Un singur fragment nu se referă la copilărie, la amintiri, acela care începe cu "Omul acesta mă caută". Și mă întreb de ce autoarea a ales să fie așa. Probabil că ar merge și un alt final decât cel cu imaginile în oglindă.
Silvia, mulţumesc frumos. Felicitări şi ţie pentru premiul obţinut la poezie.
Dorel, nicio problemă. Nu am prea fost activ, din motiv lesne de înţeles, cred eu, dar am să încerc să remediez situaţia şi să-i lecturez şi comentez pe colegii de site.
Paul, de chinuit, cu toţii de ne chinuim, altel nu avea nicio şansă de-a izbândi :) Eu mai am încă mult de tras să ajung acolo unde eşti tu...
P.S. Dacă vă deranjează modul familiar în care mă adresez, să-mi spuneţi, vă rog, şi am să trec imediat pe modul protocolar. Nu nicio supărare.
Genul acesta de poezie s-a practicat prin anii de aur ai Quasarului ieșean. Nu e ceva nou. Cred că și în volumul "Inimă rezistentă" al regretatului Adrian Rogoz ar fi ceva apropiat ca stil. Mie îmi place realmente această tendință a ta susesiană și insist să scrii și proză sf. Îmi amintesc că odată, la o convenție europeană sf, au venit niște fizicieni (care lucrau pe la NASA) cu o revistă umoristică a lor. Nu înțelegeam mai nimic din "poante" și mai ales de ce râdeau în hohote citind-o. Dar votez pentru acest gen de literatură elitistă.
Ela, iti atrag atentia ca pe Hermeneia descurajam comentariile laconice, scuze, multumiri si altele din acestea. in acelasi timp recomandam atentie atunci cind se posteaza un comentariu. timpul alocat este suficient de generos pentru asa ceva. Exista deja un curent de opinie pentru a introduce reglementarea aceasta in ce priveste dimensiunea comentariilor in regulament. Cred ca voi lua o masura tehnica astazi in primul rind
Tania, îți mulțumesc pentru că ai avut amabilitatea să semnalezi această lansare de carte.
Cristina, Paul, Nuța, sunt onorat de semnul vostru.
Andrei, te aștept mâine cu mare plăcere.
Alina, au fost mai multe variante de copertă. Recunosc că eu am ales-o pe aceasta. Mie mi se pare că este în acord cu titlul și conținutul. Dacă nu-ți place, eu nu o să mă îmbufnez, fii sigură! ;)
Până la urmă conținutul trebuie să fie apreciat. Toate cele bune! Mulțumesc.
Mi-a placut atmosfera de reverie care este fericit sugerata in aceasta poezie... cred ca asta a fost de fapt miza textului si de aceea aceasta aproape neverosimila insingurare (poate ca "Insingurare" ar merge ca titlu si astfel eviti sa devii explicita la final) mi se pare plina de farmec... textul acesta nu se vrea coerent, este doar o poza de suflet, o panza care flutura... poate fi un stindard al unei armii invinse sau o simpla esarfa ce acopera gatul unei femei frumoase ghemuita de prea mult frig. As schimba finalul Madim, e prea moale... uite o posibila sugestie: te întrebi cine tulbură apa în adâncuri daca iubirea mai poate îngropa așteptarea in labirintul îngust dintre valuri
Lasand deoparte realizarea in sine care, asa cum am zis si la precedenta, okinawa, este ireprosabila dpdv tehnic (acolo n-am priceput mesajul) aici insa il pricep si ma intreb pana la urma textul asta intra la cultul personalitatii or what? Chiar asa de diafana colorata si conectata o fi hermeneia asta a noastra? Mie imi apare mai degraba ca un organism bolnav care are nevoie disperata de un transplant de inima si de ficat. Sunt sigur ca, la o adica tu ai fabrica si o poza pe tema asta asa-i Vlade? Nu stiu daca ar fi la fel de remarcata, dar cred ca ar fi reusita. Ce se vede de la mine e ca pe Hermeneia de o vreme buna incoace au scazut dramatic atat calitatea textelor postate cat si cea a comentariilor. Marea calitate a site-ului ramane anonimatul sau care poate fi usor confundat de altii cu un fel de eruditie.
Alma, in privinta gusturilor si sistemului tau de valori m-am lamurit. Nichita a fost la un pas de premiul Nobel. In fine, de asta poporul roman nu va evolua in veci, pentru ca isi ignora valorile si se mai bate si cu pumnul in piept: suntem za best. Literatura si publicatul nu se rezuma la bani. Puteti participa la concursuri de manuscrise, chiar anul acesta s-au tinut cateva din cate stiu. Le castigati si veti fi publicati. Nu va costa nimic, doar hartia si expedierea coletului. Sau chiar si in word, prin email, daca le aranjati frumos.Trimiteti manuscrisele la edituri, o editura cu capital mai mare poate face un gest de 50-100 de carti... asta bineinteles daca anumiti critici, poeti sau editori, persoane care se pricep la literatura, considera ca merita sa fiti publicati. Simplu. Pot da si exemple dar... va las pe voi sa va straduiti.
Frumoasa reluare, adevarul este ca aceste versuri nu inceteaza sa ma impresioneze... cu acel magnific final "si cornul suna, insa foarte putin". Presupun ca te-a inspirat rechinul de care vorbeai, nu? Si cum dom'le? Chiar l-ai scapat? Bobadil.
Cristina, mă bucur, chiar mă bucur că n-a fost trecut cu vederea simbolismul fonetic sau, aşa cum bine o numeşti tu, "estetica sonoră". Pe lângă condensare, dinamică şi elipsă, am folosit acest procedeu (uzând şi de aliteraţie). Mulţumesc de trecere şi descorsetare!
Din Israel, tara cartii urez succes Hermeneei, lui Virgil, lui David si tuturor celor care cu sudoare si infinita pasiune modeleaza cuvinte si suflete. Sa ne vedem in 2007 cu noi aventuri literare, emotie si condei aprig ! Tel Aviv -30 Dec 2006
Ariana, îți mulțumesc pentru cuvinte și părerea ta aici, ai dreptate, al doilea fragment e oarecum ironic și poate la fel de bine să nu fie deloc. Virgil, fotografia este luată așa de pe internet, o să încerc să modific.
Eugen, nu e vorba de calitatea scrisului, ci de înţelegerea, simţirea limbii în care scrii şi nu are legătură cu exerciţiul scrisului, ci cu anii copilăriei, iar aici nu eşti tu de vină.
e pe alocuri destul de explicit pentru a trezi o reactie de respingere, mai ales prin tentatia verdictelor, a moralizarii. dar, e un discurs care merita citit si admirat: are cap, trunchi si picioare, carevasazica. amice, zic, iata ce Dumnezeu plin de gauri!
Doamnelor, comentariile voastre imi amintesc o perioada interesanta din viata, o felie de road movie, dar nu una a la Boc, de cativa km pe ambele sensuri, cu tot cu panglica taiata, ci de o intreaga banda, paralela cu cea pe care m-am inscris si pe care rareori mai opresc. Nu stiu daca este nostalgia depasirilor riscante sau a vitezei prea mari, dar stiu ca un capat nu exista. Si nici celalalt. Stim toti ca orice secventa este un film intreg, orice sens are un contrasens, chiar si ce pare fara niciun sens. Pana la urma, chiar si mijloacele astea de locomotie sunt butaforie, doar, uneori lipite bine de piele. Iar, daca regizorul este talentat si actorii isi stiu bine rolurile, filmul poate lua chiar si un premiu.:)
unele imagini sunt interesante. insa parca ar trebui ordonate cumva, da i un fir logic textului, taie l acolo unde simti cea mai mica indoiala, ca un copac primavara, ca sa creasca frumos.
Andu...ipocritule de lector, fratele meu, am mai schimbat pe alocuri și sper că în bine...:) Acuma vorba aia : să auzim numai că nu ni se face rău...de bine...:)
Andule, astept de o vreme sa ii ceri scuze Anei pentru modul mai mult decit badaran in care ai comentat sub textul ei. Sa nu crezi cumva ca grosolania limbajului sau a atitudinii te face mai semnificativ in literatura. Ana poate nu a scris ceva excelent, nici eu nu cred ca merita o penita, dupa cum nu merita multe de aici (eu insa sper ca oamenii vor deveni mai precauti cu ele), dar comentariul tau nu numai ca nu o va face sa se gindeasca sa scrie mai bine dar ma indoiesc ca va mai fi atenta la ce spui tu de-acuma.
multumesc pentru lectură și pentru variantă. Din păcate stilul acesta nu mă reprezintă (eu tind spre un lirism al cotidianului, cu exprimări deseori colocviale) și, în același timp, nu face decât să fractureze poemul. Ce-i drept, intervenția dumneavoastră m-a convins să modific primele versuri, în loc de:
Dimineață
aceiași oameni în stație
de parcă un scenograf neinspirat
și-ar așeza de fiecare dată tabloul de grup
pe refugiul îngust.
voi scrie:
Dimineața
oameni în stație
un scenograf neinspirat
așează de fiecare dată același tablou de grup
pe refugiul îngust.
în felul acesta am renunțat la niște explicații suplimentare.
Textul mi se pare destul de slab. Inteleg ca strofa din final, trebuie sustinuta cumva, dar cred ca textul este mult prea diluat, aproape prozaic, iar miza(strofa din final care ar trebui sa fie incarcata de sens si "feeling") este destul de redusa. E un fel de povestioara cu un final trist.
Fain text, o lectura placuta, un pel de "panseu" Deacord cu Dorin, chestia cu "stii cat timp iti ia sa..." e oarecum cliseistica, sunt o gramada de lucruri pe care mai nou le intalnesti in statistici ciudate care-ti spun cat timp petreci facand cutare sau cutare lucru. Eu mai mult nu ma impac cu finalul, ploaia de supernove parca e o transormata fourier a mioritei "si la nunta mea/ a cazut o stea". Iar chestie mai nashpa decat miorita nu cred ca exista, dar asta e doar parerea mea, desigur. Andu
mulțumesc de trecere și părere, yester. nu voiesc să te pierd ca și comentator al poemelor mele și, nici pe departe, să fiu irascibil. de aceea, sunt convins că părerea ta este constructivă și îți mulțumesc pentru ceea ce ai scris aici. vis-a vis de "tropii" mei, am citit în ultimul tău text pus pe hermeneia: "decembrie bej".
un pic cam intimă, în sensul rău. mi-au plăcut mult poemele din vremea zilei și nopții, a calului troian, a primăverii, textele dumneavoastră de anțărț sau pe acolo
Stimate Dihanie, nu sunt absolut deloc deranjat de că nu-ți place poemul acesta.E dreptul tău să emiți judecăți de valoare. Ceea ce este cu adevărat supărător este modul în care te-ai adresat poetei Adriana Lisandru.Modul agresiv și bădărănesc de a vorbi unei femei este inadmisibil, mai ales că te afli pe un site de literatură.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Un singur fragment nu se referă la copilărie, la amintiri, acela care începe cu "Omul acesta mă caută". Și mă întreb de ce autoarea a ales să fie așa. Probabil că ar merge și un alt final decât cel cu imaginile în oglindă.
pentru textul : Pânză nețesută deSilvia, mulţumesc frumos. Felicitări şi ţie pentru premiul obţinut la poezie.
Dorel, nicio problemă. Nu am prea fost activ, din motiv lesne de înţeles, cred eu, dar am să încerc să remediez situaţia şi să-i lecturez şi comentez pe colegii de site.
Paul, de chinuit, cu toţii de ne chinuim, altel nu avea nicio şansă de-a izbândi :) Eu mai am încă mult de tras să ajung acolo unde eşti tu...
P.S. Dacă vă deranjează modul familiar în care mă adresez, să-mi spuneţi, vă rog, şi am să trec imediat pe modul protocolar. Nu nicio supărare.
pentru textul : Autori Hermeneia premiaţi la Târgovişte deGenul acesta de poezie s-a practicat prin anii de aur ai Quasarului ieșean. Nu e ceva nou. Cred că și în volumul "Inimă rezistentă" al regretatului Adrian Rogoz ar fi ceva apropiat ca stil. Mie îmi place realmente această tendință a ta susesiană și insist să scrii și proză sf. Îmi amintesc că odată, la o convenție europeană sf, au venit niște fizicieni (care lucrau pe la NASA) cu o revistă umoristică a lor. Nu înțelegeam mai nimic din "poante" și mai ales de ce râdeau în hohote citind-o. Dar votez pentru acest gen de literatură elitistă.
pentru textul : baloane de tăcere deEla, iti atrag atentia ca pe Hermeneia descurajam comentariile laconice, scuze, multumiri si altele din acestea. in acelasi timp recomandam atentie atunci cind se posteaza un comentariu. timpul alocat este suficient de generos pentru asa ceva. Exista deja un curent de opinie pentru a introduce reglementarea aceasta in ce priveste dimensiunea comentariilor in regulament. Cred ca voi lua o masura tehnica astazi in primul rind
pentru textul : nu suport vara asta verde-gălbui deTania, îți mulțumesc pentru că ai avut amabilitatea să semnalezi această lansare de carte.
Cristina, Paul, Nuța, sunt onorat de semnul vostru.
Andrei, te aștept mâine cu mare plăcere.
Alina, au fost mai multe variante de copertă. Recunosc că eu am ales-o pe aceasta. Mie mi se pare că este în acord cu titlul și conținutul. Dacă nu-ți place, eu nu o să mă îmbufnez, fii sigură! ;)
pentru textul : Lansare de carte: Laurențiu Belizan , Pareidolia - Editura Humanitas dePână la urmă conținutul trebuie să fie apreciat. Toate cele bune! Mulțumesc.
Mi-a placut atmosfera de reverie care este fericit sugerata in aceasta poezie... cred ca asta a fost de fapt miza textului si de aceea aceasta aproape neverosimila insingurare (poate ca "Insingurare" ar merge ca titlu si astfel eviti sa devii explicita la final) mi se pare plina de farmec... textul acesta nu se vrea coerent, este doar o poza de suflet, o panza care flutura... poate fi un stindard al unei armii invinse sau o simpla esarfa ce acopera gatul unei femei frumoase ghemuita de prea mult frig. As schimba finalul Madim, e prea moale... uite o posibila sugestie: te întrebi cine tulbură apa în adâncuri daca iubirea mai poate îngropa așteptarea in labirintul îngust dintre valuri
pentru textul : Labirint deSurprinzător de bine sună
pentru textul : Inventar deacest poem închis în rimă.
şi în limbaj
pentru textul : După-amiaza unui hierofant deLasand deoparte realizarea in sine care, asa cum am zis si la precedenta, okinawa, este ireprosabila dpdv tehnic (acolo n-am priceput mesajul) aici insa il pricep si ma intreb pana la urma textul asta intra la cultul personalitatii or what? Chiar asa de diafana colorata si conectata o fi hermeneia asta a noastra? Mie imi apare mai degraba ca un organism bolnav care are nevoie disperata de un transplant de inima si de ficat. Sunt sigur ca, la o adica tu ai fabrica si o poza pe tema asta asa-i Vlade? Nu stiu daca ar fi la fel de remarcata, dar cred ca ar fi reusita. Ce se vede de la mine e ca pe Hermeneia de o vreme buna incoace au scazut dramatic atat calitatea textelor postate cat si cea a comentariilor. Marea calitate a site-ului ramane anonimatul sau care poate fi usor confundat de altii cu un fel de eruditie.
pentru textul : login deAlma, in privinta gusturilor si sistemului tau de valori m-am lamurit. Nichita a fost la un pas de premiul Nobel. In fine, de asta poporul roman nu va evolua in veci, pentru ca isi ignora valorile si se mai bate si cu pumnul in piept: suntem za best. Literatura si publicatul nu se rezuma la bani. Puteti participa la concursuri de manuscrise, chiar anul acesta s-au tinut cateva din cate stiu. Le castigati si veti fi publicati. Nu va costa nimic, doar hartia si expedierea coletului. Sau chiar si in word, prin email, daca le aranjati frumos.Trimiteti manuscrisele la edituri, o editura cu capital mai mare poate face un gest de 50-100 de carti... asta bineinteles daca anumiti critici, poeti sau editori, persoane care se pricep la literatura, considera ca merita sa fiti publicati. Simplu. Pot da si exemple dar... va las pe voi sa va straduiti.
pentru textul : story of a city deFrumoasa reluare, adevarul este ca aceste versuri nu inceteaza sa ma impresioneze... cu acel magnific final "si cornul suna, insa foarte putin". Presupun ca te-a inspirat rechinul de care vorbeai, nu? Si cum dom'le? Chiar l-ai scapat? Bobadil.
pentru textul : rechinul cu colți de argint deCristina, mă bucur, chiar mă bucur că n-a fost trecut cu vederea simbolismul fonetic sau, aşa cum bine o numeşti tu, "estetica sonoră". Pe lângă condensare, dinamică şi elipsă, am folosit acest procedeu (uzând şi de aliteraţie). Mulţumesc de trecere şi descorsetare!
pentru textul : Sonor vertical dedorinţă. aşa este orfelinul.
parcă "melc_cu" sună greoi...
pentru textul : Haiku deDin Israel, tara cartii urez succes Hermeneei, lui Virgil, lui David si tuturor celor care cu sudoare si infinita pasiune modeleaza cuvinte si suflete. Sa ne vedem in 2007 cu noi aventuri literare, emotie si condei aprig ! Tel Aviv -30 Dec 2006
pentru textul : The State of Hermeneia deamu uitat: dacă textul trebuie trimis în șantier te rog să nu eziți. nu are importanță cine la scris.
pentru textul : oolong tea deAriana, îți mulțumesc pentru cuvinte și părerea ta aici, ai dreptate, al doilea fragment e oarecum ironic și poate la fel de bine să nu fie deloc. Virgil, fotografia este luată așa de pe internet, o să încerc să modific.
pentru textul : nu pe cutia cu globuri scria mare fragil... deEugen, nu e vorba de calitatea scrisului, ci de înţelegerea, simţirea limbii în care scrii şi nu are legătură cu exerciţiul scrisului, ci cu anii copilăriei, iar aici nu eşti tu de vină.
pentru textul : Mica țigariadă dee pe alocuri destul de explicit pentru a trezi o reactie de respingere, mai ales prin tentatia verdictelor, a moralizarii. dar, e un discurs care merita citit si admirat: are cap, trunchi si picioare, carevasazica. amice, zic, iata ce Dumnezeu plin de gauri!
pentru textul : Scrisori către Diogene (V) deDoamnelor, comentariile voastre imi amintesc o perioada interesanta din viata, o felie de road movie, dar nu una a la Boc, de cativa km pe ambele sensuri, cu tot cu panglica taiata, ci de o intreaga banda, paralela cu cea pe care m-am inscris si pe care rareori mai opresc. Nu stiu daca este nostalgia depasirilor riscante sau a vitezei prea mari, dar stiu ca un capat nu exista. Si nici celalalt. Stim toti ca orice secventa este un film intreg, orice sens are un contrasens, chiar si ce pare fara niciun sens. Pana la urma, chiar si mijloacele astea de locomotie sunt butaforie, doar, uneori lipite bine de piele. Iar, daca regizorul este talentat si actorii isi stiu bine rolurile, filmul poate lua chiar si un premiu.:)
pentru textul : secvenţă cu tun de ceaţă şi fumigene deunele imagini sunt interesante. insa parca ar trebui ordonate cumva, da i un fir logic textului, taie l acolo unde simti cea mai mica indoiala, ca un copac primavara, ca sa creasca frumos.
pentru textul : despre zile ce sunt deAndu...ipocritule de lector, fratele meu, am mai schimbat pe alocuri și sper că în bine...:) Acuma vorba aia : să auzim numai că nu ni se face rău...de bine...:)
pentru textul : Bestial Planet deok, am sa scot dulcegaria
pentru textul : 3:59 a.m. deAndule, astept de o vreme sa ii ceri scuze Anei pentru modul mai mult decit badaran in care ai comentat sub textul ei. Sa nu crezi cumva ca grosolania limbajului sau a atitudinii te face mai semnificativ in literatura. Ana poate nu a scris ceva excelent, nici eu nu cred ca merita o penita, dupa cum nu merita multe de aici (eu insa sper ca oamenii vor deveni mai precauti cu ele), dar comentariul tau nu numai ca nu o va face sa se gindeasca sa scrie mai bine dar ma indoiesc ca va mai fi atenta la ce spui tu de-acuma.
pentru textul : la marginea ochiului care visează demultumesc pentru lectură și pentru variantă. Din păcate stilul acesta nu mă reprezintă (eu tind spre un lirism al cotidianului, cu exprimări deseori colocviale) și, în același timp, nu face decât să fractureze poemul. Ce-i drept, intervenția dumneavoastră m-a convins să modific primele versuri, în loc de:
Dimineață
aceiași oameni în stație
de parcă un scenograf neinspirat
și-ar așeza de fiecare dată tabloul de grup
pe refugiul îngust.
voi scrie:
Dimineața
oameni în stație
un scenograf neinspirat
așează de fiecare dată același tablou de grup
pe refugiul îngust.
în felul acesta am renunțat la niște explicații suplimentare.
La bună recitire
pentru textul : O dimineață pe fugă demarynna
de trecere şi cuvinte.
pentru textul : Autostopista deTextul mi se pare destul de slab. Inteleg ca strofa din final, trebuie sustinuta cumva, dar cred ca textul este mult prea diluat, aproape prozaic, iar miza(strofa din final care ar trebui sa fie incarcata de sens si "feeling") este destul de redusa. E un fel de povestioara cu un final trist.
ialin
pentru textul : cînd calul troian a intrat în cetate deFain text, o lectura placuta, un pel de "panseu" Deacord cu Dorin, chestia cu "stii cat timp iti ia sa..." e oarecum cliseistica, sunt o gramada de lucruri pe care mai nou le intalnesti in statistici ciudate care-ti spun cat timp petreci facand cutare sau cutare lucru. Eu mai mult nu ma impac cu finalul, ploaia de supernove parca e o transormata fourier a mioritei "si la nunta mea/ a cazut o stea". Iar chestie mai nashpa decat miorita nu cred ca exista, dar asta e doar parerea mea, desigur. Andu
pentru textul : jurnal demulțumesc de trecere și părere, yester. nu voiesc să te pierd ca și comentator al poemelor mele și, nici pe departe, să fiu irascibil. de aceea, sunt convins că părerea ta este constructivă și îți mulțumesc pentru ceea ce ai scris aici. vis-a vis de "tropii" mei, am citit în ultimul tău text pus pe hermeneia: "decembrie bej".
pentru textul : Mișcare deun pic cam intimă, în sensul rău. mi-au plăcut mult poemele din vremea zilei și nopții, a calului troian, a primăverii, textele dumneavoastră de anțărț sau pe acolo
pentru textul : în rîpa aceea unde mor cîinii și oamenii fără acte deStimate Dihanie, nu sunt absolut deloc deranjat de că nu-ți place poemul acesta.E dreptul tău să emiți judecăți de valoare. Ceea ce este cu adevărat supărător este modul în care te-ai adresat poetei Adriana Lisandru.Modul agresiv și bădărănesc de a vorbi unei femei este inadmisibil, mai ales că te afli pe un site de literatură.
pentru textul : vin creioaneleeeeeeeeeeee dePagini