E interesant acest Disneyland al poemului, puțin ironic, destul de realist și oarecum dificil de urmărit ca imagine de lectură. Îmi place cum sună versul "ortopedia unui trai".
grazie, signore ce pot spune e ca atunci aveam doua luni de cand zgariam cu unghia pielea cuvintelor din cufarul cu poezii iar de atunci am trecut prin nivelul-20 de doua ori, lucru ce pe unii i/a intristat , altora le/a dat satisfactie... eu stiu ca au fost luni in care am scris mai mult decat am dormit iar daca vedeti saltul broastei la piciorul poeyiei mele nu pot decat sa ma bucur... multumesc de trecere, penita o s/o rontai ca un vrednic iepure de angora ce sunt.... p.s. acum am tot -20 de mai bine de o luna... cineva mi/a spus ca domnii aia stiu bine de ce fac asta... eu zambesc si ma plimb printre nisipuri miscatoare... caci asta e arta
cami - poemul acesta o sa-mi ramana aproape de suflet, desi nu am primit alte pareri in afara de a ta; aerul a intinerit rememorand si prefigurand castele pe o plaja pustie... as vrea sa cred ca se vor intoarce toti ingerii ce mi-au dezertat din simtire, iar trenul ... sper ca se va intoarce si el, desi cu o intarziere aproximativa de o jumatate de viata... dar se va intoarce, sper:) multumesc de constanta trecerilor tale!
Silvia, vad ca indemnul meu il ignori...:) desi am incercat sa nu sune catusi de putin ofensator. pot sa intreb de ce?
" este libertatea mea ca individ, dacă vrei, să spun atât: îmi place cum scrie Vlad Turbure, îmi place filosofia lui Cioran, îmi place Lucian Blaga, îmi place că Nichita Stănescu nu este glorios precum Dante, îmi place Pleşu, etc."
nu iti ingradeste nimeni libertatea, eu va rog doar, si pe tine si pe Cristina, sa justificati penitele, pentru ca asa trebuie. atat.
Văd aici o tendință de a eului liric de a repugna o față a existenței, trecutul "într-o verandă a lumii, ea lasă la înmuiat petele de sânge ale unor răni vechi", de care se detașează, văzând lucrurile" din afară", prin folosirea pronumelui la persoana a treia. Viitorul se conturează prin "barba albastră ce o urmează", " o nouă cosette" care "pune comprese de poezie pe linoleumul murdar al clipei". Îmi place mult ideea exprimată prin acest vers. Ne pansăm cu versuri existența, viața:)
Frumos discurs, imi place curgerea poemului si schimbarea de planuri. Insa pe alocuri m-ai pierdut, poate ca nici eu nu sunt in perioada asta suficient de atent. Insa remarc o anume limpezime si o revolta de om matur in aceste versuri. Daca stau stramb si judec drept, cred ca episodul cu revolutia e derutant, poate ca fara el poemul ar fi mai castigat... nu stiu. Si ca sa ma intelegi mai bine o sa-ti zic bancul care mi se potriveste acum de minune, cica vine unul la psihiatru si zice "dom' doctor, nu stiu ce am, dar de cateva zile sunt confuz... sau poate nu?" Andu
super poem, discursiv, emotional, picurat cu meticulozitate in ochiul cititorului
remarc de ex
'în zori când difracția luminii printre nori e un fenomen care
ne apropie
de idealul nostru comun
Iubirea de sine '
și în completare
'în căutarea idealului nostru comun
descoperirea prematură a sinelui'
un poem frumos construit pe un discurs bazat pe cursivitate
sunt și elemente care nu îmi plac,
'am construit pe hârtii străzile cu magazine de bonton la parter chiar
lângă cimitirele pline de garoafe roșii
și halele de procesare a cărnii
chiar lângă căminele muncitorești'
și chiar pe lângă poezie aș îndrăzni să comentez
Dar una peste alta am citit aici un poem care m-a prins și pe care îl remarc
Un poem inteligent care, deși nu este foarte bine scris, este foarte bine spus.
''How light tthe strain when, decked in vernal bloom Thalia tuned her lyre of melody'' Adrian, după lunga sa perioadă de decadență, cam de prin 1900 încoace, studenta aceea a înțeles în sfîrșit cum merge lumea și de dragul decenței a început să se mai aranjeze și ea. Nu mai poartă nylon, poartă top nou din denim și-i stă destul de bine. Îți mulțumesc pentru că ai dat curs invitației la o plimbare prin piațeta cu emblemă și fier forjat, în zorii acestui oraș a cărui viață își urmează destinul, înțelegîndu-l, asumîndu-și-l. O seară de muzică ar încununa victorios o zi de mai cu salcîmi și magnolii...
Virgil, Sapphire, surpriza pe care mi-ați făcut-o m-a cam lăsat fără grai. Mulțumesc mult pentru încurajare. Faptul de a vă avea alături m-a ajutat să-nving teama :). Cred că mă descurc mai ușor cu criticile pe care le consider întotdeauna constructive. Vorbele bune îmi merg la inimă și mă fac să mă fîstîcesc.
probabil că astăzi halatele nu mai sînt ca odinioară (sic!). dar nici nu știu dacă mai există astăzi meseria de infirmieră. sau dacă mai poartă halate și nu salopete. dar atunci orice am discuta devine relativ. ideea mea era că halatul, așa cum este el înțeles în percepția generală arată cam cum l-am zugrăvit eu.
ionut, nu e impotriva regulamentului sa spui bancuri? plus ca in varianta pe care o stiam eu, era vorba de doi lei, tatal si fiul. grandilocventa de care vorbesti e specifica, pana la un punct, insusi actului literar. plus ca stim prea bine ca pe site urile literare unii scriu mult mai bine decat .... "la suprafata". cine spune ca site-urile literare n-au fost, nu sunt si nu vor fi decat niste ateliere? cati dintre noi renunta la clasicele mijloace de afirmare in favoarea internetului? samd. si nimeni nu impune nimanui nimic. pana la urna, despre ce e vorba in aceasta reticenta fata de acest asa-numit manifest? inchizitie literara? daca facem ceva, ar tb sa ne luam mai in serios. eu as pune literatura in fata regulamentelor, orgoliilor si dorintei de afirmare cu orice pret. prin faptul ca nici alma nu mai este editor aici nu cred ca site-ul obtine vreun castig. la fel si in cazul lui vladimir, dimpotriva.
un poem frumos, dur, trist, aproape cursiv de trist și adevărat până în măduva oaselor.
să o ia naiba de ușă zi-mi unde e că dau eu cu ea de pământ jur!
ei uite că eu nu sînt neaparat de acord. este adevărat că textul nu se remarcă prin strălucire sau orice fel de "lucire". dar ceea ce observ este acea abilitate de a sugera inefabilul și alunecarea asta în diferite spații temporale. aș spune destul de ciudat acest lucru și poate chiar contrară filozofiei japoneze care admiră mirajul momentului. aici, în acest text nu există moment, nu există "acum". si asta este, mi se pare mie, demn de notat. probabil că dacă ar fi o pictură (japoneză..?), o simpla tușă roșie cu pensula ar schimba foarte mult. și poate că asta lipsește textului.
November rain/ december snow...the edge of a poet in distress? or in this dress?:)
.. noiembrie nu este doar un anotimp in care aruncam cenusa anului trecut si punem pe foc lemne noi ci un sentiment al caracatitelor, ele fiind creaturi mai neintelese decit omul, pe care uneori nici Dumnezeu nu-l mai intelege, ori mai ales Dumnezeu..placuta alunecarea dintre cele 2 parti ale poemului: prima parte: woke up the dreamer in me, a doua: the animal.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
aici sunt in asentiment, cand iti spun ca m-a cucerit si pe mine multumesc, dane
pentru textul : rosario deCostei*
pentru textul : oameni şi jucării desuprarealist*
toată munca asta a ta*
interesant text, desi s-ar putea spune ca aluneca din sugestie in descriptiv. cred ca ar merge ca si crochiu pentru o lucrare mai mare
pentru textul : supă aburind deE interesant acest Disneyland al poemului, puțin ironic, destul de realist și oarecum dificil de urmărit ca imagine de lectură. Îmi place cum sună versul "ortopedia unui trai".
pentru textul : campionii unei mari izbiri defrancisc...eheei și grația aia tb. să vină din ceva mai puțin grațios nu din vid evident...:) mersi fain pentru semn...
pentru textul : vine ploaia. ascunde-te sub iarbă degrazie, signore ce pot spune e ca atunci aveam doua luni de cand zgariam cu unghia pielea cuvintelor din cufarul cu poezii iar de atunci am trecut prin nivelul-20 de doua ori, lucru ce pe unii i/a intristat , altora le/a dat satisfactie... eu stiu ca au fost luni in care am scris mai mult decat am dormit iar daca vedeti saltul broastei la piciorul poeyiei mele nu pot decat sa ma bucur... multumesc de trecere, penita o s/o rontai ca un vrednic iepure de angora ce sunt.... p.s. acum am tot -20 de mai bine de o luna... cineva mi/a spus ca domnii aia stiu bine de ce fac asta... eu zambesc si ma plimb printre nisipuri miscatoare... caci asta e arta
pentru textul : de vorbă cu o sabie deNuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu! Mai caută. Sau nu.
pentru textul : Poem cu capul în nori decami - poemul acesta o sa-mi ramana aproape de suflet, desi nu am primit alte pareri in afara de a ta; aerul a intinerit rememorand si prefigurand castele pe o plaja pustie... as vrea sa cred ca se vor intoarce toti ingerii ce mi-au dezertat din simtire, iar trenul ... sper ca se va intoarce si el, desi cu o intarziere aproximativa de o jumatate de viata... dar se va intoarce, sper:) multumesc de constanta trecerilor tale!
pentru textul : după o fotografie decuvântul dumneavoastră are expresivitate, deci este foarte important pentru mine. sunt fericită că m-aţi citit. mulţumesc este puţin...
pentru textul : cantoluna deText înecacios, apoas, care nu spune mare lucru.
pentru textul : interludiu|mîinile deSilvia, vad ca indemnul meu il ignori...:) desi am incercat sa nu sune catusi de putin ofensator. pot sa intreb de ce?
" este libertatea mea ca individ, dacă vrei, să spun atât: îmi place cum scrie Vlad Turbure, îmi place filosofia lui Cioran, îmi place Lucian Blaga, îmi place că Nichita Stănescu nu este glorios precum Dante, îmi place Pleşu, etc."
nu iti ingradeste nimeni libertatea, eu va rog doar, si pe tine si pe Cristina, sa justificati penitele, pentru ca asa trebuie. atat.
pentru textul : timidă umbra ta de fată deIoana, important este ca ai si tu un crochiu la aceasta constringere din aprilie. nu ne-am pierdut...inotam pe unde putem:) a+
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 8 deVăd aici o tendință de a eului liric de a repugna o față a existenței, trecutul "într-o verandă a lumii, ea lasă la înmuiat petele de sânge ale unor răni vechi", de care se detașează, văzând lucrurile" din afară", prin folosirea pronumelui la persoana a treia. Viitorul se conturează prin "barba albastră ce o urmează", " o nouă cosette" care "pune comprese de poezie pe linoleumul murdar al clipei". Îmi place mult ideea exprimată prin acest vers. Ne pansăm cu versuri existența, viața:)
pentru textul : alice deFrumos discurs, imi place curgerea poemului si schimbarea de planuri. Insa pe alocuri m-ai pierdut, poate ca nici eu nu sunt in perioada asta suficient de atent. Insa remarc o anume limpezime si o revolta de om matur in aceste versuri. Daca stau stramb si judec drept, cred ca episodul cu revolutia e derutant, poate ca fara el poemul ar fi mai castigat... nu stiu. Si ca sa ma intelegi mai bine o sa-ti zic bancul care mi se potriveste acum de minune, cica vine unul la psihiatru si zice "dom' doctor, nu stiu ce am, dar de cateva zile sunt confuz... sau poate nu?" Andu
pentru textul : să aiurim de bine deAr exista și posibilitatea arhivării secțiunilor?
pentru textul : Secțiunea arhiva HERMENEIA.COM desuper poem, discursiv, emotional, picurat cu meticulozitate in ochiul cititorului
pentru textul : every / body / dies deremarc de ex
'în zori când difracția luminii printre nori e un fenomen care
ne apropie
de idealul nostru comun
Iubirea de sine '
și în completare
'în căutarea idealului nostru comun
descoperirea prematură a sinelui'
un poem frumos construit pe un discurs bazat pe cursivitate
sunt și elemente care nu îmi plac,
'am construit pe hârtii străzile cu magazine de bonton la parter chiar
lângă cimitirele pline de garoafe roșii
și halele de procesare a cărnii
chiar lângă căminele muncitorești'
și chiar pe lângă poezie aș îndrăzni să comentez
Dar una peste alta am citit aici un poem care m-a prins și pe care îl remarc
Un poem inteligent care, deși nu este foarte bine scris, este foarte bine spus.
''How light tthe strain when, decked in vernal bloom Thalia tuned her lyre of melody'' Adrian, după lunga sa perioadă de decadență, cam de prin 1900 încoace, studenta aceea a înțeles în sfîrșit cum merge lumea și de dragul decenței a început să se mai aranjeze și ea. Nu mai poartă nylon, poartă top nou din denim și-i stă destul de bine. Îți mulțumesc pentru că ai dat curs invitației la o plimbare prin piațeta cu emblemă și fier forjat, în zorii acestui oraș a cărui viață își urmează destinul, înțelegîndu-l, asumîndu-și-l. O seară de muzică ar încununa victorios o zi de mai cu salcîmi și magnolii...
pentru textul : Art Nouveau deVirgil, Sapphire, surpriza pe care mi-ați făcut-o m-a cam lăsat fără grai. Mulțumesc mult pentru încurajare. Faptul de a vă avea alături m-a ajutat să-nving teama :). Cred că mă descurc mai ușor cu criticile pe care le consider întotdeauna constructive. Vorbele bune îmi merg la inimă și mă fac să mă fîstîcesc.
pentru textul : Jaded deMultumesc pentru lectura, apreciere si penita. ma bucur de fiecare data cand reusesc sa starnesc emotii estetice unor cititori.
pentru textul : Dureri de ceară deprobabil că astăzi halatele nu mai sînt ca odinioară (sic!). dar nici nu știu dacă mai există astăzi meseria de infirmieră. sau dacă mai poartă halate și nu salopete. dar atunci orice am discuta devine relativ. ideea mea era că halatul, așa cum este el înțeles în percepția generală arată cam cum l-am zugrăvit eu.
pentru textul : Plăci vinil peste ospicii deionut, nu e impotriva regulamentului sa spui bancuri? plus ca in varianta pe care o stiam eu, era vorba de doi lei, tatal si fiul. grandilocventa de care vorbesti e specifica, pana la un punct, insusi actului literar. plus ca stim prea bine ca pe site urile literare unii scriu mult mai bine decat .... "la suprafata". cine spune ca site-urile literare n-au fost, nu sunt si nu vor fi decat niste ateliere? cati dintre noi renunta la clasicele mijloace de afirmare in favoarea internetului? samd. si nimeni nu impune nimanui nimic. pana la urna, despre ce e vorba in aceasta reticenta fata de acest asa-numit manifest? inchizitie literara? daca facem ceva, ar tb sa ne luam mai in serios. eu as pune literatura in fata regulamentelor, orgoliilor si dorintei de afirmare cu orice pret. prin faptul ca nici alma nu mai este editor aici nu cred ca site-ul obtine vreun castig. la fel si in cazul lui vladimir, dimpotriva.
pentru textul : analiza manifestului boierismului deconduci bine poemul, dar ai cateva cuvinte in plus, dupa mine: barbati brazi - fara barbati
palnia fasonata - fara fasonata.
IN general prea multe explicatii si detalii incarca poemul.
cu bucuria lecturii,
pentru textul : pâlpâire deMarina
un poem frumos, dur, trist, aproape cursiv de trist și adevărat până în măduva oaselor.
pentru textul : dengue fever desă o ia naiba de ușă zi-mi unde e că dau eu cu ea de pământ jur!
face parte din seria nostalgicelor. cred ca e timpul... va multumesc.
pentru textul : mălai deîmi cer scuze pentru dezacorduri și celelalte scăpări...sunt prea multe să le menționez pe fiecare în parte.
pentru textul : (2)Cȃte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Aristotel (doar ca pre-text) deei uite că eu nu sînt neaparat de acord. este adevărat că textul nu se remarcă prin strălucire sau orice fel de "lucire". dar ceea ce observ este acea abilitate de a sugera inefabilul și alunecarea asta în diferite spații temporale. aș spune destul de ciudat acest lucru și poate chiar contrară filozofiei japoneze care admiră mirajul momentului. aici, în acest text nu există moment, nu există "acum". si asta este, mi se pare mie, demn de notat. probabil că dacă ar fi o pictură (japoneză..?), o simpla tușă roșie cu pensula ar schimba foarte mult. și poate că asta lipsește textului.
pentru textul : Grădina japoneză deErată - „să mă doară”
pentru textul : Ultrasonografie(II) - varianta a doua deNovember rain/ december snow...the edge of a poet in distress? or in this dress?:)
pentru textul : octopus de.. noiembrie nu este doar un anotimp in care aruncam cenusa anului trecut si punem pe foc lemne noi ci un sentiment al caracatitelor, ele fiind creaturi mai neintelese decit omul, pe care uneori nici Dumnezeu nu-l mai intelege, ori mai ales Dumnezeu..placuta alunecarea dintre cele 2 parti ale poemului: prima parte: woke up the dreamer in me, a doua: the animal.
printre atâtea și atâtea exerciții am mai făcut aici împreună încă unul
pentru textul : admirația ca senzație fizică dechiar dacă tastatura îmi mai joacă feste
mulțumesc
de ce ca de si nu direct de albine? de ce guri stirbe, hodoronc tronc? de ce ultima strofa atat de slaba?
pentru textul : poem înaintaş de primăvară dePagini