Dragutz. Ma intreb daca lui Chichere i-ar fi placut, dar asta nu vom sti niciodata, este problema fundamentala a chestiilor astea care se vor poeme-necrolog, am scris si eu cateva la viata mea dar dup-aia am visat urat se facea ca venea ala caruia ii dedicasem versurile si-mi tragea o flegma peste ochi or such... si uite asa m-am lasat. Daca mai e nevoie de inca o penita de apreciere la acest poem pentru Chichere cel dus dintre noi de vreo cativa ani buni (nu stiu exact de cati, de vreo patru cred) uite, mai dau si eu una mai batraneasca. Pentru poemul marchizei dau o strangere calduroasa de mana la usa olteneasca. Andu
vladimir, hialin...prea mult se opinează că dragostea e suferință, un fel de știință a lacrimilor...prea se vede partea pe jumate golită a sticlei în dauna celeilalte jumătăți pline...prea se încordează mușchii unei tristeți de lux cicartizate cu ditamai demnitatea...cînd e de preferat mai ales să fim umili și bucuroși că e culmea da' mai putem iubi...:) Cu mulțumiri pentru aprecieri și opinii, pentru interesul și plăcerea lecturii, amical, de cursă long play, de zbor de înnotat pe jos, george cel asztalos
citesc acest text de o mie de ori si de fiecare data imi place finalul tot mai mult. cata liniste poate fi intre doi oameni! si cat de simpla e linistea aceasta..! cat de multa viata!
frumos de tot...
efort se susţine cu oameni, orice treabă de calitate se susţine prin oameni de calitate, prin comunicare, prin întreţinere, menţinere, observare, acordare de gir, depăşire a situaţiilor critice etc.
admir intenţia ta, Andu. am recitit acest mai degrabă apel la prezenţă a poeţilor care cândva şi-au manifestat abilităţile literare pe acest site. deşi de curând aflată aici, cunosc vreo 80% dintre aceşti oameni talentaţi pentru că i-am citit şi îi citesc în continuare în alte spaţii virtuale. şi sunt, într-adevăr, demni nu de o listă de nume (vezi că pe dd marin l-ai semnalat de 2 ori), ci de aprecieri fără măsură.
felul în care ai pus tu problema este, însă, cam morbid.
gândeşte-te că înainte de a fi poet, inginer, frezor, profesor, economist etc., omul este om. el are o viaţă, o familie, un rost care să-i permită să trăiască. sau dacă nu le are, atunci se confruntă cu diverse probleme de ordin social, emoţional... poate că are alte priorităţi! oamenii ăştia nu au murit nici fizic, nici literar (asta este extensia fiinţei lor, refugiul, cuminecătura, zi-i cum vrei fiindcă poate fi numită în oriccare cel mai bun sens posibil!)
absenţa lor de aici poate avea o cauză alta decât una legată strict de site-ul în discuţie, dacă asta ai vrut să insinuezi.
în orice caz, cu sau fără aceşti oameni minunaţi pe care i-ai enumerat, site-ul, dacă doreşte asta, trebuie să meargă înainte cu aceia care sunt (şi nu mi se pare loial să declari nume în felul acela insidios), cu cei care vor mai veni. ar fi aiurea să credem că valorile literare (româneşti şi de pretutindeni) se opresc într-un punct.
eu aş face apel la mai multă implicare din partea tuturor. fiindcă este nespus de comod doar să postezi şi eventual, dacă s-ar putea, să fii şi cel mai comentat, adulat... (din start exclud persoana I şi a II-a singular).
deci, aprecieri ţie, Andu, cât şi celor care contribuie, într-un fel sau altul, la funcţionarea acestui site!
cât priveşte strict textul, el nu poate fi decât un experiment.
Mariana: versul acela este pus cu intenţie, aşa că rămâne pe loc. despre ingambament, sigur că este un risc, pe care mi-l asum de altfel, îl folosesc adesea, dar nu exagerez. o să revăd, însă, textul, nimic nu este bătut în cuie, mai ales poezia este liberă!
Silviu: imaginea a fost extraordinară, e bine că ai intuit-o.
acum chiar ca ma amuzi. ce are capra cu iapa? ce au starurile rock cu ce spuneam eu? am senzatia ca tu faci confuzie intre adulatie si adoratie. nu stiu daca stii dar nu e acelasi lucru. iar daca ai tu o suparare pe muzica rock sau pe gusturile altora ma tem ca a compara "idolatria" muzicii rock cu ideea de crestinism ortodox este in cel mai bun caz hilara. dar oricum, eu ma refeream la altceva, adica absenta poeziei din textul de mai sus. umila mea parere este ca indiferent cit de autentic este un fior religios el nu poate fi niciodata inlocuitor de poezie dupa cum vinilinul nu poate fi inlocuitor de piele. dar admir perseverenta ta.
Nu-mi stă în caracter să fac propriile-mi variante din textele altora, mai ales dacă-mi plac (din raţiuni lesne de înţeles), dar pentru că m-ai rugat:
venea obosită cu vânătăi sub fard,
îmi pregătea cina,
apoi adorma pe canapeaua rece.
ţipa în somn, vegheam încordat,
ştiind că va dura uciderea acestor chestii.
o acopeream cu pătura priveam poșeta jerpelită
bluza decolorată resturi de feminitate și
nu mă schimbam de haine o oră două trei
până ghetto-ul se recunoştea sub ziuă.
a venit o noapte când a intrat elegantă
mi-a făcut de mâncare
a aprins televizorul
dezbrăcându-se în dans admirându-se în sticlă,
m-a îmbrățișat ca o fetiță,
s-a așezat lângă mine cu tot cu ţigară.
cred că de acum va fi primăvară
mi-a zis
și a bușit-o plânsul
Textul îmi amintește de Blandiana, nu în sensul de contaminare ideatică, dar în acela, mai plăcut, de creare a unei atmosfere vagi, cețoase, de stări obnubilate de angoase, asezonate cu reminiscențele unui periplu lăuntric prin anotimpurile sufletului: tiparele de greieri, carnea ninsă, sămânța fricii. Regăsesc aceeași maturitate lirică strunită de la început în metaforele tale de debut șarjând obscurul, neprecizatul, muzicalitatea sugestiei: "cvadrige de ceață", insule topindu-se, etc. Mă miră că, deși ai atâtea expoziții, publici atât de puțin pe hârtie. Aș citi ceva S.F. din creația ta, sunt curios cum se descătușează liricul tău pe domeniile imaginației eliberate de daturi ontologice. Unde pot citi poezie sau proză S.F. scrisă de tine? Mă gândesc că trebuie să îți placă Ray Bradbury, cel mai liric scriitor de S.F. din istorie, poetul fantasticului modern. Am dreptate sau nu? :)
Bună revenire tuturor, în primul rînd. Eu una am o problemă cu profilul, mai precis cu datele introduse. Momentan am reușit cu fotografia. Folosesc Firefox, o fi din cauza asta? Mi se pare important să existe profilul, pentru că știu senzația pe care o am atunci cînd văd o pagină albă în dreptul unui nume. Încă un lucru:la ce se referă rubrica "Interactiv"?
mulțumesc, Andu, pentru apreciere! și Oanei îi mulțumesc! mie tare mi-a plăcut "feng shui"-ul lui Aalizei. cum dealtfel tot acest joc. frumoasă dimineață...
Foarte frumoase lunaticele tale. Ideatic și imagistic sunt haiku, dar "tehnic" șchioapătă din lipsă de silabe. Uite două de la mine, ad-hoc, din 17 silabe fiecare: Secera lunii în creștetul cerului - sânge de stele Secera lunii în pântecul cerului - calea lactee
Despre textele publicate pe Hermeneia.com 16. Pentru a putea fi publicat pe site-ul Hermeneia.com un text trebuie să îndeplinească următoarele condiții:..... 16.4. să nu conțină un limbaj sau imagini obscene, defăimătoare, rasiste, de incitare la violență, de hărțuire, profanatoare sau pornografice. As dori sa stiu cum se impaca prevederile acestui din regulament cu textul si calitatea autorului.
18. Un text care prezintă greşeli
gramaticale, de tipărire şi asupra căruia s-a atras atenţia de către
moderatorii sau editorii site-ului trebuie corectat în cel mult douăzeci şi
patru de ore. Necorectarea la timp duce la anularea vizibilitaţii textului.
Au trecut deja patruzeci și opt de ore. Rog să fie făcute corecturile, după care click pe butonul „atenție editor” pentru a fi readus textul pe prima pagină.
De revăzut și unele paranteze, iar la citatul unde sunt folosite ghilimele franțuzești, lipsesc cele românești, de forma 99, jos, la începutul citatului. Nu se lasă spațiu între ghilimele și cuvinte în interiorul citatelor, doar în exterior. Textul trebuie să fie impecabil din toate punctele de vedere.
Dorin, Orice sugestie e binevenita. Voi tine seama de ea la timpul potrivit. Conceptul "li" are multe in comun cu Zen-ul. Ca sa nu mai vorbesc de faptul ca Zen-ul a fost "transplantat" intr-un mod absolut specific in Japonia via China. Ceea ce ma uimeste este puterea extraordinara a japonezilor de a asimila tot ce li se pare util din alte culturi, inclusiv din Occident, ARENTIE: fara a-si pierde IDENTITATEA. Unii spun ca Shintoismul, peste care s-a "adaugat" Zen-ul, "musteste" si acum de sub Zen, negandu-l. Nimic mai neadevarat. Prin conceptia "iluminarii subite" a Zen-ului (Sartori), Shintoismul nu este contrazis. Dimpotriva. Traind intr-un prezent continuu, fara trecut si viitor, "cultul stramosilor" este cat se poate de "Zen", fiind contemporani cu noi. Mult mai sugestiv decat mine spune o spune Wittgenstein (ca d-aia e genial) atunci cand, in Tractatus, afirma, la un moment dat (citez din memeorie): "Daca prin eternitate nu se intelege durata nesfarsita, atunci cine traieste in prezent, traieste etern". Revenind la "li", citez "li embodies the entire spectrum of interaction with humans, nature, and even material objects". Acesta, in esenta, este Zen. Ori practicantii de Zen nu fac nimic altceva decat sa se incadreze ARMONIOS si CONSTIENT intr-o astfel de interactiune fara a o CONTRAZICE. De aici - unde dai si unde crapa - si Managementul japonez KyZen (a se vedea Masaaki Imai, "Kayzen, The Key Japani's Competitive Success", McGraw-Hill Pub., 1986 - carte fundamentala in domeniul managementului) care s-a dovedit (si se dovedeste) de o extraordinara eficienta. Sunt foarte multe inca de spus...Deocamdata, ca sa pot pune, sub forma de text (comestibil) discutia promisa, caut cat mai mult sa intru si sa ma las invaluit de atmosfera Zen-ului. Lucru care, probabil, imi va lua un timp relativ lung pentru ca nu am ajuns inca sa traies in prezent pentru a trai etern cum spune Witt. P.S. Am acum pe masa de lucru "In noapte" de Hauki Murakami. O carte pe care un occidental o poate categorisi drept "postmodernista". Este o mare eroare. Ea este Zen pur. Iar faptul ca poate fi citita in "chei" diferit fac din autor ceea ce el este: unul de exceptie.
am luat decizia sa ma retrag de pe site-ul hermeneia ( imi voi sterge textele imediat ce voi putea face acest lucru, iar motivele pt aceasta sunt:
1.azi utilizatoarea aziza ( raluca b.) a avut o atitudine execrabila fata de utilizatoarea oana zahiu, iar eu, in loc sa o apostrofez dupa cum ar fi meritat, am postat commenturi normale, ceea ce nu a fost in avantajul meu, contravenind principiilor mele personale
2.consider ca d-na alina manole, in ciuda faptului ca a facut o treaba buna in organizarea cenaclului, s-a dovedit a fi o persoana cu un caracter mai mult decat indoielnic, incapabila sa-si recunoasca greselile si adresandu-mi cuvinte ofensatoare pe mail in ciuda tonului normal pe care eu am incercat sa-l mentin
3.domnule virgil titarenco, desi coordonati un site aparent serios, nu stiti sa interveniti atunci cand utilizatorii incalca in mod flagrant bunul simt si " isi ridica poalele-n cap" improscand cu noroi in contextul in care acest gen de atitudini sunt teoretic considerate "neprincipiale" pe site. astazi ar fi trebuit dvs sau macar unul din editori sa fi intervenit in subsolul textului utilizatoarei aziza cand aceasta a avut genul de discurs pe care l-a avut. cu aceasta va urez succes in continuare si va rog, daca stiti dvs mai bine cum, sa-mi stergeti profilul de pe acest site. va multumesc pt gazduire!
îmi este dificil să citesc un text în care în prima strofă scrie că fericirea atîrnă. am o problemă cu alăturarea acestor două cuvinte. apoi în partea a doua toate acele „detalii despre laborator” mi se par cam superflue. pare un text scris cînd autorul era... obosit.
pentru aceasta carte care a afacut inconjorul Moldaviei dati-mi voie sa ofer penita. Cartea abordeaza probleme existentiale cu o finete poetica aparte. Poetul traieste crizele existentiale asemenea unui calugar, retras in intimul sau. Apar in volum, cum firesc este, dedublarea de intimil poetic, poetul devenind astfel un martir, un participant la cetate. Usor ti-l imaginezi pe poet un Socrate (acici vreau sa argumentez, pt a nu se interpreta gresit). Ca si Socrate poetul de fata invita spiritul tanar la participare, dfovada este si stilul pe care il are intregul volum. Nu mai prelungim vorba nepermis de mult (cum obisnuia sa ne spuna maestru Titus Raveica la cursurile de filosofie moderna) si sa dam cezarului ce este al lui.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Dragutz. Ma intreb daca lui Chichere i-ar fi placut, dar asta nu vom sti niciodata, este problema fundamentala a chestiilor astea care se vor poeme-necrolog, am scris si eu cateva la viata mea dar dup-aia am visat urat se facea ca venea ala caruia ii dedicasem versurile si-mi tragea o flegma peste ochi or such... si uite asa m-am lasat. Daca mai e nevoie de inca o penita de apreciere la acest poem pentru Chichere cel dus dintre noi de vreo cativa ani buni (nu stiu exact de cati, de vreo patru cred) uite, mai dau si eu una mai batraneasca. Pentru poemul marchizei dau o strangere calduroasa de mana la usa olteneasca. Andu
pentru textul : Poemul pentru Chichere de"Șeol" înseamnă "iad" în aramaică. Parcă.
pentru textul : Șoapte devladimir, hialin...prea mult se opinează că dragostea e suferință, un fel de știință a lacrimilor...prea se vede partea pe jumate golită a sticlei în dauna celeilalte jumătăți pline...prea se încordează mușchii unei tristeți de lux cicartizate cu ditamai demnitatea...cînd e de preferat mai ales să fim umili și bucuroși că e culmea da' mai putem iubi...:) Cu mulțumiri pentru aprecieri și opinii, pentru interesul și plăcerea lecturii, amical, de cursă long play, de zbor de înnotat pe jos, george cel asztalos
pentru textul : joy to the sword decitesc acest text de o mie de ori si de fiecare data imi place finalul tot mai mult. cata liniste poate fi intre doi oameni! si cat de simpla e linistea aceasta..! cat de multa viata!
pentru textul : nu căuta aici poezie defrumos de tot...
bine, Virgil, hai să așteptăm împreună. :))
pentru textul : de ce nu mai scriu poeme lungi deefort se susţine cu oameni, orice treabă de calitate se susţine prin oameni de calitate, prin comunicare, prin întreţinere, menţinere, observare, acordare de gir, depăşire a situaţiilor critice etc.
admir intenţia ta, Andu. am recitit acest mai degrabă apel la prezenţă a poeţilor care cândva şi-au manifestat abilităţile literare pe acest site. deşi de curând aflată aici, cunosc vreo 80% dintre aceşti oameni talentaţi pentru că i-am citit şi îi citesc în continuare în alte spaţii virtuale. şi sunt, într-adevăr, demni nu de o listă de nume (vezi că pe dd marin l-ai semnalat de 2 ori), ci de aprecieri fără măsură.
felul în care ai pus tu problema este, însă, cam morbid.
gândeşte-te că înainte de a fi poet, inginer, frezor, profesor, economist etc., omul este om. el are o viaţă, o familie, un rost care să-i permită să trăiască. sau dacă nu le are, atunci se confruntă cu diverse probleme de ordin social, emoţional... poate că are alte priorităţi! oamenii ăştia nu au murit nici fizic, nici literar (asta este extensia fiinţei lor, refugiul, cuminecătura, zi-i cum vrei fiindcă poate fi numită în oriccare cel mai bun sens posibil!)
absenţa lor de aici poate avea o cauză alta decât una legată strict de site-ul în discuţie, dacă asta ai vrut să insinuezi.
în orice caz, cu sau fără aceşti oameni minunaţi pe care i-ai enumerat, site-ul, dacă doreşte asta, trebuie să meargă înainte cu aceia care sunt (şi nu mi se pare loial să declari nume în felul acela insidios), cu cei care vor mai veni. ar fi aiurea să credem că valorile literare (româneşti şi de pretutindeni) se opresc într-un punct.
eu aş face apel la mai multă implicare din partea tuturor. fiindcă este nespus de comod doar să postezi şi eventual, dacă s-ar putea, să fii şi cel mai comentat, adulat... (din start exclud persoana I şi a II-a singular).
deci, aprecieri ţie, Andu, cât şi celor care contribuie, într-un fel sau altul, la funcţionarea acestui site!
cât priveşte strict textul, el nu poate fi decât un experiment.
pentru textul : Hermeneia obituary de"În ei (ochi) ... se cambra ultimul arc". Atât.
pentru textul : Miel la Proțap deMariana: versul acela este pus cu intenţie, aşa că rămâne pe loc. despre ingambament, sigur că este un risc, pe care mi-l asum de altfel, îl folosesc adesea, dar nu exagerez. o să revăd, însă, textul, nimic nu este bătut în cuie, mai ales poezia este liberă!
Silviu: imaginea a fost extraordinară, e bine că ai intuit-o.
vă mulţumesc foarte mult!
pentru textul : are oraşul copii deacum chiar ca ma amuzi. ce are capra cu iapa? ce au starurile rock cu ce spuneam eu? am senzatia ca tu faci confuzie intre adulatie si adoratie. nu stiu daca stii dar nu e acelasi lucru. iar daca ai tu o suparare pe muzica rock sau pe gusturile altora ma tem ca a compara "idolatria" muzicii rock cu ideea de crestinism ortodox este in cel mai bun caz hilara. dar oricum, eu ma refeream la altceva, adica absenta poeziei din textul de mai sus. umila mea parere este ca indiferent cit de autentic este un fior religios el nu poate fi niciodata inlocuitor de poezie dupa cum vinilinul nu poate fi inlocuitor de piele. dar admir perseverenta ta.
pentru textul : Athosul deNu-mi stă în caracter să fac propriile-mi variante din textele altora, mai ales dacă-mi plac (din raţiuni lesne de înţeles), dar pentru că m-ai rugat:
venea obosită cu vânătăi sub fard,
îmi pregătea cina,
apoi adorma pe canapeaua rece.
ţipa în somn, vegheam încordat,
ştiind că va dura uciderea acestor chestii.
o acopeream cu pătura priveam poșeta jerpelită
bluza decolorată resturi de feminitate și
nu mă schimbam de haine o oră două trei
până ghetto-ul se recunoştea sub ziuă.
a venit o noapte când a intrat elegantă
mi-a făcut de mâncare
a aprins televizorul
dezbrăcându-se în dans admirându-se în sticlă,
m-a îmbrățișat ca o fetiță,
s-a așezat lângă mine cu tot cu ţigară.
cred că de acum va fi primăvară
pentru textul : the fifties demi-a zis
și a bușit-o plânsul
Ritmul e fain. Nu m-am gândit niciodată să rimez Amsterdam cu epitalam. ...un typo din păcate în final la "guvaier"...giuvaier voiai să spui?
pentru textul : Duios șurub deTextul îmi amintește de Blandiana, nu în sensul de contaminare ideatică, dar în acela, mai plăcut, de creare a unei atmosfere vagi, cețoase, de stări obnubilate de angoase, asezonate cu reminiscențele unui periplu lăuntric prin anotimpurile sufletului: tiparele de greieri, carnea ninsă, sămânța fricii. Regăsesc aceeași maturitate lirică strunită de la început în metaforele tale de debut șarjând obscurul, neprecizatul, muzicalitatea sugestiei: "cvadrige de ceață", insule topindu-se, etc. Mă miră că, deși ai atâtea expoziții, publici atât de puțin pe hârtie. Aș citi ceva S.F. din creația ta, sunt curios cum se descătușează liricul tău pe domeniile imaginației eliberate de daturi ontologice. Unde pot citi poezie sau proză S.F. scrisă de tine? Mă gândesc că trebuie să îți placă Ray Bradbury, cel mai liric scriitor de S.F. din istorie, poetul fantasticului modern. Am dreptate sau nu? :)
pentru textul : De-a lungul jumătății mele de viață deGeorge, multumesc frumos de apreciere si rezonanta.
pentru textul : despre moarte și alte obsesii devarianta ta. Mă bucură faptul că eşti mereu pe fază. Regret f. mult că nu ştiu (încă)să postez imagini la texte.Jenant, dar asta e.
pentru textul : Moulin Rouge demulţumiri, i.p.v.
în mod deosebit: "ca nişte brazi bărbaţi care-şi flutură /
pentru textul : pâlpâire destatornicia în umbra securii"
Stimă
Bună revenire tuturor, în primul rînd. Eu una am o problemă cu profilul, mai precis cu datele introduse. Momentan am reușit cu fotografia. Folosesc Firefox, o fi din cauza asta? Mi se pare important să existe profilul, pentru că știu senzația pe care o am atunci cînd văd o pagină albă în dreptul unui nume. Încă un lucru:la ce se referă rubrica "Interactiv"?
pentru textul : un fel de numărătoare a bobocilor demulțumesc, Andu, pentru apreciere! și Oanei îi mulțumesc! mie tare mi-a plăcut "feng shui"-ul lui Aalizei. cum dealtfel tot acest joc. frumoasă dimineață...
pentru textul : două mâini deFoarte frumoase lunaticele tale. Ideatic și imagistic sunt haiku, dar "tehnic" șchioapătă din lipsă de silabe. Uite două de la mine, ad-hoc, din 17 silabe fiecare: Secera lunii în creștetul cerului - sânge de stele Secera lunii în pântecul cerului - calea lactee
pentru textul : Lunatice deDespre textele publicate pe Hermeneia.com 16. Pentru a putea fi publicat pe site-ul Hermeneia.com un text trebuie să îndeplinească următoarele condiții:..... 16.4. să nu conțină un limbaj sau imagini obscene, defăimătoare, rasiste, de incitare la violență, de hărțuire, profanatoare sau pornografice. As dori sa stiu cum se impaca prevederile acestui din regulament cu textul si calitatea autorului.
pentru textul : keep my secret well deAm schimbat, mulțumesc de atenționare.
pentru textul : Teenage angst dehttp://hermeneia.com/content/regulament_hermeneiacom
18. Un text care prezintă greşeli
gramaticale, de tipărire şi asupra căruia s-a atras atenţia de către
moderatorii sau editorii site-ului trebuie corectat în cel mult douăzeci şi
patru de ore. Necorectarea la timp duce la anularea vizibilitaţii textului.
Au trecut deja patruzeci și opt de ore. Rog să fie făcute corecturile, după care click pe butonul „atenție editor” pentru a fi readus textul pe prima pagină.
pentru textul : oameni de valoare in umbra modestiei - Angela Nache Mamier deDe revăzut și unele paranteze, iar la citatul unde sunt folosite ghilimele franțuzești, lipsesc cele românești, de forma 99, jos, la începutul citatului. Nu se lasă spațiu între ghilimele și cuvinte în interiorul citatelor, doar în exterior. Textul trebuie să fie impecabil din toate punctele de vedere.
taraborez - Ventriculul meu stang are suruburi asa ca nu ajuta cheia de treispe :) Eu cred ca are un final execrabil.
pentru textul : atelier de vechituri deDorin, Orice sugestie e binevenita. Voi tine seama de ea la timpul potrivit. Conceptul "li" are multe in comun cu Zen-ul. Ca sa nu mai vorbesc de faptul ca Zen-ul a fost "transplantat" intr-un mod absolut specific in Japonia via China. Ceea ce ma uimeste este puterea extraordinara a japonezilor de a asimila tot ce li se pare util din alte culturi, inclusiv din Occident, ARENTIE: fara a-si pierde IDENTITATEA. Unii spun ca Shintoismul, peste care s-a "adaugat" Zen-ul, "musteste" si acum de sub Zen, negandu-l. Nimic mai neadevarat. Prin conceptia "iluminarii subite" a Zen-ului (Sartori), Shintoismul nu este contrazis. Dimpotriva. Traind intr-un prezent continuu, fara trecut si viitor, "cultul stramosilor" este cat se poate de "Zen", fiind contemporani cu noi. Mult mai sugestiv decat mine spune o spune Wittgenstein (ca d-aia e genial) atunci cand, in Tractatus, afirma, la un moment dat (citez din memeorie): "Daca prin eternitate nu se intelege durata nesfarsita, atunci cine traieste in prezent, traieste etern". Revenind la "li", citez "li embodies the entire spectrum of interaction with humans, nature, and even material objects". Acesta, in esenta, este Zen. Ori practicantii de Zen nu fac nimic altceva decat sa se incadreze ARMONIOS si CONSTIENT intr-o astfel de interactiune fara a o CONTRAZICE. De aici - unde dai si unde crapa - si Managementul japonez KyZen (a se vedea Masaaki Imai, "Kayzen, The Key Japani's Competitive Success", McGraw-Hill Pub., 1986 - carte fundamentala in domeniul managementului) care s-a dovedit (si se dovedeste) de o extraordinara eficienta. Sunt foarte multe inca de spus...Deocamdata, ca sa pot pune, sub forma de text (comestibil) discutia promisa, caut cat mai mult sa intru si sa ma las invaluit de atmosfera Zen-ului. Lucru care, probabil, imi va lua un timp relativ lung pentru ca nu am ajuns inca sa traies in prezent pentru a trai etern cum spune Witt. P.S. Am acum pe masa de lucru "In noapte" de Hauki Murakami. O carte pe care un occidental o poate categorisi drept "postmodernista". Este o mare eroare. Ea este Zen pur. Iar faptul ca poate fi citita in "chei" diferit fac din autor ceea ce el este: unul de exceptie.
pentru textul : Brainstorming torpilă – Prolog la o eventuală discuție (virtuală) despre Zen deam luat decizia sa ma retrag de pe site-ul hermeneia ( imi voi sterge textele imediat ce voi putea face acest lucru, iar motivele pt aceasta sunt:
pentru textul : Virtualia XIII - mulţumiri, mirări şi poezie la Iaşi de1.azi utilizatoarea aziza ( raluca b.) a avut o atitudine execrabila fata de utilizatoarea oana zahiu, iar eu, in loc sa o apostrofez dupa cum ar fi meritat, am postat commenturi normale, ceea ce nu a fost in avantajul meu, contravenind principiilor mele personale
2.consider ca d-na alina manole, in ciuda faptului ca a facut o treaba buna in organizarea cenaclului, s-a dovedit a fi o persoana cu un caracter mai mult decat indoielnic, incapabila sa-si recunoasca greselile si adresandu-mi cuvinte ofensatoare pe mail in ciuda tonului normal pe care eu am incercat sa-l mentin
3.domnule virgil titarenco, desi coordonati un site aparent serios, nu stiti sa interveniti atunci cand utilizatorii incalca in mod flagrant bunul simt si " isi ridica poalele-n cap" improscand cu noroi in contextul in care acest gen de atitudini sunt teoretic considerate "neprincipiale" pe site. astazi ar fi trebuit dvs sau macar unul din editori sa fi intervenit in subsolul textului utilizatoarei aziza cand aceasta a avut genul de discurs pe care l-a avut. cu aceasta va urez succes in continuare si va rog, daca stiti dvs mai bine cum, sa-mi stergeti profilul de pe acest site. va multumesc pt gazduire!
Dihanieo: corect e "de vreme ce".
pentru textul : Cândva deNu înțeleg: v-ați dat singur peniță??!
pentru textul : Motanul Fuior și Securitatea statului deîmi este dificil să citesc un text în care în prima strofă scrie că fericirea atîrnă. am o problemă cu alăturarea acestor două cuvinte. apoi în partea a doua toate acele „detalii despre laborator” mi se par cam superflue. pare un text scris cînd autorul era... obosit.
pentru textul : diligo est depentru aceasta carte care a afacut inconjorul Moldaviei dati-mi voie sa ofer penita. Cartea abordeaza probleme existentiale cu o finete poetica aparte. Poetul traieste crizele existentiale asemenea unui calugar, retras in intimul sau. Apar in volum, cum firesc este, dedublarea de intimil poetic, poetul devenind astfel un martir, un participant la cetate. Usor ti-l imaginezi pe poet un Socrate (acici vreau sa argumentez, pt a nu se interpreta gresit). Ca si Socrate poetul de fata invita spiritul tanar la participare, dfovada este si stilul pe care il are intregul volum. Nu mai prelungim vorba nepermis de mult (cum obisnuia sa ne spuna maestru Titus Raveica la cursurile de filosofie moderna) si sa dam cezarului ce este al lui.
pentru textul : Virgil Titarenco - “Mirabile dictu” - Editura Grinta, Cluj, 2007 deeste corect să spui în românește „să scormonești”?
pentru textul : Sonetul 129 deCred că da, ar fi o idee. Dar aş vrea să fie împreună cu traducerea în limba română.
pentru textul : Se anunţă Virtualia XIV dePagini