Aici ai perfectă dreptate Virgile, inspirația poetică m-a părăsit și nu știu dacă se va mai întoarce curând, eu desigur o aștept. Dar de vorbit, sper să nu vorbesc chiar singur, mă rog, cel puțin nu pe aici.
Adrian mulțumesc de trecere și semn,stiu greseala pe care o fac atunci când nu particip cu comentarii și pe la alte texte,nu am făcut-o până acum considerănd că poate nu e momentul să critic poezia colegilor de pe acest site Hermeneia.Dar cu siguranță o voi face cât de curând.o zi frumoasă încontinuare.
Mulţumesc domnule Gorun. În general am avut o evoluţie intelectuală normală, atâta tot. Citeam de toate şi chiar mult, dar abia în anii maturităţii, după ce am cam uitat informaţia măruntă, am înţeles mai bine ce citisem. Până atunci avusesem doar "nostalgia sintezei" pentru a cita titlul unei cărţi de Dan Hăulică citită tot în tinereţe. Cântecul, cu imagini din picturile lui L.S. Lowry este una din melodiile mele favorite şi vorbeşte despre arta "naivă" şi respingerea valorii ei uneori.
In primul vers mi se pare nepotrivita exprimarea "ziua de azi" , "ziau de maine". Aceste sunt exprimari populare si nu stiu cat sunt de corecte pentru ca "azi" si "maine" includ conceptul de zi. Prin urmare as renunta la "ziua de". Apoi discursul este destul de telegrafic - propozitii scurte, incheiate de punctuatie - "taie" lirismul. O alta caracteristica a discursului este denotatia. Devine explicativ, aproape narativ. De exemplu "Aminteste mereu de ceva" propozitie separata, inexpresiva, explicativa...Se pierd idei foarte usor. De exemplu ultimul vers al primei strofe are o idee buna, dar apare o fragmentare explicita(ortografic) si explicativa(denotativa). Trebuie sugerata ideea ca umbra moarta e vie si ca isi este siesi fiinta. Practic ma lovesc de o analiza literara a unui text care ar fi putut sa fie. Apoi: -"eterna noapte" stereotip, inversiuneninutila din moment ce nu urmariti prozodia -varianta corecta cred ca este "sfărâma" -melc "desavarsit" din nou... inexpresiv, denotativ, explicativ -diacritice la "Calcăm". Se poate mult mai bine ! Ialin
ceva lipseşte acestui text pentru a fi unul literar. pare, mai degrabă, o lecţie de filosofie asupra a ceea ce înseamnă obiectele. nu mi-a displăcut să citesc, mi-ar fi plăcut să fie mai amplu şi mai revoltător afectiv.
acum, că tot din lut sunt, tac.
Marina, se poate sa fie nou diminesiune. Personal, exista doua momente in care scriu: fie traduc cuvintele in simturi, fie traduc simturile in cuvinte. De obicei, in prima ipostaza, textul e gindit inainte iar cind il asez pe hirtie, e totul simplu. In ultima varianta, pe care am folosit-o la acest text, nu exista nimic planificat, ceea ce face scrierea mai dificila si, uneori, rezultatul mai dens. Multumesc.
cred ca ai fi un textier bun de muzica usoara. ai o usurinta in a rima si poate asta vine dintr-o deformatie profesionala sau cine stie? serios vorbind, ai incercat vreodata sa scrii carti cu versuri pentru copii?
un text sincer și bine făcut. pe alocuri, chiar remarcabil: "doar cei care se iubesc adorm unul spre celălalt mișcarea ritmică a corpului eliberat prin somn" "cred în iubiri ca un mers legănat de căruță topită în noapte dând cu praștia în stele cred în cosmosul din viața pietrelor" îmi place vibrația din "cilii" tăi!
in prima strofa navaleste inspiratia. a doua strofa descrie mediul in care autorul cade in transa inspiratiei invocate. problema este in cea de/a treia strofa, deoarece nu inteleg despre cine este vorba. aici ar fi de apreciat siguranta cu care este descrisa singuratatea camerei, singuratate ce influenteaza si starea autorului. a patra strofa este dominata de actiunea caldarilor care ori vin singure, ceea ce este fantastic, ori vin pe o apa, pe care cititorul trebuie sa si/o imagineze - poate e vinul? - deoarece deplasrea trebuie sa se justifice. curios este ca aici se vorbeste de noi, ceea ce pana acum nu ni s/a spus. ultima strofa apeleaza la elemente religioase, desi autorul - ca si cititorul - nu intuieste ca acel colac din care inocent mananca copii, simbolizeaza trupul Maicii Domnului in invatatura crestina traditionala. in concluzie, as spune ca poemul; fascineaza prin complexitatea temelor pe care le abordeaza.
textul are forță. pe final chiar mai accentuat. mi se pare simplu, o simplitate pe care nu ai mai atins-o de mult, de aici o timiditate francă, e drept, la început.
apoi, parcă cerând dreptul să fie, devine ”că din tine a rămas un scris ruginit/că acasă nu m-am mai întors niciodată?”
ori ultimele două schimbă registrul și duc întregul spre strigăt. aproape sugrumat estetic.
titlul ne e neapărat rău, e mai mult amar. ce să urezi? cum să scape poetul de aniversările al căror preț doar el le știe?
și titlul e un strigăt.
pai daca sinteti nedrepti... am zis chiar eu ca cluju e mai fain decit iasu, dar nu intelegeam ce treaba are cu textu asta. tre sa va desenez? si nu preaslavesc moscova. nu fiti patriotarzi
exista plagiat la poezia de mai sus. vezi: www.poezii.biz, titlu: Echivoc, postata de Serj (Sergiu din Galati) la data de 20 aprilie 2010. am vrut sa stii.
Bianca, Multumesc, voi asculta sfaturile tale. Culoarea este la alegere, inca o data iti datorez multumiri pentru aprofundarea acelui vers din paranteza. Cat priveste "marca" Bobadil, nu stiu ce sa zic... noi ne cunoastem de o vreme, nu stiu daca exista asa ceva poate in afara concursurilor mele care au reusit sa stimuleze imaginatia poetica in mod atat de pozitiv pe agonia s-au enervat pe acolo niste oameni cu vederi foarte inguste. In rest, poate este ironia... poate, dar la 44 de ani am adunat si o viziune ironica asupra vietii :-) Multumesc inca o data si voi incerca sa ma limitez la text in comm-uri, dar asta e foarte greu. Si nici macar nu cred ca e un "must be" daca nu devine atac la persoana... Pentruca un text este legat de autorul (autoarea lui) intrinsec... eu i-am spus Marinei "autosuficienta" pentru ca, iata, nu a mers mai departe cu interpretarea taxand un vers ca o insiruire oarba de cuvinte fara sens... Ma rog, ma voi conforma. Andu
...Este genul de text care îsi doreşte nonconformismul, dar aterizează într-un melanj insipid de proză, jurnal, aforism şi lirism, genul de text care confundă substanţa cu atitudinea, spontaneitatea cu vorbăria, emoţia cu actul scrierii şi haosul tehnic cu originalitatea. Consider că miza scrierii este un "isteţism" care propune definiţii, la modul semigeneral, despre poezie şi despre viaţă, presărat cu episoade intrinsec lirice, menite să apropie cititorul, să-l câştige, episoade care, cel puţin din punctul meu de vedere, sunt suspecte în ceea ce priveşte autenticitatea emotivă.
si daca picam in adoratie ce e rau? e bine ca altii au idoli staruri rock... imi place poemul chiar daca simt ca nu suna bine inca...si nu e versiunea finala...
nu voi preciza unde și anume lucrezi și că ești în ”detașare” pe litoral, dar atât de detașat nu te-am mai simțit de mult! de ce dom le n-ai băut berea? ofrandă nisipului!
Radu, mă bucur să te recitesc. textul trasmite acel ceva fără nimic de prisos. tare mi-ar plăcea un jurnal estival marca Radu Dupeș!
p.s. cui ar trebui să dau de băut ca să prind și eu o ”detașare” pe litoral?
Aranca, se intampla in viata ca oamenii sa se cunoasca atunci cand aripile lor sunt prafuite de treceri, pe om il ispiteste mai ales frumusetea din celalalt , e o rugaciune salbatica, un mix de religii si simboluri pentru ca noi azi suntem un mozaic. e un poem de dragoste in care femeia isi vede iubitul intr un fel ciudat, mistic... multumesc de trecere, aprecierea ta o simt aproape... pe ganduri, Katya
de acord, dar in niciun caz nu sunt "definitii rebusistico-aforistice", ci poate doar... aforistice. Sper ca observatiile pertinente exprimate in comentariile dumneavoastra sa-mi deschida o usita spre atingerea acelei... poezii pe care o cunoasteti domniile voastre atat de bine. Multumesc, din nou!
mi-a plăcut poemul acesta, adervărul este că mulți suntem ispitiți să personalizăm singurătetea, puțini reușesc să o tacă fără să se ascundă sub prea multe metafore sau fără să-ți plângă de milă...
cred că tu ești unul dintre ei.
Adriane, probabil că ai dreptate, de fapt ai dreptate.
Îmi cer scuze dacă am reacționat exagerat, așa e, noi femeile suntem uneori cam impulsive.
Iar despre nick-ul tău nu am vrut niciodată să zic ceva 'la mișto', mereu mi s-a părut prea dificil să scriu ApunctApunctApunct decât 'trei de A' și nu am crezut niciodată că asta ar putea să te ofenseze... tu te-ai gândit vreodată așa?
Și mă mai găndesc că toată această cavalcadă de înțepături msi mult sau mai puțin literare a pornit de la o prostie, anume tu nu ai tăcut când trebuia (like a real man should) iar eu am vorbit aiurea (like a woman does when she's under pressure).
Acum dacă ceea ce mi-ai scris sunt presiune sau nu... eu nu mai comentez, pentru că evident suntem aici pe poziții diferite pe care sper să le reconciliem în viitor, la urma urmei contează ceea ce ne va oferi fiecăruia (fiecăreia) inspirația.
Însă te rog mult nu mai veni în subsolul vreunui text de-al meu cu afirmații de genul 'snobism' doar pentru că afișez titlul în limba engleză (tu o citești pe Luminița Suse?) sau să-mi cauți nod în papură prin comentarii (care sunt în general scrise mai la repezeală) pentru că nu am acordat nu știu ce la nu știu ce. Dacă poți să faci atâta lucru pentru mine îți voi râmâne recunoscătoare și ne vom putea concentra pe ceea ce este cu adevărat important.
Și chiar dacă unii ar putea să fie de altă părere, mie mi-a plăcut acest dialog 'cu scântei' cu tine... și... te mai aștept.
Margas
P.S. Iar un mic misogin tu ești, dacă negi va trebui să ne vedem la o cafea maaare ca să ne țină o noapte întreagă argumentația. Eu sunt antrenată, rezist la stress, pun dinți și câte 10 ore pe zi :-)
Sunt doua descrieri in interiorul textului in care autoarea isi analizeaza propriul sine si care mi-au placut in mod deosebit. Suferinta trece prin stari succesive de materializare si dematerializare. Poate asupra dialogurilor ar trebui sa mai revii, draga Tincuta. Dar n-am fost niciodata atrasa de proza cu mult dialog, nu prea ma pricep in acest sens. Deci sa nu tii prea mult cont de opinia asupra dialogurilor, e posibil sa ma insel. Violeta
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
dar vezi modificarile
pentru textul : Ploaie pe sticlă deAici ai perfectă dreptate Virgile, inspirația poetică m-a părăsit și nu știu dacă se va mai întoarce curând, eu desigur o aștept. Dar de vorbit, sper să nu vorbesc chiar singur, mă rog, cel puțin nu pe aici.
pentru textul : ŞapteMbrie deAdrian mulțumesc de trecere și semn,stiu greseala pe care o fac atunci când nu particip cu comentarii și pe la alte texte,nu am făcut-o până acum considerănd că poate nu e momentul să critic poezia colegilor de pe acest site Hermeneia.Dar cu siguranță o voi face cât de curând.o zi frumoasă încontinuare.
pentru textul : Drumul vieții cu papucii în mână deMulţumesc domnule Gorun. În general am avut o evoluţie intelectuală normală, atâta tot. Citeam de toate şi chiar mult, dar abia în anii maturităţii, după ce am cam uitat informaţia măruntă, am înţeles mai bine ce citisem. Până atunci avusesem doar "nostalgia sintezei" pentru a cita titlul unei cărţi de Dan Hăulică citită tot în tinereţe. Cântecul, cu imagini din picturile lui L.S. Lowry este una din melodiile mele favorite şi vorbeşte despre arta "naivă" şi respingerea valorii ei uneori.
pentru textul : Secolul luminilor în viaţa mea deIn primul vers mi se pare nepotrivita exprimarea "ziua de azi" , "ziau de maine". Aceste sunt exprimari populare si nu stiu cat sunt de corecte pentru ca "azi" si "maine" includ conceptul de zi. Prin urmare as renunta la "ziua de". Apoi discursul este destul de telegrafic - propozitii scurte, incheiate de punctuatie - "taie" lirismul. O alta caracteristica a discursului este denotatia. Devine explicativ, aproape narativ. De exemplu "Aminteste mereu de ceva" propozitie separata, inexpresiva, explicativa...Se pierd idei foarte usor. De exemplu ultimul vers al primei strofe are o idee buna, dar apare o fragmentare explicita(ortografic) si explicativa(denotativa). Trebuie sugerata ideea ca umbra moarta e vie si ca isi este siesi fiinta. Practic ma lovesc de o analiza literara a unui text care ar fi putut sa fie. Apoi: -"eterna noapte" stereotip, inversiuneninutila din moment ce nu urmariti prozodia -varianta corecta cred ca este "sfărâma" -melc "desavarsit" din nou... inexpresiv, denotativ, explicativ -diacritice la "Calcăm". Se poate mult mai bine ! Ialin
pentru textul : Poem pentru umbră deceva lipseşte acestui text pentru a fi unul literar. pare, mai degrabă, o lecţie de filosofie asupra a ceea ce înseamnă obiectele. nu mi-a displăcut să citesc, mi-ar fi plăcut să fie mai amplu şi mai revoltător afectiv.
pentru textul : Despre obiecte deacum, că tot din lut sunt, tac.
Marina, se poate sa fie nou diminesiune. Personal, exista doua momente in care scriu: fie traduc cuvintele in simturi, fie traduc simturile in cuvinte. De obicei, in prima ipostaza, textul e gindit inainte iar cind il asez pe hirtie, e totul simplu. In ultima varianta, pe care am folosit-o la acest text, nu exista nimic planificat, ceea ce face scrierea mai dificila si, uneori, rezultatul mai dens. Multumesc.
pentru textul : rue saint jacques 1 decred ca ai fi un textier bun de muzica usoara. ai o usurinta in a rima si poate asta vine dintr-o deformatie profesionala sau cine stie? serios vorbind, ai incercat vreodata sa scrii carti cu versuri pentru copii?
pentru textul : Mă duc și mă duc deun text sincer și bine făcut. pe alocuri, chiar remarcabil: "doar cei care se iubesc adorm unul spre celălalt mișcarea ritmică a corpului eliberat prin somn" "cred în iubiri ca un mers legănat de căruță topită în noapte dând cu praștia în stele cred în cosmosul din viața pietrelor" îmi place vibrația din "cilii" tăi!
pentru textul : sensibilități de femeie (ἔρως & ἀγάπη) depoet roman sau poet român?? atenție la diacritice!
pentru textul : poet latin deBine condus textul, bine ţinut echilibrul între trăire şi cuvinte, între imagine şi discurs.
pentru textul : portret pe un geam îngheţat deaş fi zis "vise", nu "visuri", pentru ritm şi accent şi "rătăcim", fără "ne". Un poem bun, compact, olfactiv, intens.
pentru textul : cambodian oud deLIM.
in prima strofa navaleste inspiratia. a doua strofa descrie mediul in care autorul cade in transa inspiratiei invocate. problema este in cea de/a treia strofa, deoarece nu inteleg despre cine este vorba. aici ar fi de apreciat siguranta cu care este descrisa singuratatea camerei, singuratate ce influenteaza si starea autorului. a patra strofa este dominata de actiunea caldarilor care ori vin singure, ceea ce este fantastic, ori vin pe o apa, pe care cititorul trebuie sa si/o imagineze - poate e vinul? - deoarece deplasrea trebuie sa se justifice. curios este ca aici se vorbeste de noi, ceea ce pana acum nu ni s/a spus. ultima strofa apeleaza la elemente religioase, desi autorul - ca si cititorul - nu intuieste ca acel colac din care inocent mananca copii, simbolizeaza trupul Maicii Domnului in invatatura crestina traditionala. in concluzie, as spune ca poemul; fascineaza prin complexitatea temelor pe care le abordeaza.
pentru textul : rădăcinile cresc uneori în sus detextul are forță. pe final chiar mai accentuat. mi se pare simplu, o simplitate pe care nu ai mai atins-o de mult, de aici o timiditate francă, e drept, la început.
pentru textul : La multă descompunere, tată deapoi, parcă cerând dreptul să fie, devine ”că din tine a rămas un scris ruginit/că acasă nu m-am mai întors niciodată?”
ori ultimele două schimbă registrul și duc întregul spre strigăt. aproape sugrumat estetic.
titlul ne e neapărat rău, e mai mult amar. ce să urezi? cum să scape poetul de aniversările al căror preț doar el le știe?
și titlul e un strigăt.
pai daca sinteti nedrepti... am zis chiar eu ca cluju e mai fain decit iasu, dar nu intelegeam ce treaba are cu textu asta. tre sa va desenez? si nu preaslavesc moscova. nu fiti patriotarzi
pentru textul : paul blaj - poetul miazănoapte - ed. Napoca Star - Cluj - 2010 deexista plagiat la poezia de mai sus. vezi: www.poezii.biz, titlu: Echivoc, postata de Serj (Sergiu din Galati) la data de 20 aprilie 2010. am vrut sa stii.
pentru textul : ambiguu | mîinile deBianca, Multumesc, voi asculta sfaturile tale. Culoarea este la alegere, inca o data iti datorez multumiri pentru aprofundarea acelui vers din paranteza. Cat priveste "marca" Bobadil, nu stiu ce sa zic... noi ne cunoastem de o vreme, nu stiu daca exista asa ceva poate in afara concursurilor mele care au reusit sa stimuleze imaginatia poetica in mod atat de pozitiv pe agonia s-au enervat pe acolo niste oameni cu vederi foarte inguste. In rest, poate este ironia... poate, dar la 44 de ani am adunat si o viziune ironica asupra vietii :-) Multumesc inca o data si voi incerca sa ma limitez la text in comm-uri, dar asta e foarte greu. Si nici macar nu cred ca e un "must be" daca nu devine atac la persoana... Pentruca un text este legat de autorul (autoarea lui) intrinsec... eu i-am spus Marinei "autosuficienta" pentru ca, iata, nu a mers mai departe cu interpretarea taxand un vers ca o insiruire oarba de cuvinte fara sens... Ma rog, ma voi conforma. Andu
pentru textul : avon cosmetics de...Este genul de text care îsi doreşte nonconformismul, dar aterizează într-un melanj insipid de proză, jurnal, aforism şi lirism, genul de text care confundă substanţa cu atitudinea, spontaneitatea cu vorbăria, emoţia cu actul scrierii şi haosul tehnic cu originalitatea. Consider că miza scrierii este un "isteţism" care propune definiţii, la modul semigeneral, despre poezie şi despre viaţă, presărat cu episoade intrinsec lirice, menite să apropie cititorul, să-l câştige, episoade care, cel puţin din punctul meu de vedere, sunt suspecte în ceea ce priveşte autenticitatea emotivă.
pentru textul : cu degetul pe trăgaci desi daca picam in adoratie ce e rau? e bine ca altii au idoli staruri rock... imi place poemul chiar daca simt ca nu suna bine inca...si nu e versiunea finala...
pentru textul : Athosul deminunata adevarata ta dragoste
pentru textul : fragmentul unu din adevărata mea dragoste denu voi preciza unde și anume lucrezi și că ești în ”detașare” pe litoral, dar atât de detașat nu te-am mai simțit de mult! de ce dom le n-ai băut berea? ofrandă nisipului!
pentru textul : Există viață după… deRadu, mă bucur să te recitesc. textul trasmite acel ceva fără nimic de prisos. tare mi-ar plăcea un jurnal estival marca Radu Dupeș!
p.s. cui ar trebui să dau de băut ca să prind și eu o ”detașare” pe litoral?
tot n-am inteles, e Madlena sau Madelna?
pentru textul : Madlenă 1 desi inca mult. mai precis, toata ziua. hunting the same lazy octopus. e animal mic sau mare?
pentru textul : orizont de aşteptare 0 deAranca, se intampla in viata ca oamenii sa se cunoasca atunci cand aripile lor sunt prafuite de treceri, pe om il ispiteste mai ales frumusetea din celalalt , e o rugaciune salbatica, un mix de religii si simboluri pentru ca noi azi suntem un mozaic. e un poem de dragoste in care femeia isi vede iubitul intr un fel ciudat, mistic... multumesc de trecere, aprecierea ta o simt aproape... pe ganduri, Katya
pentru textul : trandafirul guarani dede trecere și semn, domnule profesor!
pentru textul : weed room deamintire aşa de firesc prins, un film care odată developat pare viu, o schiţă în care apar elementele esenţiale pentru a reda o stare. mi-a plăcut.
pentru textul : crochiu VI dede acord, dar in niciun caz nu sunt "definitii rebusistico-aforistice", ci poate doar... aforistice. Sper ca observatiile pertinente exprimate in comentariile dumneavoastra sa-mi deschida o usita spre atingerea acelei... poezii pe care o cunoasteti domniile voastre atat de bine. Multumesc, din nou!
pentru textul : poezia care nu se scrie singură demi-a plăcut poemul acesta, adervărul este că mulți suntem ispitiți să personalizăm singurătetea, puțini reușesc să o tacă fără să se ascundă sub prea multe metafore sau fără să-ți plângă de milă...
pentru textul : fără pereche decred că tu ești unul dintre ei.
Adriane, probabil că ai dreptate, de fapt ai dreptate.
pentru textul : in the sunshine of your love deÎmi cer scuze dacă am reacționat exagerat, așa e, noi femeile suntem uneori cam impulsive.
Iar despre nick-ul tău nu am vrut niciodată să zic ceva 'la mișto', mereu mi s-a părut prea dificil să scriu ApunctApunctApunct decât 'trei de A' și nu am crezut niciodată că asta ar putea să te ofenseze... tu te-ai gândit vreodată așa?
Și mă mai găndesc că toată această cavalcadă de înțepături msi mult sau mai puțin literare a pornit de la o prostie, anume tu nu ai tăcut când trebuia (like a real man should) iar eu am vorbit aiurea (like a woman does when she's under pressure).
Acum dacă ceea ce mi-ai scris sunt presiune sau nu... eu nu mai comentez, pentru că evident suntem aici pe poziții diferite pe care sper să le reconciliem în viitor, la urma urmei contează ceea ce ne va oferi fiecăruia (fiecăreia) inspirația.
Însă te rog mult nu mai veni în subsolul vreunui text de-al meu cu afirmații de genul 'snobism' doar pentru că afișez titlul în limba engleză (tu o citești pe Luminița Suse?) sau să-mi cauți nod în papură prin comentarii (care sunt în general scrise mai la repezeală) pentru că nu am acordat nu știu ce la nu știu ce. Dacă poți să faci atâta lucru pentru mine îți voi râmâne recunoscătoare și ne vom putea concentra pe ceea ce este cu adevărat important.
Și chiar dacă unii ar putea să fie de altă părere, mie mi-a plăcut acest dialog 'cu scântei' cu tine... și... te mai aștept.
Margas
P.S. Iar un mic misogin tu ești, dacă negi va trebui să ne vedem la o cafea maaare ca să ne țină o noapte întreagă argumentația. Eu sunt antrenată, rezist la stress, pun dinți și câte 10 ore pe zi :-)
Sunt doua descrieri in interiorul textului in care autoarea isi analizeaza propriul sine si care mi-au placut in mod deosebit. Suferinta trece prin stari succesive de materializare si dematerializare. Poate asupra dialogurilor ar trebui sa mai revii, draga Tincuta. Dar n-am fost niciodata atrasa de proza cu mult dialog, nu prea ma pricep in acest sens. Deci sa nu tii prea mult cont de opinia asupra dialogurilor, e posibil sa ma insel. Violeta
pentru textul : Viață de-a bușilea dePagini