Alma, din cate inteleg eu asa mai pe romaneste, avea si poezia asta (daca o fi poezie) doua momente sugestive, si-acolo am dat chix?! :-) Am sa o iau cu transparenta: am incercat sa modific ceva, dar nu pot renunta la mai mult, cel putin nu acum. Tu vorbesti de forta, or acolo este un moment de aparent respiro... Referitor la final: cred ca nu e prima data cand ma pui in fata unei astfel de intrebari de cotitura (sau imi aduc eu aminte gresit, e si asta posibil): de ce trebuie o poezie sa aiba o anumita "conduita"?! De ce trebuie sa se muleze neaparat pe o anumita linie ideatica prestabilita? Pe langa faptul ca am vrut sa vorbesc intocmai de o noapte oarecum alba, eu cred ca cel care citeste, daca a reusit sa intre atat de mult in "atmosfera" unei poezii incat sa si-o insuseasca, va avea puterea la un moment dat sa se lase si in voia poetului... Lasa-ma, Alma, asadar, sa iti vorbesc despre o noapte in care nu se doarme. Daca forma are de suferit, in sensul ca este "urta" (dar ce-i urat in poezie?!), atunci aici da, se mai poate lucra. si imi sunt de folos (asta sigur nu e prima data cand o spun :-) trecerile tale. Ariana, parte din raspuns e cuprins si in raspunsul Almei. Vezi tu, am receptat, daca doi iti spun ca esti beat, e bine sa te duci sa te culci :-). Am schimbat forma pentru a da posibilitatea de respiratie si acolo, cred ca aveti dreptate si se cerea. Dar imi doresc acelasi lucru: in textele mele nu-i nimic lesne, si poate ca da... tind catre reinventare aproape de paradox si imposibil. Despre indicatiile de regie: ideea in sine (deloc noua) este ca putem construi, intr-o oarecare masura, realitatea. Chiar o facem, pentru ca realitatea nu este realitate decat prin prisma simturilor noastre limitate. Dar este aceeasi pentru ca de fapt o anume constanta exista: aceea a sufletului. Si, in plus, "aceeasi fereastra" mai face trimitere si la alte cateva poezii in care apare aceasta fereastra, cu simbol cred eu aproape evident. Alma, uitasem: este greu sa ma explic astfel. Aici nu este numai poezie, zic eu ca e si o scena, cu timpul in spirala (mai multe momente care se intrepatrund), mai multe personaje (sunt vreo 4-5 pe-aici...). Asta ca sa nu ma spun ca fereastra nu are nici o legatura cu casa sau acel "nu voi mai scrie niciodata" cu poezia. "I trust I make myself obscure"... enough :-) Amandorura, cu mari multumiri pentru atentia cu care v-ati aplecat peste ceea ce ramane, deocamdata, cum bine a ales Virgil, experiment.
Da, un tablou foarte expresiv al rugaciunii care vine dupa suferinta catorva iubiri mioape. Pentru mesajul inaltator si crestin, pentru expresivitate si sensibilitate, evidentiez.
mulțumesc de trecere. GREÁBĂN grébene n. 1) (la unele animale, în special la cabaline și bovine) Partea proeminentă a corpului dintre gât și spinare. 2) Creastă a unui munte. [Pl. și grebeni] /<sl. grebeni
Adrian, da, prima variantă este cea care dă suflu atmosferei poetice. În prima variantă textul e viu. Adevărat şi ce se spune despre Eminescu. Dinamica discursului poetic, aşezarea scrisului în pagină, gândit şi răzgândit, formularea frazelor în poem şi tehnica exagerată pe text, dacă nu vin din suflu viu, vor duce spre pierzanie mesajul poetic. Cred cu tărie că factorul principal, esenţial, acel sine qua non al poeziei este şi va rămâne spiritul revelator, acel dat al poetului. Transa poetului înseamnă orbirea lui pe o perioadă nedeterminată, înseamnă actul său creator care atinge cota cea mai înaltă - valoarea sa poetică, atunci când se termină o piesă de teatru, când sala se ridică în picioare, evident, aplaudă, iar actorul, ieşit din transă, îşi aduce copilul pe lume.
ore mici se cuibăresc în așternut
ca doi pui de cățel albi
fără să fi făcut ochi
mă trezește scîncetul lor
și privesc
cum pe gîtul tău coboară
leneș șuvițe negre
ca un fluviu chinezesc
îmbătrînit și tăcut
afară iarna scurmă cu copita
covata albă a nopții
timpul stă agățat de grinzile tavanului
și se leagănă
Iti multumesc frumos pentru feedbackul generos..aceste prime incercari marcheaza pentru mine doar inceputul erei 'spoken word' on line..am fost receptiva la ce a spus si Andu mai sus (care nu am stiut ca fumeaza! - tut tut tut, naughty!): nu mesajul m-a deranjat ci 'the delivery mode'. Deci. voi practica in oglinda la microfon (nu ride :p) stind in picioare sau jos in dus sau la volan - desi 'verba volant scripta manet' vreau sa las mostenire posteritatii si un cadou audio, asa, for kicks! :p
Adrian, multumesc pentru prezenta, intotdeauna alaturi... Ioana, asa pare sa fie. In ce priveste contul, multumesc, dar important este si ce scriu eu sub el, nu?!
imaginea din strofele 3-4 este foarte bună, am încercat-o, transmite o emoţie artistică care deşteaptă cititorul, pentru mine asta e important. dar eu nu vreau să rămân datoare.
Domnule mai documentaţi-vă în ceea ce priveşte haikuul şi nu vă mai cramponaţi atât de o silabă două. Este permis de către haigini cu renume, nu eu am fost cel ce am impus această regulă.
În ceea ce priveşte postările, m-aş fi orit de tot dacă aţi fi fost un autor hermeneia, dar având în vedere că sunteţi doar coloborator, asta înseamnă că vizitaţi site-ul din an-în-Paşte, deci oricum ar fi, eu nu cred că greşesc dacă postez un text pe zi, deci nici nu opresc pe cineva să posteze m,ai mult ca mine. În această privinţă nu sunt vinovat, deci, vă rog, calmaţi-vă, iar cât despre statuie, până la urmă, cine ştie, poate îmi desenează cinevra vre-o una:))).
Cu respect, Cezar
multumesc, oana. eu insumi cand stau tolanit in burtica galaxiei si gadil l ombilico del mondo cu musteata mea de cowboy ma minunez de cat de mare e si tandru e cactusul pe care l tin in brate. ;))
si vezi cum singur te contrazici. deja a doua oara pentru ziua de astazi. afirmînd că și tu puteai să mă anunți decizia consiliului admiți ideea că comentariul tău precedent aș fi putut eu să o consider ca o intervenție din partea editorilor. și deci nu este nici o problemă. corect? eu mai aștept. e ultima mea dorință să nu fiu trecută la novice, plus ca un editor a remarcat o schimbare înspre bine în rîndul textelor. cu comentariile se rezolvă oricum. de ce să ne facem probleme prea mari?
ar fi prea complicat sa ne ratam pe noi insine. probabil ii ratam pe altii, pe care am tot avut impresia ca i-am trait. o parte din noi va intelege candva asta si se va minuna. cealalta parte nu are nevoie de explicatii. nici aia cu mura-n gura nu mai prea functioneaza. prea ne-am inchis gurile si ne-am ascuns inauntru:) salutare om fain si ma bucur sa te citesc iar! zile bune!
Un text-eseu de sonet contemporan care mi-a sunat bine la urechea mea poetica. Fara excese, textul invadeaza incet-incet intimitatea cititorului in acelasi fel in care o face un spectacol de teatru reusit. La sfasit ar trebui sa fie aplauze, insa nu prea ma impac cu versul de final destul de previzibil. Cred ca acolo, la ultimul vers, ar mai merita o incercare de rescriere, candva. Remarc "Mi-e visul gol ca un teren viran Ca adevărul într-o mărturie" - doua comparatii succesive care reusesc sa se completeze intr-un crescendo si sa nu contina balast si "Iar pe-un picior de timp sunt o fractură", o metafora reusita printr-un joc de cuvinte. Andu P.S. In final eu as forta ideea, si cred ca suna mai ok "nu sunt Emil eu sunt doar o dublura" dar asta e doar o parere. Pana una-alta, o penita de apreciere
Frumoasa reluare, adevarul este ca aceste versuri nu inceteaza sa ma impresioneze... cu acel magnific final "si cornul suna, insa foarte putin". Presupun ca te-a inspirat rechinul de care vorbeai, nu? Si cum dom'le? Chiar l-ai scapat? Bobadil.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
si revin. am mai dat o data peste poema si nu ma pot abtine. merita o penita, aleenuțo
pentru textul : Atât de mici deputernică imaginea cu voi asudați și actu sexual din final
pentru textul : apriliano devă urmăresc polemica... este interesantă, domnilor!
pentru textul : Povestea filosofului deconstructiv deMultumesc pentru atentie! Il pastrez si ma mai gandesc la el, poate imi vine o alta idee intre timp.
pentru textul : Respectul între vecini deAlma, din cate inteleg eu asa mai pe romaneste, avea si poezia asta (daca o fi poezie) doua momente sugestive, si-acolo am dat chix?! :-) Am sa o iau cu transparenta: am incercat sa modific ceva, dar nu pot renunta la mai mult, cel putin nu acum. Tu vorbesti de forta, or acolo este un moment de aparent respiro... Referitor la final: cred ca nu e prima data cand ma pui in fata unei astfel de intrebari de cotitura (sau imi aduc eu aminte gresit, e si asta posibil): de ce trebuie o poezie sa aiba o anumita "conduita"?! De ce trebuie sa se muleze neaparat pe o anumita linie ideatica prestabilita? Pe langa faptul ca am vrut sa vorbesc intocmai de o noapte oarecum alba, eu cred ca cel care citeste, daca a reusit sa intre atat de mult in "atmosfera" unei poezii incat sa si-o insuseasca, va avea puterea la un moment dat sa se lase si in voia poetului... Lasa-ma, Alma, asadar, sa iti vorbesc despre o noapte in care nu se doarme. Daca forma are de suferit, in sensul ca este "urta" (dar ce-i urat in poezie?!), atunci aici da, se mai poate lucra. si imi sunt de folos (asta sigur nu e prima data cand o spun :-) trecerile tale. Ariana, parte din raspuns e cuprins si in raspunsul Almei. Vezi tu, am receptat, daca doi iti spun ca esti beat, e bine sa te duci sa te culci :-). Am schimbat forma pentru a da posibilitatea de respiratie si acolo, cred ca aveti dreptate si se cerea. Dar imi doresc acelasi lucru: in textele mele nu-i nimic lesne, si poate ca da... tind catre reinventare aproape de paradox si imposibil. Despre indicatiile de regie: ideea in sine (deloc noua) este ca putem construi, intr-o oarecare masura, realitatea. Chiar o facem, pentru ca realitatea nu este realitate decat prin prisma simturilor noastre limitate. Dar este aceeasi pentru ca de fapt o anume constanta exista: aceea a sufletului. Si, in plus, "aceeasi fereastra" mai face trimitere si la alte cateva poezii in care apare aceasta fereastra, cu simbol cred eu aproape evident. Alma, uitasem: este greu sa ma explic astfel. Aici nu este numai poezie, zic eu ca e si o scena, cu timpul in spirala (mai multe momente care se intrepatrund), mai multe personaje (sunt vreo 4-5 pe-aici...). Asta ca sa nu ma spun ca fereastra nu are nici o legatura cu casa sau acel "nu voi mai scrie niciodata" cu poezia. "I trust I make myself obscure"... enough :-) Amandorura, cu mari multumiri pentru atentia cu care v-ati aplecat peste ceea ce ramane, deocamdata, cum bine a ales Virgil, experiment.
pentru textul : Cuvinte în repetiție deDa, un tablou foarte expresiv al rugaciunii care vine dupa suferinta catorva iubiri mioape. Pentru mesajul inaltator si crestin, pentru expresivitate si sensibilitate, evidentiez.
pentru textul : Mi-a zâmbit demulțumesc de trecere. GREÁBĂN grébene n. 1) (la unele animale, în special la cabaline și bovine) Partea proeminentă a corpului dintre gât și spinare. 2) Creastă a unui munte. [Pl. și grebeni] /<sl. grebeni
pentru textul : verdegri deAdrian, da, prima variantă este cea care dă suflu atmosferei poetice. În prima variantă textul e viu. Adevărat şi ce se spune despre Eminescu. Dinamica discursului poetic, aşezarea scrisului în pagină, gândit şi răzgândit, formularea frazelor în poem şi tehnica exagerată pe text, dacă nu vin din suflu viu, vor duce spre pierzanie mesajul poetic. Cred cu tărie că factorul principal, esenţial, acel sine qua non al poeziei este şi va rămâne spiritul revelator, acel dat al poetului. Transa poetului înseamnă orbirea lui pe o perioadă nedeterminată, înseamnă actul său creator care atinge cota cea mai înaltă - valoarea sa poetică, atunci când se termină o piesă de teatru, când sala se ridică în picioare, evident, aplaudă, iar actorul, ieşit din transă, îşi aduce copilul pe lume.
pentru textul : p.s deam modificat și pun varianta originală aici:
ore mici se cuibăresc în așternut
ca doi pui de cățel albi
fără să fi făcut ochi
mă trezește scîncetul lor
și privesc
cum pe gîtul tău coboară
leneș șuvițe negre
ca un fluviu chinezesc
îmbătrînit și tăcut
afară iarna scurmă cu copita
pentru textul : nopți de ianuarie decovata albă a nopții
timpul stă agățat de grinzile tavanului
și se leagănă
...mulțumesc de speranțe, Marina... și mie îmi cade bine acest poem...
pentru textul : deschideri demerci de oprire :) o să văd ce mai pot face cu textul.
pentru textul : suntem muzicali deIti multumesc frumos pentru feedbackul generos..aceste prime incercari marcheaza pentru mine doar inceputul erei 'spoken word' on line..am fost receptiva la ce a spus si Andu mai sus (care nu am stiut ca fumeaza! - tut tut tut, naughty!): nu mesajul m-a deranjat ci 'the delivery mode'. Deci. voi practica in oglinda la microfon (nu ride :p) stind in picioare sau jos in dus sau la volan - desi 'verba volant scripta manet' vreau sa las mostenire posteritatii si un cadou audio, asa, for kicks! :p
Si nu numai asta, acest trend este ceva ce a acaparat lumea iubitorilor de poezie de ceva vreme si iata cum de la:
Sylvia Plath http://www.youtube.com/watch?v=_tvSDw84ArQ
la Printul Charles https://soundcloud.com/brainpicker/prince-charles-reads-my-hearts
ca sa nu mai vorbim de actori celebri ca S L Jackson http://www.youtube.com/watch?v=CseO1XRYs9I - (this one's a pearl!!!!:)))
etc etc etc poezia recitata acapareaza si modeleaza un nou gen de audienta.
Deci, watch this space! :p and listen.....
Cheers!
pentru textul : Carpe Diem deCrăciun fericit! și mulți ani pentru Hermeneia!
pentru textul : Crăciun Fericit - 2009 deAdrian, multumesc pentru prezenta, intotdeauna alaturi... Ioana, asa pare sa fie. In ce priveste contul, multumesc, dar important este si ce scriu eu sub el, nu?!
pentru textul : Salina din compotieră deeu vorbeam despre "a sta singur", "a fi singur...cu tine". nu "a trai singur". :)
pentru textul : Doar un fel de a spune deIoan, parca, totusi, e mai bine "vor sa stie ce fac..."etc.
pentru textul : poveste de noiembrie deimaginea din strofele 3-4 este foarte bună, am încercat-o, transmite o emoţie artistică care deşteaptă cititorul, pentru mine asta e important. dar eu nu vreau să rămân datoare.
pentru textul : En passant dece e akedia?
pentru textul : engrame dele-am șters pe ultimele două. nici mie nu îmi plăceau. mulțumesc pentru opinie.
pentru textul : mă uit la oamenii care scriu poezii deDomnule mai documentaţi-vă în ceea ce priveşte haikuul şi nu vă mai cramponaţi atât de o silabă două. Este permis de către haigini cu renume, nu eu am fost cel ce am impus această regulă.
pentru textul : 8 Martie deÎn ceea ce priveşte postările, m-aş fi orit de tot dacă aţi fi fost un autor hermeneia, dar având în vedere că sunteţi doar coloborator, asta înseamnă că vizitaţi site-ul din an-în-Paşte, deci oricum ar fi, eu nu cred că greşesc dacă postez un text pe zi, deci nici nu opresc pe cineva să posteze m,ai mult ca mine. În această privinţă nu sunt vinovat, deci, vă rog, calmaţi-vă, iar cât despre statuie, până la urmă, cine ştie, poate îmi desenează cinevra vre-o una:))).
Cu respect, Cezar
fiecare se definește cum vrea!
pentru textul : Scrisoare de toamnă demultumesc, oana. eu insumi cand stau tolanit in burtica galaxiei si gadil l ombilico del mondo cu musteata mea de cowboy ma minunez de cat de mare e si tandru e cactusul pe care l tin in brate. ;))
pentru textul : micuța B.B., asasina fantastică demerci, margot uite, am schimbat :)
pentru textul : mess desi vezi cum singur te contrazici. deja a doua oara pentru ziua de astazi. afirmînd că și tu puteai să mă anunți decizia consiliului admiți ideea că comentariul tău precedent aș fi putut eu să o consider ca o intervenție din partea editorilor. și deci nu este nici o problemă. corect? eu mai aștept. e ultima mea dorință să nu fiu trecută la novice, plus ca un editor a remarcat o schimbare înspre bine în rîndul textelor. cu comentariile se rezolvă oricum. de ce să ne facem probleme prea mari?
pentru textul : opi deAceasta confesiune pare a fi o icoana din care ne priveste tanguitor un Dumnezeu ranit. Autorul este autentic la fel ca strigatul sinceritatii lui!
pentru textul : în fond e totul lavabil dear fi prea complicat sa ne ratam pe noi insine. probabil ii ratam pe altii, pe care am tot avut impresia ca i-am trait. o parte din noi va intelege candva asta si se va minuna. cealalta parte nu are nevoie de explicatii. nici aia cu mura-n gura nu mai prea functioneaza. prea ne-am inchis gurile si ne-am ascuns inauntru:) salutare om fain si ma bucur sa te citesc iar! zile bune!
pentru textul : Românul modern s-a născut cu forcepsul deAm rectificat. Sănătate şi voie bună vă doresc!
pentru textul : Azi sunt fericită fără motiv! deUn text-eseu de sonet contemporan care mi-a sunat bine la urechea mea poetica. Fara excese, textul invadeaza incet-incet intimitatea cititorului in acelasi fel in care o face un spectacol de teatru reusit. La sfasit ar trebui sa fie aplauze, insa nu prea ma impac cu versul de final destul de previzibil. Cred ca acolo, la ultimul vers, ar mai merita o incercare de rescriere, candva. Remarc "Mi-e visul gol ca un teren viran Ca adevărul într-o mărturie" - doua comparatii succesive care reusesc sa se completeze intr-un crescendo si sa nu contina balast si "Iar pe-un picior de timp sunt o fractură", o metafora reusita printr-un joc de cuvinte. Andu P.S. In final eu as forta ideea, si cred ca suna mai ok "nu sunt Emil eu sunt doar o dublura" dar asta e doar o parere. Pana una-alta, o penita de apreciere
pentru textul : Ecran deFrumoasa reluare, adevarul este ca aceste versuri nu inceteaza sa ma impresioneze... cu acel magnific final "si cornul suna, insa foarte putin". Presupun ca te-a inspirat rechinul de care vorbeai, nu? Si cum dom'le? Chiar l-ai scapat? Bobadil.
pentru textul : rechinul cu colți de argint dedouă recomandări: modifică majusculele în titlu și nu mai posta mai mult de un text pe zi
pentru textul : Peisaj de toamnă dePagini