mulțumesc aziza. iată cîteva observații valide. în ce privește prima întrebare, este ceva ce voi analiza. însă vreau să îți spun că nu prea am văzut persoane pe aici care să se prea înghesuie pentru așa ceva. și mă refer la persoane care întrunesc cîteva din criteriile minime necesare. așa că, defilăm și noi cum putem.
- în ce privește imaginea autorului la text, este și aceasta încă un punct pe lista „to do”.
- am corectat textul, mulțumesc.
te rog să continui.
Vlad, dacă ai deţine unele elemente personale, probabil alta ar fi părerea ta. Dar probabil că e vina mea, că nu le-am făcut mai evidente. Nu mai intru în amănunte. Oricum, dacă textul ăsta te-a scos la comentat, chiar şi numai negativ, tot e ceva.
Am o intrebare: cateva randuri din textul acesta ar trebui marcate cu italice; n-ar reusit sa aflu cum, indicatiile din HCODE m-au zapacit cu totul. Ma poate ajuta cineva? Stefan, multumesc de comentariu. E bine daca ti-a placut.
Ecaterina, cred că ai încercat să treci prea repede, de-asta n-ai înțeles despre ce este vorba. De fapt, unele secvențe au fost scrise în italic, tocmai pentru a se diferenția, însă, pe sit, au ieșit toate la fel. Nimeni nu se va mai încumeta să treacă pe acolo, așa ar trebui înțeles. Cel puțin, așa am înțeles eu când am scris. Cititorul, însă, poate vedea lucrurile din alte puncte de vedere. Tocmai de asta mi-ar fi plăcut să aud mai multe păreri, să îmi dau seama cum a fost înțeles mesajul. Te mai aștept, apreciez semnul tău lăsat aici și răbdarea. Cami
Acesta era și gândul meu. Să vedem cum va fi vremea vineri și ce prognoză este pentru sămbătă. Eu îmi doresc să nu ratez întâlnirea asta, mai ales că în acest an nu am reușit, din motive obiective, să particip la niciun eveniment literar. Dacă se va amâna, propun să fie vinerea următoare, după-amiază.
Cred ca daca ai citat corect, Nicolae. Impresia mea a fost (si este) ca iti motivezi retragerea prin faptul ca ti-o cere cineva. Mi s-a parut simptomatic acest lucru. Adica, daca vrei sa pleci, pleci. Dar pleci pentru ca tu hotarasti asta. Nu pentru ca ti-o cere cineva. De aici neclaritatea. Eu nu am sa intervin cind un autor pe Hermeneia ii spune altul autor ca scrie prost. Chiar daca nu este adevarat. Poate am sa scriu un comentariu in care am sa spun ca scriitura e buna. Dar incerc sa nu impiedic dialogul sau polemica. Apoi, cred ca sintem copii mari si cred ca putem sa nu ne luam jucariile si sa plecam ori de cite ori ne-a suparat cineva. Oamenii spun multe lucruri pe Hermeneia si in masura posibilitatilor ne straduim sa moderam ca dialogul sa fie regulamentar. Tu ne spui ca nu moderam suficient. Altii ne spun ca moderam prea mult. Cred ca iti dai seama de dilema. Dar voi investiga pentru ca nici un membru Hermeneia nu poate pur si simplu sa "recomade" altuia plecarea. Dar chiar daca se intimpla, asa cum spuneam, sintem copii mari si putem sa mai si spunem altora ca "nu mor caii cind vor ciinii". Parerea mea. Nu inteleg expresia "eu nu fac parte din categoria elitistilor, sunt omul acela simplu din parodia recenta a lui Nincu, un om care stie ceva mai mult decat cei din urma sa, dar nu suficient sa fie important." Pe Hermeneia sint tot felul de oameni. Eu de exemplu sint un om obisnuit. Nici elitist si nici altfel. Si cred ca am fost disponibil in masura posibilitatii la cit mai multi dintre membri. Cred insa ca absolut nimeni de aici nu are nici cel mai vag habar despre efortul acestor 4 ani de a mentine Hermeneia. Efort care de foarte multe ori l-am facut aproape singur. Si nici despre efortul pe care il fac absolut singur (tehnic si administrativ) ca sa migrez acum Hermeneia de pe v.1 pe 2.0. Tocmai de aceea toate aceste mici hirjoneli si capricii mi se par aproape copilarii pe linga nenumaratele ore de nesomn si munca migaloasa. Deci, ca sa fie clar, nu inteleg de ce defilezi cu o astfel de "smerenie". Nu inteleg ce vrei sa demonstrezi. Mai ales ca expresia "un om care stie ceva mai mult decat cei din urma sa, dar nu suficient sa fie important" mi se pare relativ ipocrita. Parerea mea. " V-as incurca fiindca este posibil sa nu inteleg creatiile, ar trebui sa ma certati si sa ma penalizati fiindca urasc diacriticele si comit greseli typo, chiar conjug aiurea cate un verb... " Faptul ca nu intelegi o creatie e problema ta. Nimeni nu e obligat sa inteleaga totul. Faptul insa ca urasti diacriticele sau comiti greseli de tiparire sau de gramatica intra sub incidenta regulamentului pe care te-ai angajat de buna voie si nesilit de nimeni sa il respecti. Pe de alta parte ma indoiesc ca vreun site de literatura care se respecta va accepta sa postezi texte neglijente ca aspect gramatical. Parerea mea. " Apoi mi se nazareste cateodata sa fac pe criticul sau pe filozoful, am o idee fixa cu moralitatea, imi sare repede tandara, refuz sa citesc exprimarile din limbi altele decat cea romana, ba chiar pledez pentru romaneasca veche din popor si cultiv imbogatirea si redescoperirea acesteea. In concluzie sunt un salbatic si, deci, nu putem avea puncte/interese comune." Daca esti antisocial aceasta este problema ta. Nu cred ca ti-o pot rezolva eu sau altii de aici. Exista specialisti pentru asta. Iar daca chiar esti antisocial probabil ca nu iti vei gasi locul in nici o comunitate sociala. Iar asta mi se pare trist. Dar ramine parerea mea. "stiu, imi veti raspunde ca noua versiune primeste si... prostii. Ei, asta e: nu pot sa ma conving ca sunt prost. Am toate defectele, numai prost nu ma simt." Cred ca faci o regretabila eroare semantica. Exista o diferenta fundamentala intre a scrie prost si a fi... prost. Iar daca nu o intelegi este foarte trist si nu cred ca te pot ajuta eu. In orice caz eu personal nu cred ca esti prost. Si nici nu cred ca Hermeneia a numit prost pe cineva vreodata. Dar eu nu te pot ajuta sau obliga sa vezi corect lucrurile daca tu insisti sa le vezi cum vrei tu. Devine un consm inutil de energie si timp. Se va face cum vrei tu. Iti doresc succes pe mai departe.
Sincere mulţumiri membrilor juriului şi felicitări din inimă tuturor participanţilor! Mă bucur nespus pentru toţi şi pentru mine fiindcă am votat corect, oarecum între preferinţele publicului şi cele ale juriului, ceea ce mi-a adus o anumită satisfacţie. De asemenea mulţumesc lui Virgil pentru efortul de organizare. Sunt fericită că poemul meu preferat dintre cele trimise s-a clasat la mijlocul preferinţelor juriului, deşi era printre ultimele la votul publicului. Oricum rezultatul mă onorează şi mă stimulează să scriu în continuare, cum bine spunea Virgil. Acum aş vrea să ştiu, dacă odată făcute publice numele, pot să re-public poemul sau poemele ori dacă ele vor apărea automat pe pagina de autor. Oricum, acum voi putea să mai fac unele mici modificări.
pentru tonul religios plăcut, natural transpus în figuri de stil, dar mai ales pentru că am simţit acest poem ca pe o gură de aer rece... de munte te felicit în felul meu, Ioana, cu tot drsgul! eu acum nu mai văd niciun cusur frumosului tău poem... şi îl trec şi la preferate...
zilele astea un text pe aceasi tema, in aproximativ aceeasi maniera de realizare scenaristica, dar diferit complet ca limbaj, ca abordare. diferentele intre cele doua texte constau in ceea ce priveste maniera de receptare a poeticului de catre fiecare autor. daca textul de fata este invechit si nu aduce nimic proaspat poeziei, celalalt e modern, revigorant ca limbaj si maniera stilistica, adica daca vreti e ca si cum am compara ultimul model de dacie abia aparut cu cea fabricata in 1966 la pitesi, celebra 1100. nu as vrea sa contest ca ambele sunt poezii si izvorasc din acelasi filon emotional, dar totusi suntem in anul 2013 si cred ca orice autor care are pretentia ca vrea sa scrie poezie trebuie sa fie contemporan cu el insusi, daca nu reuseste sa fie inaintea timpului sau. e o minima moralia pe care poezia o cere si cine nu intelege asta mai bine ar fi sa renunte la poezie. redau aici textul de care vorbeam>
mașina de tuns iarba
într-o zi te vei strica
te voi desface după o săptămână
bucată cu bucată
vreau să fie marți și să plouă
să dorm toată dimineața și
după cafea
să te așez în mâl
îmi trebuie ceva diferit
pungi subțiri de la mega image
sau cele verzui de la piață
în care aduc rădăcinoase
să-ți șterg piesele de vaselina
devenită catran
să le învelesc în plastic și câlți
în marțea aia în care nu
voi avea nimic în mâini
decât piese metalice
în ploaie
nu corpul rece al tatălui
până-n 30 kilograme
în care inima a cedat
Eu ti-am spus ca nu ma pricep prea bine sa-mi dau seama cand tu razi si de ce o faci. Oricum, considera te rog publicarea acestei fotografii chiar si in lista de comentarii o ofensa adusa mie pentru care ar trebui sa iti aplici o suspendare de o luna :-). Nu cred ca ti-ar placea sa vezi pe site o gluma ieftina sa zicem in legatura cu poza pe care mi-ai trims-o cu familia ta de exemplu (si crede-ma ca am prieteni cel putin la fel de priceputi ca dl. tulburel). Si chiar nu m-am suparat dar ma mir ca tocmai tu nu respecti niste reguli pe care le impui pe site. Andu
Da, textul (ca toate textele mele) e perfectibil. Mă voi gândi la o versiune îmbunătățită în toate limile. Mulțumesc. Însă în dialectul huțul fprimul vers spune " E foarte frig". Doar că în română suna mult mai banal, și l-am schimbat. Transpunerea în română, cuvânt, cu cuvânt a haikului este: E foarte frig Părări dorm în copaci Totul e alb Fiecare din cele trei versuri, sună, de fapt, banal. Și totuși, mie combinația mi s-a părut interesantă. Cum am spus, mă voi gândi la îmbunătățiri.
ai făcut tu puntea între cer și pământ prin culori, destrămând cuvintele, așa cum, citez, "omul șterge urme ale tăcerii așternute pe nisip" (E. Jabes). reiau a doua strofă și am un sentiment de stranietate neliniștitoare (unheimlich; uncanny - cred că e corect în engl) dat de acea "ceață de trupuri" și îmi amintește și de cartea "Ieri dimineață luna a dispărut - scurt tratat de desvrăjire" (J. Cain și B. Anselme), din care aici aș lăsa o singură idee: fiecare a trăit, în felul său, la un moment dat în viață, un timp mai mult sau mai puțin îndelungat, acea stare în care lumea și-a pierdut culoarea obișnuită, mergând până la a suprima compplet tot ceea ce până atunci o făcea minunată. (Nu e citat fidel, e ideea esențială.) Poezia ta mie îmi vorbește despre această desfermecare, desvrăjire. Un sigur vers aș revedea: copii ai dimineților. Frumos "degetele tale de indiu".
oriana, de ce nu? chiar vrei acest scurt snapshot la scurt metrajele tale? semnătura mea nu e aleasă la întîmplare mi-am permis un y (altaiyr) pentru că altair (mai jos de tarazed) era deja alocat pe anumite situri. întăresc spusele cu semnatură și stimă, altaiyr
antal, as vrea sa imi spui de ce ai folosit butonu „atenție editor!” pentru acest text? în accepțiunea mea ai abuzat de această facilitate. poți să ne explici de ce?
subiectiv precum veșnic, mă bucur și iar mă bucur că ți-a plăcut poema asta a mea. eu o consider mai mult un experiment. Mă tot joc de- a poezia de o vreme...fac tot felul de încercări cu ideile și cu răbdătoarele cuvinte ale limbii nostre române. Te aștept- spre binele meu- mai critic data viitoare. cu drag de tine, maria
Mi-a plăcut ideea textului și jocul de cuvinte cu fluturele. Titlul, deși sună bine, pare ceva pur și simplu „pompos” ca să dea bine. Sau poate mă înșel și nu văd eu legătura.
nu am publicat nici unul din textele alea doua, din concurs, in alta parte, pina la ceva vreme dupa anuntarea rezultatelor (16, respectiv 20 mai). ai mai batut tu niste apropouri, dar nu ma asteptam de asta sa fie vorba (cind ziceai de popularizarea textelor). nu stiu de unde ai scos-o
In afara de faptul ca vrei sa ne spui ca ai fost in Venetia, exista o disonanta uriasaaaaa intre text titlu si imagine. In poezie ne vorbesti despre desert, despre tarmuri infometate case manastiri alge etc., ne vorbesti despre desert din San Marco, culmea, ca si cum eu as canta Fur Elise la tambal si cantar electric. apoi poezia in sine este interesanta, chiar daca te complici cu elemente descriptive, o capcana comuna vad, trebuie neaparat sa spunem "despre lemn" nu ca e lemn simplu, el e un "lemn de atarnat atingeri amarui si rastignit de albastru", adica il complici foarte mult, nu lasi sa respire. de ex. la final este foarte frumoasa, dar primele strofe sunt hai-hui. parerea mea. si sa iti las si eu o imagine, tot foto autor.:)
anna, stii ca am glumit. anticii aveau aceasta idee - a spune razand adevarul. normal ca nu ne impuscam, logic e ca fericirea noastra nu e din lumea aceasta... ma bucura faptul ca vei revedea textul, incepand cu greselile de ortografie. poate insist prea mult, insa lucrul pe text mi se pare esential. se spune ca sadoveanu alerga la tipografie sa inlocuiasca vreun cuvant, fie si-n ultimul moment. voi reveni. e confortabil sa vorbim rational, cu arma la tampla:P no?
Ioane te rog să mă crezi că te-am citit, cam tot ce ai postat.
Dar tot nu înțeleg DE CE vrei să scrii.
Dacă îmi explici îți mulțumesc.
Pentru că eu de unul singur nu pot să înțeleg.
De exemplu poemul de față pare a fi un scenariu, nu are nimic poetic, în ciuda metaforelor (am mai spus-o și eu și mulți alții înaintea mea că nu metafora face poezia) iar acest scenariu nu transmite mare lucru. Îmi vine greu să mă apuc acum să-ți analizez textul ca să te conving cât de slab este acesta și aproape toate celelalte postate de tine aici, așa că mă opresc aici.
Încearcă să privești scrisul ca pe o chestie care ți se întâmplă extrem de rar, iar apoi ar trebui să urmeze un eveniment deosebit un cutremur sau un uragan, o stihie a naturii care să sublinieze faptul că în fine ai scris ceva
Cezar,
întîmplarea a făcut ca deschizînd pagina editorului H să găsesc de multe ori texte semnate de tine care așteptau aprobarea unui editor. recunosc, am trimis destule în șantier. am găsit apoi aceste texte la secțiunea -atenție editor- și am apreciat că ai avut disponibilitatea să corectezi unele greșeli de editare, nu toate. am aprobat două sau trei după modificare - deși nu eram multumit mi-am asumat acest risc- pentru a avea mai multe reacții din partea cititorilor și pentru a trage tu o concluzie. cred că ai maturitatea necesară de a înțelege comentariile de mai sus și să îți găsești drumul tău.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
și dacă liinile infinite își caută de drum, culcându-ne traverse rămânem, jaluzele trase, peste a lunii reci ferestre
pentru textul : într-o gară... deSă nu-mi uit vorba, Bobadil. Țin foarte mult să nu se facă nici un fel de confuzie între dreptul de autor și marca înregistrată, nu numai ca noțiuni juridice, ci mai ales ca intenție poetică. Na, cine credea că nu se poate face poezie din noțiunile de drept? :) Deși înrudite, ambele făcând parte din același domeniu al proprietății intelectuale, ele nu sunt câtuși de puțin același lucru. Am dat deja un exemplu, mai dau unul chiar din domeniul tău, așa, în joacă. Nimeni nu deține dreptul de autor pentru "ferestre", pentru că este o noțiune, dar de Windows ® știm cu toții. Diferența este aceea a domeniului protejat, primul, acela al unei lucrari expresive, originale, artistice sau tehnice, pe cand al doilea se refera cu precadere la modalitatea de expresie, de identificare a unui producator, ceea ce îl definește si delimitează pe acesta de ceilalți, fara a avea pretentia de paternitate asupra notiunii in sine (dacă nu ne referim la brevete sau know how, ca intrăm in alte giumbușlucuri). Așadar, este o mare diferență între Îngeri ® și Îngeri ©. Ultimul este chiar lipsit de sens din punct de vedere juridic... și poetic, un pic tras de păr, în sensul că s-ar potrivi mai bine un brevet de invenție decât un copyright. Sper să nu te fi plictisit, sunt amănunte juridice, na, dar sublinierea se impunea... ca să vezi că nu-i de sanchi marca înregistrată acolo.
pentru textul : Îngeri ® demulțumesc aziza. iată cîteva observații valide. în ce privește prima întrebare, este ceva ce voi analiza. însă vreau să îți spun că nu prea am văzut persoane pe aici care să se prea înghesuie pentru așa ceva. și mă refer la persoane care întrunesc cîteva din criteriile minime necesare. așa că, defilăm și noi cum putem.
pentru textul : hermeneia 3.0-b de- în ce privește imaginea autorului la text, este și aceasta încă un punct pe lista „to do”.
- am corectat textul, mulțumesc.
te rog să continui.
Vlad, dacă ai deţine unele elemente personale, probabil alta ar fi părerea ta. Dar probabil că e vina mea, că nu le-am făcut mai evidente. Nu mai intru în amănunte. Oricum, dacă textul ăsta te-a scos la comentat, chiar şi numai negativ, tot e ceva.
pentru textul : În urna aceasta până şi timpul deAm o intrebare: cateva randuri din textul acesta ar trebui marcate cu italice; n-ar reusit sa aflu cum, indicatiile din HCODE m-au zapacit cu totul. Ma poate ajuta cineva? Stefan, multumesc de comentariu. E bine daca ti-a placut.
pentru textul : Să mai regurgităm /un poem desilvia că nu-s blajin
pentru textul : am avut un vis deștie cred că lumea toată
sunt un criminal pornit
pe mândria nefondată
Ecaterina, cred că ai încercat să treci prea repede, de-asta n-ai înțeles despre ce este vorba. De fapt, unele secvențe au fost scrise în italic, tocmai pentru a se diferenția, însă, pe sit, au ieșit toate la fel. Nimeni nu se va mai încumeta să treacă pe acolo, așa ar trebui înțeles. Cel puțin, așa am înțeles eu când am scris. Cititorul, însă, poate vedea lucrurile din alte puncte de vedere. Tocmai de asta mi-ar fi plăcut să aud mai multe păreri, să îmi dau seama cum a fost înțeles mesajul. Te mai aștept, apreciez semnul tău lăsat aici și răbdarea. Cami
pentru textul : pictograme (1) deÎmi pare rău pentru mama ta. Acum înțeleg ținutul de mâini. Bănuiam că cerul cerul acela e alb, am vrut confirmare.Numai bine!
pentru textul : rem deinjumatatirea notelor pare a fi, pentru autoare, injumatatirea existentei... un poem patimas, fiintial.
pentru textul : Alunecând din bemol în bemol deAcesta era și gândul meu. Să vedem cum va fi vremea vineri și ce prognoză este pentru sămbătă. Eu îmi doresc să nu ratez întâlnirea asta, mai ales că în acest an nu am reușit, din motive obiective, să particip la niciun eveniment literar. Dacă se va amâna, propun să fie vinerea următoare, după-amiază.
pentru textul : Se anunţă Virtualia XIV deCred ca daca ai citat corect, Nicolae. Impresia mea a fost (si este) ca iti motivezi retragerea prin faptul ca ti-o cere cineva. Mi s-a parut simptomatic acest lucru. Adica, daca vrei sa pleci, pleci. Dar pleci pentru ca tu hotarasti asta. Nu pentru ca ti-o cere cineva. De aici neclaritatea. Eu nu am sa intervin cind un autor pe Hermeneia ii spune altul autor ca scrie prost. Chiar daca nu este adevarat. Poate am sa scriu un comentariu in care am sa spun ca scriitura e buna. Dar incerc sa nu impiedic dialogul sau polemica. Apoi, cred ca sintem copii mari si cred ca putem sa nu ne luam jucariile si sa plecam ori de cite ori ne-a suparat cineva. Oamenii spun multe lucruri pe Hermeneia si in masura posibilitatilor ne straduim sa moderam ca dialogul sa fie regulamentar. Tu ne spui ca nu moderam suficient. Altii ne spun ca moderam prea mult. Cred ca iti dai seama de dilema. Dar voi investiga pentru ca nici un membru Hermeneia nu poate pur si simplu sa "recomade" altuia plecarea. Dar chiar daca se intimpla, asa cum spuneam, sintem copii mari si putem sa mai si spunem altora ca "nu mor caii cind vor ciinii". Parerea mea. Nu inteleg expresia "eu nu fac parte din categoria elitistilor, sunt omul acela simplu din parodia recenta a lui Nincu, un om care stie ceva mai mult decat cei din urma sa, dar nu suficient sa fie important." Pe Hermeneia sint tot felul de oameni. Eu de exemplu sint un om obisnuit. Nici elitist si nici altfel. Si cred ca am fost disponibil in masura posibilitatii la cit mai multi dintre membri. Cred insa ca absolut nimeni de aici nu are nici cel mai vag habar despre efortul acestor 4 ani de a mentine Hermeneia. Efort care de foarte multe ori l-am facut aproape singur. Si nici despre efortul pe care il fac absolut singur (tehnic si administrativ) ca sa migrez acum Hermeneia de pe v.1 pe 2.0. Tocmai de aceea toate aceste mici hirjoneli si capricii mi se par aproape copilarii pe linga nenumaratele ore de nesomn si munca migaloasa. Deci, ca sa fie clar, nu inteleg de ce defilezi cu o astfel de "smerenie". Nu inteleg ce vrei sa demonstrezi. Mai ales ca expresia "un om care stie ceva mai mult decat cei din urma sa, dar nu suficient sa fie important" mi se pare relativ ipocrita. Parerea mea. " V-as incurca fiindca este posibil sa nu inteleg creatiile, ar trebui sa ma certati si sa ma penalizati fiindca urasc diacriticele si comit greseli typo, chiar conjug aiurea cate un verb... " Faptul ca nu intelegi o creatie e problema ta. Nimeni nu e obligat sa inteleaga totul. Faptul insa ca urasti diacriticele sau comiti greseli de tiparire sau de gramatica intra sub incidenta regulamentului pe care te-ai angajat de buna voie si nesilit de nimeni sa il respecti. Pe de alta parte ma indoiesc ca vreun site de literatura care se respecta va accepta sa postezi texte neglijente ca aspect gramatical. Parerea mea. " Apoi mi se nazareste cateodata sa fac pe criticul sau pe filozoful, am o idee fixa cu moralitatea, imi sare repede tandara, refuz sa citesc exprimarile din limbi altele decat cea romana, ba chiar pledez pentru romaneasca veche din popor si cultiv imbogatirea si redescoperirea acesteea. In concluzie sunt un salbatic si, deci, nu putem avea puncte/interese comune." Daca esti antisocial aceasta este problema ta. Nu cred ca ti-o pot rezolva eu sau altii de aici. Exista specialisti pentru asta. Iar daca chiar esti antisocial probabil ca nu iti vei gasi locul in nici o comunitate sociala. Iar asta mi se pare trist. Dar ramine parerea mea. "stiu, imi veti raspunde ca noua versiune primeste si... prostii. Ei, asta e: nu pot sa ma conving ca sunt prost. Am toate defectele, numai prost nu ma simt." Cred ca faci o regretabila eroare semantica. Exista o diferenta fundamentala intre a scrie prost si a fi... prost. Iar daca nu o intelegi este foarte trist si nu cred ca te pot ajuta eu. In orice caz eu personal nu cred ca esti prost. Si nici nu cred ca Hermeneia a numit prost pe cineva vreodata. Dar eu nu te pot ajuta sau obliga sa vezi corect lucrurile daca tu insisti sa le vezi cum vrei tu. Devine un consm inutil de energie si timp. Se va face cum vrei tu. Iti doresc succes pe mai departe.
pentru textul : hermeneia 2.0 deSincere mulţumiri membrilor juriului şi felicitări din inimă tuturor participanţilor! Mă bucur nespus pentru toţi şi pentru mine fiindcă am votat corect, oarecum între preferinţele publicului şi cele ale juriului, ceea ce mi-a adus o anumită satisfacţie. De asemenea mulţumesc lui Virgil pentru efortul de organizare. Sunt fericită că poemul meu preferat dintre cele trimise s-a clasat la mijlocul preferinţelor juriului, deşi era printre ultimele la votul publicului. Oricum rezultatul mă onorează şi mă stimulează să scriu în continuare, cum bine spunea Virgil. Acum aş vrea să ştiu, dacă odată făcute publice numele, pot să re-public poemul sau poemele ori dacă ele vor apărea automat pe pagina de autor. Oricum, acum voi putea să mai fac unele mici modificări.
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” - rezultatele votului juriului debine te-am regasit andule, ma bucur ca mai existi...
pentru textul : me and mr. tom waits depentru tonul religios plăcut, natural transpus în figuri de stil, dar mai ales pentru că am simţit acest poem ca pe o gură de aer rece... de munte te felicit în felul meu, Ioana, cu tot drsgul! eu acum nu mai văd niciun cusur frumosului tău poem... şi îl trec şi la preferate...
pentru textul : așadar este mâine deOttilia, voi reveni si cu alte flori. frumusetea lor ne aminteste de imaginea de ansamblu a ceea ce suntem si ne straduim sa fim
Cristina, fericirea o platim scump, nu-i asa?
of, sunt plin de truisme in dimineata asta ;))
pentru textul : Lumi secundare dezilele astea un text pe aceasi tema, in aproximativ aceeasi maniera de realizare scenaristica, dar diferit complet ca limbaj, ca abordare. diferentele intre cele doua texte constau in ceea ce priveste maniera de receptare a poeticului de catre fiecare autor. daca textul de fata este invechit si nu aduce nimic proaspat poeziei, celalalt e modern, revigorant ca limbaj si maniera stilistica, adica daca vreti e ca si cum am compara ultimul model de dacie abia aparut cu cea fabricata in 1966 la pitesi, celebra 1100. nu as vrea sa contest ca ambele sunt poezii si izvorasc din acelasi filon emotional, dar totusi suntem in anul 2013 si cred ca orice autor care are pretentia ca vrea sa scrie poezie trebuie sa fie contemporan cu el insusi, daca nu reuseste sa fie inaintea timpului sau. e o minima moralia pe care poezia o cere si cine nu intelege asta mai bine ar fi sa renunte la poezie. redau aici textul de care vorbeam>
mașina de tuns iarba
într-o zi te vei strica
te voi desface după o săptămână
bucată cu bucată
vreau să fie marți și să plouă
să dorm toată dimineața și
după cafea
să te așez în mâl
îmi trebuie ceva diferit
pungi subțiri de la mega image
sau cele verzui de la piață
în care aduc rădăcinoase
să-ți șterg piesele de vaselina
devenită catran
să le învelesc în plastic și câlți
în marțea aia în care nu
voi avea nimic în mâini
decât piese metalice
în ploaie
nu corpul rece al tatălui
pentru textul : de el depână-n 30 kilograme
în care inima a cedat
Eu ti-am spus ca nu ma pricep prea bine sa-mi dau seama cand tu razi si de ce o faci. Oricum, considera te rog publicarea acestei fotografii chiar si in lista de comentarii o ofensa adusa mie pentru care ar trebui sa iti aplici o suspendare de o luna :-). Nu cred ca ti-ar placea sa vezi pe site o gluma ieftina sa zicem in legatura cu poza pe care mi-ai trims-o cu familia ta de exemplu (si crede-ma ca am prieteni cel putin la fel de priceputi ca dl. tulburel). Si chiar nu m-am suparat dar ma mir ca tocmai tu nu respecti niste reguli pe care le impui pe site. Andu
pentru textul : login definalul mi se pare oarecum căutat și artificial. dar cred că ești pe o cale bună.
pentru textul : Menire deDa, textul (ca toate textele mele) e perfectibil. Mă voi gândi la o versiune îmbunătățită în toate limile. Mulțumesc. Însă în dialectul huțul fprimul vers spune " E foarte frig". Doar că în română suna mult mai banal, și l-am schimbat. Transpunerea în română, cuvânt, cu cuvânt a haikului este: E foarte frig Părări dorm în copaci Totul e alb Fiecare din cele trei versuri, sună, de fapt, banal. Și totuși, mie combinația mi s-a părut interesantă. Cum am spus, mă voi gândi la îmbunătățiri.
pentru textul : Moroz (Ger) deai făcut tu puntea între cer și pământ prin culori, destrămând cuvintele, așa cum, citez, "omul șterge urme ale tăcerii așternute pe nisip" (E. Jabes). reiau a doua strofă și am un sentiment de stranietate neliniștitoare (unheimlich; uncanny - cred că e corect în engl) dat de acea "ceață de trupuri" și îmi amintește și de cartea "Ieri dimineață luna a dispărut - scurt tratat de desvrăjire" (J. Cain și B. Anselme), din care aici aș lăsa o singură idee: fiecare a trăit, în felul său, la un moment dat în viață, un timp mai mult sau mai puțin îndelungat, acea stare în care lumea și-a pierdut culoarea obișnuită, mergând până la a suprima compplet tot ceea ce până atunci o făcea minunată. (Nu e citat fidel, e ideea esențială.) Poezia ta mie îmi vorbește despre această desfermecare, desvrăjire. Un sigur vers aș revedea: copii ai dimineților. Frumos "degetele tale de indiu".
pentru textul : de indiu deoriana, de ce nu? chiar vrei acest scurt snapshot la scurt metrajele tale? semnătura mea nu e aleasă la întîmplare mi-am permis un y (altaiyr) pentru că altair (mai jos de tarazed) era deja alocat pe anumite situri. întăresc spusele cu semnatură și stimă, altaiyr
pentru textul : Lemuria deantal, as vrea sa imi spui de ce ai folosit butonu „atenție editor!” pentru acest text? în accepțiunea mea ai abuzat de această facilitate. poți să ne explici de ce?
pentru textul : Vorbe pe la spate de„îmi aduce de rigiditatea” - „îmi aduce aminte de rigiditatea...”
Eugen
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. desubiectiv precum veșnic, mă bucur și iar mă bucur că ți-a plăcut poema asta a mea. eu o consider mai mult un experiment. Mă tot joc de- a poezia de o vreme...fac tot felul de încercări cu ideile și cu răbdătoarele cuvinte ale limbii nostre române. Te aștept- spre binele meu- mai critic data viitoare. cu drag de tine, maria
pentru textul : Poem în două acte deMi-a plăcut ideea textului și jocul de cuvinte cu fluturele. Titlul, deși sună bine, pare ceva pur și simplu „pompos” ca să dea bine. Sau poate mă înșel și nu văd eu legătura.
pentru textul : aripi în buzunarul de la spate denu am publicat nici unul din textele alea doua, din concurs, in alta parte, pina la ceva vreme dupa anuntarea rezultatelor (16, respectiv 20 mai). ai mai batut tu niste apropouri, dar nu ma asteptam de asta sa fie vorba (cind ziceai de popularizarea textelor). nu stiu de unde ai scos-o
pentru textul : Anotimpul păpuşilor deIn afara de faptul ca vrei sa ne spui ca ai fost in Venetia, exista o disonanta uriasaaaaa intre text titlu si imagine. In poezie ne vorbesti despre desert, despre tarmuri infometate case manastiri alge etc., ne vorbesti despre desert din San Marco, culmea, ca si cum eu as canta Fur Elise la tambal si cantar electric. apoi poezia in sine este interesanta, chiar daca te complici cu elemente descriptive, o capcana comuna vad, trebuie neaparat sa spunem "despre lemn" nu ca e lemn simplu, el e un "lemn de atarnat atingeri amarui si rastignit de albastru", adica il complici foarte mult, nu lasi sa respire. de ex. la final este foarte frumoasa, dar primele strofe sunt hai-hui. parerea mea. si sa iti las si eu o imagine, tot foto autor.:)
pentru textul : pietrele umbrei deanna, stii ca am glumit. anticii aveau aceasta idee - a spune razand adevarul. normal ca nu ne impuscam, logic e ca fericirea noastra nu e din lumea aceasta... ma bucura faptul ca vei revedea textul, incepand cu greselile de ortografie. poate insist prea mult, insa lucrul pe text mi se pare esential. se spune ca sadoveanu alerga la tipografie sa inlocuiasca vreun cuvant, fie si-n ultimul moment. voi reveni. e confortabil sa vorbim rational, cu arma la tampla:P no?
pentru textul : boabe de timp deIoane te rog să mă crezi că te-am citit, cam tot ce ai postat.
pentru textul : mister în trenul de noapte deDar tot nu înțeleg DE CE vrei să scrii.
Dacă îmi explici îți mulțumesc.
Pentru că eu de unul singur nu pot să înțeleg.
De exemplu poemul de față pare a fi un scenariu, nu are nimic poetic, în ciuda metaforelor (am mai spus-o și eu și mulți alții înaintea mea că nu metafora face poezia) iar acest scenariu nu transmite mare lucru. Îmi vine greu să mă apuc acum să-ți analizez textul ca să te conving cât de slab este acesta și aproape toate celelalte postate de tine aici, așa că mă opresc aici.
Încearcă să privești scrisul ca pe o chestie care ți se întâmplă extrem de rar, iar apoi ar trebui să urmeze un eveniment deosebit un cutremur sau un uragan, o stihie a naturii care să sublinieze faptul că în fine ai scris ceva
Cezar,
pentru textul : în zori deîntîmplarea a făcut ca deschizînd pagina editorului H să găsesc de multe ori texte semnate de tine care așteptau aprobarea unui editor. recunosc, am trimis destule în șantier. am găsit apoi aceste texte la secțiunea -atenție editor- și am apreciat că ai avut disponibilitatea să corectezi unele greșeli de editare, nu toate. am aprobat două sau trei după modificare - deși nu eram multumit mi-am asumat acest risc- pentru a avea mai multe reacții din partea cititorilor și pentru a trage tu o concluzie. cred că ai maturitatea necesară de a înțelege comentariile de mai sus și să îți găsești drumul tău.
Pagini