text poposește în șantier. poate își va reveni acolo.
pentru textul : Regretul Evei deSilviu, mulţumesc de lectură şi comentariu. Mi-am amintit acum că am găsit în arhivă un text care se voia o replică la o poezie de a ta care îmi plăcuse. pt. că am uitat să o postez atunci, o voi face aici. sper să nu te supere.
pomul cebesere
pomul cebesere
e un pom fragil
cel mai fragil din livada cu vişini
dachin l-a văzut şi-a zis
la umbra pomului cebesere
am stat şi-am plâns
văzul care mi s-a dat
pentru că am putut să văd
şi atunci mi-am amintit
ce să fac cu binele
nu există decât în măsura în care există răul
ce să fac cu răul
nu există decât în măsura în care există binele
ochiul meu e setat pe cifre
în zile pare
vede bine
în cele impare
rău
nervurile lui îmi duc spre creier
imagini de pe care nu s-a desprins
de tot amintirea cuiva
ghicit deasupra pătuţului
vag i-am zărit demult
zâmbetul
l-am desenat o singură dată
semăna cu o fotografie de a lui chaplin
ce fructe face acest pom
cine le culege
cine ne culege pe noi silviu
pentru textul : Românul modern s-a născut cu forcepsul deuneori grăbit
sau poate la timp
chiar înainte de căderea brumei
Am remarcat crucea "în cuie de apă" și crucea de alb de dincolo de cuvintele poemului vizual. Deși s-ar pierde oarece echilibru, aș săpa în piatră întregul poem (așa cum este prima strofă, cea din stânga).
pentru textul : angemon dePagini