Din pmdv, acesta este cel mai bun text al concursului "Astenie de primăvară". Poate că principala sa calitate este viaţa - de fiecare dată când îl citesc, am impresia că-l citesc prima oară, iar acest aspect, personal, mi se întâmplă foarte rar. Atmosfera apăsătoare, parcă gata să explodeze într-un necunoscut anotimp gotic, captată (şi) prin persoana a 2 a, structura, naraţiunea lirică, imaginile perfect echilibrate - toate armonizate într-o stare onirico-lucidă - fac din această poezie o reuşită.
(finalul l-aş vedea fără pronume - "simţi cum ţi se vindecă frigul din oase"). Şi aş reveni la titlul iniţial, pentru că aici chiar avem o poveste.
Felicitări, felicitări şi pentru "Piruetă în umbra unui zmeu de hârtie" - poezie care, dpvd calitativ, îi urmează textului de faţă.
Desigur ca imaginarul fiecaruia dintre noi este tributar experientei de viata si poate uneori, intr-o mai mare masura, celor netraite inca... in cazul tau eruditia poate fi o virtute ori un balast, in functie de ceea ce iti doresti de la un text poetic. E simplist sa crezi ca inserarea unor simboluri ori melanjul acestora intr-un cotidian domesticit pot constitui, singure, premisele unei poezii. Mi-a placut... "trupul tău va fremăta cînd voi ieși de acolo ca o pasăre ce se zbate să iasă din ou"... cu rezerva lui "de acolo". Un sfat... mai lucreaza textele, nu iti fie teama sa renunti la ceea ce ti se pare in plus... astfel formularile fericite nu vor fi sufocate in banal.
ţi-a reuşit să dai echilibru stării şi să-i defineşti obiectivele, nici mai puţin, tu eşti cheia, ai completat cu ce trebuie completat sau controlat, chiar dacă nu te mai interesează nimic (mi se întâmplă şi mie des).
...sunt două moduri de a te ridica, unul este de a-l coborî pe cel ce e mai sus decât tine. al doilea e să o faci prin puteri proprii. poate aici sunt în conflict cu "opiniile tale" Marina Nicolaev. eu cred că nici hermeneia, nici agonia, sau orice alt site nu trebuie decât să se ridice prin puterile proprii fără a lovi, din varii motive, personale sau obediente, în "concurentul său". iar în momentul când există lucruri bune în ambele, multiplele "oferte virtualo-culturale", în aceste ateliere, de ce să nu fii vertical și să procedezi ca atare. e ceva ciudat aici, Marina Nicolaev? ... apoi, am făcut apel la instituția din care fac parte pentru că aceasta e datoria mea. o reprezint, mă refer la U.S.R. Ioana, tu, citind răspunsul meu la singurul care a comentat textul, Virgil, sigur ai realizat că doresc să relev o parte ludică a manifestului. cât despre sarcasm... este ispita tuturor inteligențelor, spunea Camus. mă simt, deci, măgulit.
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii.
uite cîţi i am eu pe tastatură. îţi dăruiesc monitorul meu:)
"deasupra mesei
fără vină
tustrei"
care tustrei? după sondajele mele sînteţi doi. au ai deschis uşa aceea la care bate El şi l-ai poftit la cină? restul n-am reusit să descifrez. mă chinui. prea minimalistă pentru mine.
Doina...mulţumesc că vorbeşti cu mine. Eu nu văd ca un pleonasm expresia cu pricina:"origamii din hârtii ordinare" nu!? Construcţia lor din hârtie ordinară... Chiar de ar fi un pleonasm îmi place aşa...în poezie se poate.
Ştiu doar că se scrie origami cu un singur i...dar am preferat un plural " mai românesc"
Despre virgula aia...eu văd o enumerare...nu mă pricep mai mult.
Îmbrăţişare.
Ok Virgile, era un banc vechi doi barbati vorbeau la o bere si unul ii zice celuilat Mitica sa stii ca eu am mereu ultimul cuvant in casa mea, la care asta, Mitica zice si cum faci? Pai zic asa: draga mea, ai dreptate. Asa ca draga mea pussy wossy whatever you may be ai dreptate. Inchei inclinandu-ma in fata dreptatii tale care nu tine cont de sex, de rasa sau de incurabila prostie. Toti suntem egali in drepturi si datorii pe aici, dar prostii si nesimtitii (merg mana-n mana) crede-ma, vor castiga eventually indiferent ca sunt romani, americani sau din papua noua guinee. Ei sunt o stirpe universala si indestructibila.
Ma bucur să te găsesc aici, Loredana. Părerea ta mă interesează mult pentru că și tu scrii proză, și poate vezi mai bine culisele unei scrieri. Hm, mă voi gândi bine ce și dacă scot de pe undeva ideea ceasului. Când am scris textul nu am reluat ideea în final pentru impact, ci ca o concluzie, ca o sentință. Dar dacă se poate crea un impact-sentință, de ce nu? Mă mai gândesc. Te mai aștept, și-ți mulțumesc pentru aprecieri.
Am să fac o excepție cu acest comentariu la un text de Virgil, pentru că nu îmi dau seama de ce nimeni nu vede amalgamul de culori de parcă e o reclamă mai nouă la Orange. Sau vorba ceea în context mioritic: "suntem cu toții roș-albastri, forza steaua, forza steaua, hei, hei!". (loc pentru emoticon) Cred că dacă s-ar scăpa cumva de culori, ar rămâne într-adevăr un poem. Aristocratic, stil Virgil Titarenco.
Distinsă Alina Manole, simplul fapt că dumneavoastră sunteti de părere că acest poem merită să fie postat la rubrica "texte remarcate" prețuiește pentru mine mai mult decât postarea însăși (efectivă). Vă mulțumesc! Oricum, constat că textele de la rubrica amintită de dumneavoastră "zac" acolo de vreo două săptămâni. Vă doresc mult bine.
Revin ca sa repar, daca mai pot, o greseala comisa fara intentie. Revin deci ca sa precizez cu mana pe inima: cand am scris despre Aranca Stima Lacurilor si Karenina, nu m-am gandit nici o clipa la cineva anume de pe acest site, nu am facut nici o aluzie rautacioasa, m-am referit la tipologii de femei si eroine ce m-au impresionat la vremea citirii romanelor respective, despre care cred acum cu amaraciune ca reprezinta femei superbe ce nu mai sensibilizeaza cititorul contemporan. Mai mult de atat nu pot spune si nici face ca sa repar ceea ce mi se reproseaza ca am stricat cu intentie.
Atac la persoană?! Nu înţelegi că referirea mea era la autorul Cezar?!
Încă ceva: în acest moment (ceea ce înseamnă că nu cunosc viitorul), din punctul meu de vedere, ca "autor" de poezie, eşti un nimeni. Ce poţi să faci este să pui mâna pe-un manual de gramatică, de clasa a V-a, apoi multe, multe lecturi, şi abia apoi să dai cu pixu-n foaie. Dar toate astea numai după ce-ţi scoţi din cap că vârsta este un argument al competitivităţii în vreun domeniu, în afara obţinerii unui loc în tramvai. Şi nici măcar ăla de fiecare dată.
Vladimir, nu mă așteptam tocmai de la tine să spui asta cu voce tare! :-) Ce descântec mai este oare acum, dacă l-ai revelat? Mai trag doar nădejde că oamenii uită repede... și că vor continua să treacă pe lângă aceeași fereastră, fără a vedea dincolo.
E desigur un joc in toate si tu chiar o faci de o maniera tentanta... genul de poezie in care aparentele "defecte" concura fericit la frumosul imaginii de ansamblu. Place.
dom'le, nu zic, textul e plăcut, dar am citit atîtea texte cu sîni în ultima vreme pe aici că cred că ar trebui să deschid o colecție. dar sînt convins că partea femeiască de pe aici e măgulită tare tare. ca să vezi că e bună la ceva și canicula în românia. bărbații devin adolesceți. no need for viagra.
Mircea, Andu - multumiri. Cat despre titlu si final, ma voi intoarce asupra poeziei, dar mai tarziu, cand o sa uit acel plans...:) poate voi reusi sa fac o schimbare.
Îi felicit pe câştigători. Acest concurs a creat emulaţie şi a stârnit orgolii, aşa cum era de aşteptat.
Poate în felul acesta vom deveni mai creativi, mai atenţi la ce se întâmplă în această comunitate literară, care cu trecerea timpului capătă personalitate şi se dezvoltă pe verticală, nu pe orizontală ca altele.
Felicitări lui Virgil Titarenco şi lui Călin Sămărghiţan pentru strădanie.
ne închipuim lumea în raport cu limitele propriei noastre condiții umane, și atunci, formele pe care le apreciem sunt în raport cu ale noastre, piatra e rotundă sau angulară, gândurile ei se desfășoară lent, senzațiile ei s-ar putea să fie rarefiate, contrar ephemeridei ce simte concentrat, trăind numai o zi.. cuvântul, cuvântul însă este insul uman implantat în tot ce există. e liniștea dintre înlăuntrul nostru si glas..vorbele din fântâni sunt șoaptele cu care ni se adresează "îngerul"..:) Linea
Da, am înţeles miza textului - contrastul dintre accident şi euforia tipei sau, mai departe, dintre viaţă şi moarte. Simpatică idee, deşi nu inedită.
Sunt destule probleme care vor trebui corectate: punctuaţie, câteva diacritice, câteva litere păpate, în unele locuri, topica...
În textele literare, se recomandă ca numerele să fie redate prin litere, nu prin cifre. Dar, spun eu, nu-i capăt de ţară dacă se face prin cifre. E însă o problemă dacă redarea se face şi prin cifre, şi prin litere, aşa ca în textul tău.
De evitat " fixată în fundul maşinii din faţă", care-mi aminteşte de "faţă-n faţă cu spatele magazinului". La fel, de evitat, eminescianul/ nichitismul "îşi aşezase palma dreaptă pe umărul ei stâng". Şi ar mai fi câteva chestii, dar le găseşti tu la recitire.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Din pmdv, acesta este cel mai bun text al concursului "Astenie de primăvară". Poate că principala sa calitate este viaţa - de fiecare dată când îl citesc, am impresia că-l citesc prima oară, iar acest aspect, personal, mi se întâmplă foarte rar. Atmosfera apăsătoare, parcă gata să explodeze într-un necunoscut anotimp gotic, captată (şi) prin persoana a 2 a, structura, naraţiunea lirică, imaginile perfect echilibrate - toate armonizate într-o stare onirico-lucidă - fac din această poezie o reuşită.
pentru textul : povestea ultimei tristeţi de(finalul l-aş vedea fără pronume - "simţi cum ţi se vindecă frigul din oase"). Şi aş reveni la titlul iniţial, pentru că aici chiar avem o poveste.
Felicitări, felicitări şi pentru "Piruetă în umbra unui zmeu de hârtie" - poezie care, dpvd calitativ, îi urmează textului de faţă.
Desigur ca imaginarul fiecaruia dintre noi este tributar experientei de viata si poate uneori, intr-o mai mare masura, celor netraite inca... in cazul tau eruditia poate fi o virtute ori un balast, in functie de ceea ce iti doresti de la un text poetic. E simplist sa crezi ca inserarea unor simboluri ori melanjul acestora intr-un cotidian domesticit pot constitui, singure, premisele unei poezii. Mi-a placut... "trupul tău va fremăta cînd voi ieși de acolo ca o pasăre ce se zbate să iasă din ou"... cu rezerva lui "de acolo". Un sfat... mai lucreaza textele, nu iti fie teama sa renunti la ceea ce ti se pare in plus... astfel formularile fericite nu vor fi sufocate in banal.
pentru textul : Eterna reîntoarcere deţi-a reuşit să dai echilibru stării şi să-i defineşti obiectivele, nici mai puţin, tu eşti cheia, ai completat cu ce trebuie completat sau controlat, chiar dacă nu te mai interesează nimic (mi se întâmplă şi mie des).
pentru textul : akedia de...sunt două moduri de a te ridica, unul este de a-l coborî pe cel ce e mai sus decât tine. al doilea e să o faci prin puteri proprii. poate aici sunt în conflict cu "opiniile tale" Marina Nicolaev. eu cred că nici hermeneia, nici agonia, sau orice alt site nu trebuie decât să se ridice prin puterile proprii fără a lovi, din varii motive, personale sau obediente, în "concurentul său". iar în momentul când există lucruri bune în ambele, multiplele "oferte virtualo-culturale", în aceste ateliere, de ce să nu fii vertical și să procedezi ca atare. e ceva ciudat aici, Marina Nicolaev? ... apoi, am făcut apel la instituția din care fac parte pentru că aceasta e datoria mea. o reprezint, mă refer la U.S.R. Ioana, tu, citind răspunsul meu la singurul care a comentat textul, Virgil, sigur ai realizat că doresc să relev o parte ludică a manifestului. cât despre sarcasm... este ispita tuturor inteligențelor, spunea Camus. mă simt, deci, măgulit.
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic deiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii.
uite cîţi i am eu pe tastatură. îţi dăruiesc monitorul meu:)
"deasupra mesei
fără vină
tustrei"
care tustrei? după sondajele mele sînteţi doi. au ai deschis uşa aceea la care bate El şi l-ai poftit la cină? restul n-am reusit să descifrez. mă chinui. prea minimalistă pentru mine.
pentru textul : ultima cină deEi bine, Cristian? În absența unui răspuns în 24 de ore, vom fi nevoiți să luăm noi măsuri referitor la acest text.
pentru textul : Mic tratat de scris parodii deDoina...mulţumesc că vorbeşti cu mine. Eu nu văd ca un pleonasm expresia cu pricina:"origamii din hârtii ordinare" nu!? Construcţia lor din hârtie ordinară... Chiar de ar fi un pleonasm îmi place aşa...în poezie se poate.
pentru textul : Plagiatul unei dimineţi dificile deŞtiu doar că se scrie origami cu un singur i...dar am preferat un plural " mai românesc"
Despre virgula aia...eu văd o enumerare...nu mă pricep mai mult.
Îmbrăţişare.
Ok Virgile, era un banc vechi doi barbati vorbeau la o bere si unul ii zice celuilat Mitica sa stii ca eu am mereu ultimul cuvant in casa mea, la care asta, Mitica zice si cum faci? Pai zic asa: draga mea, ai dreptate. Asa ca draga mea pussy wossy whatever you may be ai dreptate. Inchei inclinandu-ma in fata dreptatii tale care nu tine cont de sex, de rasa sau de incurabila prostie. Toti suntem egali in drepturi si datorii pe aici, dar prostii si nesimtitii (merg mana-n mana) crede-ma, vor castiga eventually indiferent ca sunt romani, americani sau din papua noua guinee. Ei sunt o stirpe universala si indestructibila.
pentru textul : login deMa bucur să te găsesc aici, Loredana. Părerea ta mă interesează mult pentru că și tu scrii proză, și poate vezi mai bine culisele unei scrieri. Hm, mă voi gândi bine ce și dacă scot de pe undeva ideea ceasului. Când am scris textul nu am reluat ideea în final pentru impact, ci ca o concluzie, ca o sentință. Dar dacă se poate crea un impact-sentință, de ce nu? Mă mai gândesc. Te mai aștept, și-ți mulțumesc pentru aprecieri.
pentru textul : Anywhere but here deAm să fac o excepție cu acest comentariu la un text de Virgil, pentru că nu îmi dau seama de ce nimeni nu vede amalgamul de culori de parcă e o reclamă mai nouă la Orange. Sau vorba ceea în context mioritic: "suntem cu toții roș-albastri, forza steaua, forza steaua, hei, hei!". (loc pentru emoticon) Cred că dacă s-ar scăpa cumva de culori, ar rămâne într-adevăr un poem. Aristocratic, stil Virgil Titarenco.
pentru textul : sîntem albaștri deîți foarte mulțumesc.
pentru textul : toamnă descuzati (multumesc, la fel)
pentru textul : dorina denu chiar, eu lucrez cu jumătăți de măsură...
pentru textul : how sweet the sound deDistinsă Alina Manole, simplul fapt că dumneavoastră sunteti de părere că acest poem merită să fie postat la rubrica "texte remarcate" prețuiește pentru mine mai mult decât postarea însăși (efectivă). Vă mulțumesc! Oricum, constat că textele de la rubrica amintită de dumneavoastră "zac" acolo de vreo două săptămâni. Vă doresc mult bine.
pentru textul : Băieți de cauciuc vor săruta fete de cauciuc deRevin ca sa repar, daca mai pot, o greseala comisa fara intentie. Revin deci ca sa precizez cu mana pe inima: cand am scris despre Aranca Stima Lacurilor si Karenina, nu m-am gandit nici o clipa la cineva anume de pe acest site, nu am facut nici o aluzie rautacioasa, m-am referit la tipologii de femei si eroine ce m-au impresionat la vremea citirii romanelor respective, despre care cred acum cu amaraciune ca reprezinta femei superbe ce nu mai sensibilizeaza cititorul contemporan. Mai mult de atat nu pot spune si nici face ca sa repar ceea ce mi se reproseaza ca am stricat cu intentie.
pentru textul : Femei mici deAtac la persoană?! Nu înţelegi că referirea mea era la autorul Cezar?!
pentru textul : iarna deÎncă ceva: în acest moment (ceea ce înseamnă că nu cunosc viitorul), din punctul meu de vedere, ca "autor" de poezie, eşti un nimeni. Ce poţi să faci este să pui mâna pe-un manual de gramatică, de clasa a V-a, apoi multe, multe lecturi, şi abia apoi să dai cu pixu-n foaie. Dar toate astea numai după ce-ţi scoţi din cap că vârsta este un argument al competitivităţii în vreun domeniu, în afara obţinerii unui loc în tramvai. Şi nici măcar ăla de fiecare dată.
Vladimir, nu mă așteptam tocmai de la tine să spui asta cu voce tare! :-) Ce descântec mai este oare acum, dacă l-ai revelat? Mai trag doar nădejde că oamenii uită repede... și că vor continua să treacă pe lângă aceeași fereastră, fără a vedea dincolo.
pentru textul : cu litere mici, fericirea deobişnuit cu texul, mi-a scăpat. Am corectat. mulţumesc de observaţie. O să fiu mai atent la postare. Stimă
pentru textul : Dreptul legal de a te instrui dePetre, ma bucur ca ai perceput corect poemul. Nu am vrut nimic complicat, doar o degajare. Multumesc
pentru textul : caramel deNu-mi place aici: " tu vii mă iubești în sărbători fără nume"
Finalul însă e foarte reuşit.
"se pune ceața și ninge mărunt pe marmurile din bellu
printre ierburi zăpada e o mireasă la braț cu tatăl ei" - fain, fain.
(poate ar putea lipsi "ei" - "la braţ cu tatăl").
pentru textul : în toate drumurile mele respinse deE desigur un joc in toate si tu chiar o faci de o maniera tentanta... genul de poezie in care aparentele "defecte" concura fericit la frumosul imaginii de ansamblu. Place.
pentru textul : joy to the sword dedom'le, nu zic, textul e plăcut, dar am citit atîtea texte cu sîni în ultima vreme pe aici că cred că ar trebui să deschid o colecție. dar sînt convins că partea femeiască de pe aici e măgulită tare tare. ca să vezi că e bună la ceva și canicula în românia. bărbații devin adolesceți. no need for viagra.
pentru textul : Pe sânii tăi deAndreea, mulţumesc pentru apreciere!
(mie îmi plac, uneori, finalurile seci. Ori foarte sarcastice.)
pentru textul : De-a singurul deMircea, Andu - multumiri. Cat despre titlu si final, ma voi intoarce asupra poeziei, dar mai tarziu, cand o sa uit acel plans...:) poate voi reusi sa fac o schimbare.
pentru textul : plâns acaju deP.S. va recomand Elisabeth Arden...
pentru textul : avon cosmetics deVirgil, gradul de comparatie al adjectivului "perfect" este o...licenta poetica?
pentru textul : cîntec pentru ploaie deÎi felicit pe câştigători. Acest concurs a creat emulaţie şi a stârnit orgolii, aşa cum era de aşteptat.
Poate în felul acesta vom deveni mai creativi, mai atenţi la ce se întâmplă în această comunitate literară, care cu trecerea timpului capătă personalitate şi se dezvoltă pe verticală, nu pe orizontală ca altele.
Felicitări lui Virgil Titarenco şi lui Călin Sămărghiţan pentru strădanie.
Cu stimă
pentru textul : Rezultatele Concursului de Poezie „Astenie de primăvară – Hermeneia 2010” dene închipuim lumea în raport cu limitele propriei noastre condiții umane, și atunci, formele pe care le apreciem sunt în raport cu ale noastre, piatra e rotundă sau angulară, gândurile ei se desfășoară lent, senzațiile ei s-ar putea să fie rarefiate, contrar ephemeridei ce simte concentrat, trăind numai o zi.. cuvântul, cuvântul însă este insul uman implantat în tot ce există. e liniștea dintre înlăuntrul nostru si glas..vorbele din fântâni sunt șoaptele cu care ni se adresează "îngerul"..:) Linea
pentru textul : Iacob și visul deIoana îţi mulţumesc. ştii, m-am trezit cu o bucătărie plină de saci cu făină şi m-am gîndit să mai risipesc un pic.
Virgil,
pentru textul : tablou din cartierul de nord II deîţi mulţumesc şi ţie pentru aprecieri şi mai ales pentru observaţii.
Da, am înţeles miza textului - contrastul dintre accident şi euforia tipei sau, mai departe, dintre viaţă şi moarte. Simpatică idee, deşi nu inedită.
Sunt destule probleme care vor trebui corectate: punctuaţie, câteva diacritice, câteva litere păpate, în unele locuri, topica...
În textele literare, se recomandă ca numerele să fie redate prin litere, nu prin cifre. Dar, spun eu, nu-i capăt de ţară dacă se face prin cifre. E însă o problemă dacă redarea se face şi prin cifre, şi prin litere, aşa ca în textul tău.
De evitat " fixată în fundul maşinii din faţă", care-mi aminteşte de "faţă-n faţă cu spatele magazinului". La fel, de evitat, eminescianul/ nichitismul "îşi aşezase palma dreaptă pe umărul ei stâng". Şi ar mai fi câteva chestii, dar le găseşti tu la recitire.
pentru textul : Concediul dePagini