.......de la un titlu mai incitant, continuand cu o structurare mai clara a planului de idei, pana la -in special - finisarea limbajului.... incearca sa eviti retorismul intrebarilor si schimba finalul. astept :)
Pentru mine, poemul incepe odata cu "draga mea" din a doua strofa, odata cu metaforele superbe pe care doar la Emilian in scris le poti intalni. Remarc "scrisoarea de aer", si soarele, desigur, animalul credincios al tuturor timpurilor. Frumos poem!
pentru fiecare gand pe care l-ati trimis, sa firi binecuvantati! va multumesc! asa cum, pana nu de mult, aproape ca uitasem ce inseamna sa ma bucur, iarasi, de o multumite sincerra si curata. sa fiti fericiri si impliniti.
cristina, comentariul meu a fost „off toppic” în raport cu textul. însă în raport cu problema ta (să îi spunem administrativă) a fost on topic. am folosit calea aceasta (și cazul tău nu este primul) pentru că am considerat că este mai bine să procedez „public”. observ atitudinea ta oarecum deranjată. sau poate sarcastică. nu are importanță. ce are importanță este să înțelegi ce ți-am comunicat. observ și faptul că îți place să aluneci în discuții cu caracter personal interminabile. eu în general am încercat să fiu rezonabil și să nu pretind în mod strict să nu se facă conversație personală. am lăsat la latitudinea a ceea ce englezii numesc „common sense”. sper să înțelegi... fără să avem alte discuții.
privirea ta e ascuţită, Adriane. mă gândeam ce cusur va vedea cititorul în creaţia asta ciudată. observaţiile tale sînt obiective. am luat o mătură mică şi am încercat să scot nişte gongi afară dar n-au ieşit toate. voi mai aştepta un pic, mă voi mai gândi şi după aceea.
mulţumesc de trecere. o alta întrebare care-mi stă pe buze în afară de cea cu îngerii e: cine m-a retrogradat din nou?
Am zis eu că mi-i ruşine cu Basarabia mea? O iubesc enorm de mult. Da, economic poate ca e săracă, dar are ea o bogaţie enormă-oameni cu suflet cald, care mai ştiu ce e Neamul , Dorul , Daruirea etc, etc La acest subiect aş vorbi ore , dar nu e momentul potrivit . Nu am nimic împotriva Regulamentului . Ba mai mult- e chiar binegândit Peniţa am vrut s-o darui pentru merite si nici intr-un cazi pentru alte motive mai puţin artistice. Un lucru ,totusi, nu-mi place :principiul comentează dacă comentezi. Daca toţi tac vis-a- vis de poeziile mele ( indrăznesc să le numesc poezii) inseamnă asta ca sa-mi iau valiza si să plec?...şi tacerile vorbesc ...
Verde albastru verde albastru ce curat curgi în acest poem.
"am văzut ultima zăpadă
am văzut cum punea clopoţei"... Îmi sugerează o înflorire aproape ireală.
E păcat să treacă sunetul acestei din urmă zăpezi înflorită pe ramuri, neuzit.
Mulțumesc mult pentru lămurire. Nefiind francez și având foarte rar ocazia să vorbesc în franceză, pierd noțiunile mai subtile... Sunt 100% de acord cu citatul. Oricum, poezia sună foarte frumos, dar mai mult mi-a plăcut "La bastide des vague".
poemul are imagini de forță iar finalul este unul cu totul special
nu este neapărat genul meu dar nu pot să nu apreciez această scriitură
un pas înainte clar și răspicat
un discurs poetic rotund, plin de sensuri pe mai multe niveluri, fără să-și piardă din farmecul alunecării metaforei
și mă repet, ce să-i faci, așa-i cu vârsta, finalul este clar de peniță
felicitări omule!
viaţa este un amalgam. cu siguranţă cei cu bijuterii în ochi, cei deosebiţi se pierd în mulţime. este dificil de adus la suprafaţă asemenea preţiozităţi. inspirate legăturile făcute prin cuvinte şi finalul poemului. felicitări, Nicholas!
Virgil, textul acesta mi se pare o introspecție mapată pe imaginație, bine scris.
Cât privește celelalte probleme, nu vreau să asist la înlocuirea unei dictaturi (pe care o pot accepta) cu altă dictatură (pe care nu o pot accepta).
Ca să fiu mai specific, dictatura proprietarului unui site care nu întâmplător este un scriitor de talent cu dictatura unui membru al consiliului you name it lipsit de talent. Pentru că atunci când observi texte remarcate (anonim, că așa-i pe H) care aparțin membrilor Consiliului dar care sunt mai slabe decât texte postate în aceeași perioadă de membrii site-ului nu se poate să nu te întrebi, right?
Ceea ce și fac, mă întreb.
Și mă mai întreb ceva... dacă îmi tragi iar una peste bot că nu e treaba mea și iar îmi depășesc atribuțiunile și iar discut Regulamentul și etc etc... eu ce să mai zic?
Să nu-mi amintesc eu oare că singura societate în care dreptatea era de o singură parte este tocmai cea de care ne-am chinuit atât să scăpăm?
Cum să avem noi, membri H, încredere în Consiliu, când textele remarcate apar cu predilecție de sub pana membrilor acestuia când multe dintre ele, ca în cazul ultimului text al lui Adrian Agheorghiesei (variante Aghiorghiesei, Aghiorghesei Doamne, cât de greu e să scrii corect numele acesta neaoș cu care consilierul ne pune mereu la grea încercare, taxându-ne de fiecare dată când greșim și doar o literă, ca și cum am fi comis o infracțiune cu premeditare) sunt mai slabe decât texte postate în același timp de membri site-ului, evident mai slabe. Cum ne puteți convinge că textele remarcate nu se remarcă, să zic așa, singure, de către membri Consiliului care, mai mult, își păstrează și anonimatul când fac o remarcare?
Și sincer, nu mi-aș pune această problemă dacă situația nu ar fi cea descrisă mai sus, adică văd recomandat un text slab aparținînd unui membru al Consiliului în defavoarea a cel puțin două texte mult mai solide apărute în același timp.
Regret această situație... cam asta zice calul meu.
Ştefan, mă bucur că ai luat cu tine câte ceva din ceea ce ai găsit aici. în ceea ce priveşte imaginile puţin căutate s-ar putea să ai dreptate, este mai mult un poem de stare. mulţumesc pentru citire
...Andule... ceva îmi place, dar încă nu te-ai regăsit. simt asta și cred că și cititorii tăi cu niște aripi de cerneală or să-mi cadă trei picături înapoi în călimară monede ușoare, fluturi pe care triburile poeților uite, pasajul e pă dulcea mea fiere:)! noroace! cu gânduri bune, paul .
Ela fiecare este cit poate cu speranta sa fie mult altfel si de fapt fiecare greseste fiindca este mult altfel de cit se vede.Mult mai bine altfel. Tu esti orga si Michael tatal copiilor de alabastru. altfel ar fi foarte ciudat . Nu poti spune copil de alabastru fara sa ma trimiti la Rodin asta poate fiindca pe Michael nu-l cunosc.Si bach se cita la sase seara sau se cinta asa la Biserica neagra acum nu mai stiu, sper sa fi ramas la fel .
mă amuzi andule. asta se numește stalking. și, se poate mura ceva și altfel decît „la sare”?
am senzația că ești cuprins de contradictoriu. dacă am o inițiativă pe hermeneia sînt dictator. dacă nu o am sînt ... nimic. cine să te mai înțeleagă..?
gasesc putin incarcata prima strofa...n-am nicio idee privind eventuala modificari. E doar senzatia ramasa dupa ce o compar cu strofa a doua... care e o bijuterie, Raul!
PS: de fiecare data cand vad astfel de titluri (lungi) ma intreb ce impresie ar face ele la o recitare. si daca auditoriul ar putea retine ceva.
mulțumesc Viorel, așa cum spuneam în comentariul precedent (care a fost editat înainte că să văd comentariul tău), este un text ceva mai vechi dar care nu a fost postat niciodată pe acest site. din cînd în cînd îmi mai aduc textele să le am și aici. textul are o anumită semnificație pentru mine. mă bucur că, în ciuda faptului că nu te entuziasmezi ușor, povestea borangicului înflorit a reușit să o facă.
Virgil, mulțumesc. Tu știi bine ce înseamnă haiku, cum se scrie, cum se interpretează, motiv pentru care aprecierile și criticile au mare valoare pentru mine. Mi-a plăcut tare mult interpretarea!
Ai mai împenițat :) un haiku aici http://hermeneia.com/content/poezie/haiku_3. Mulțumesc din nou!
Cât despre sintagma „noaptea dintre ani”, aș putea spune că e atât de intrată în uz, încât își pierde nuanța metaforică, ba chiar e expresia care denumește noaptea când se intră în noul an. Cred că și-a câștigat statutul de locuțiune substantivală. O să mai cercetez.
O întrupare delicată a sentimentului unei frumoase zile de toamnă; remarc, din nou, stilul elegant, lipsit de stridențe al discursului poetic, specific scierilor tale și modul în care reușești să induci cititorului trăirile pe care le furi clipei, în instantanee finisate cu migala unui bijutier.
Pentru o zi minunat de frumoasă!
Îți doresc de asemnea cât mai multe succese și mulți ani fericiți!
Mizezi poate prea mult pe imagine si ironie si astfel risti sa nu fii inteles. Cativa dintre noi stim ca pentru tine poezia este numai un joc si om destupat la minte fiind nu iti refuzi mai nimic din trufele fiecarei experiente traite insa situatia nu este valabila general iar consistenta unor demersuri literare poate fi inteleasa drept lipsa de seriozitate. Mai in gluma mai in serios textul e oricum prea... de vara:) Uite, de ex, "gheise" avea miez.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
.......de la un titlu mai incitant, continuand cu o structurare mai clara a planului de idei, pana la -in special - finisarea limbajului.... incearca sa eviti retorismul intrebarilor si schimba finalul. astept :)
pentru textul : Cunosc, deci pot iubi. Iubesc, deci pot cunoaște. Hm! dePentru mine, poemul incepe odata cu "draga mea" din a doua strofa, odata cu metaforele superbe pe care doar la Emilian in scris le poti intalni. Remarc "scrisoarea de aer", si soarele, desigur, animalul credincios al tuturor timpurilor. Frumos poem!
pentru textul : tangled up in you depentru fiecare gand pe care l-ati trimis, sa firi binecuvantati! va multumesc! asa cum, pana nu de mult, aproape ca uitasem ce inseamna sa ma bucur, iarasi, de o multumite sincerra si curata. sa fiti fericiri si impliniti.
pentru textul : Lansare de carte: Adriana Lisandru - "Despre ea, niciodată" deare o valoare personala.
pentru textul : nevăzuta specie umană decristina, comentariul meu a fost „off toppic” în raport cu textul. însă în raport cu problema ta (să îi spunem administrativă) a fost on topic. am folosit calea aceasta (și cazul tău nu este primul) pentru că am considerat că este mai bine să procedez „public”. observ atitudinea ta oarecum deranjată. sau poate sarcastică. nu are importanță. ce are importanță este să înțelegi ce ți-am comunicat. observ și faptul că îți place să aluneci în discuții cu caracter personal interminabile. eu în general am încercat să fiu rezonabil și să nu pretind în mod strict să nu se facă conversație personală. am lăsat la latitudinea a ceea ce englezii numesc „common sense”. sper să înțelegi... fără să avem alte discuții.
pentru textul : cerşind milă păduchilor dee perfectiune. poezia asta poate ca nu o atinge, dar dupa parerea mea este foarte buna.
pentru textul : cerc deprivirea ta e ascuţită, Adriane. mă gândeam ce cusur va vedea cititorul în creaţia asta ciudată. observaţiile tale sînt obiective. am luat o mătură mică şi am încercat să scot nişte gongi afară dar n-au ieşit toate. voi mai aştepta un pic, mă voi mai gândi şi după aceea.
mulţumesc de trecere. o alta întrebare care-mi stă pe buze în afară de cea cu îngerii e: cine m-a retrogradat din nou?
pentru textul : de la eva la dama de pică de"nimeni din Republica Moldova nu mai are acces la internet începând cu ora 16.00" :(
pentru textul : sandale pentru no woman's land deAm zis eu că mi-i ruşine cu Basarabia mea? O iubesc enorm de mult. Da, economic poate ca e săracă, dar are ea o bogaţie enormă-oameni cu suflet cald, care mai ştiu ce e Neamul , Dorul , Daruirea etc, etc La acest subiect aş vorbi ore , dar nu e momentul potrivit . Nu am nimic împotriva Regulamentului . Ba mai mult- e chiar binegândit Peniţa am vrut s-o darui pentru merite si nici intr-un cazi pentru alte motive mai puţin artistice. Un lucru ,totusi, nu-mi place :principiul comentează dacă comentezi. Daca toţi tac vis-a- vis de poeziile mele ( indrăznesc să le numesc poezii) inseamnă asta ca sa-mi iau valiza si să plec?...şi tacerile vorbesc ...
pentru textul : nebunul se priveşte în oglindă dedesigur Cristina, mulțumesc că mi-ai amintit
pentru textul : starea hermeneia dece e aia, poem romboidal?
pentru textul : oamenii pe care i-am iubit deVerde albastru verde albastru ce curat curgi în acest poem.
pentru textul : Verde albastru verde albastru de"am văzut ultima zăpadă
am văzut cum punea clopoţei"... Îmi sugerează o înflorire aproape ireală.
E păcat să treacă sunetul acestei din urmă zăpezi înflorită pe ramuri, neuzit.
mă amuzi Alina. am să mă gîndesc la asta
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - IX – deMulțumesc mult pentru lămurire. Nefiind francez și având foarte rar ocazia să vorbesc în franceză, pierd noțiunile mai subtile... Sunt 100% de acord cu citatul. Oricum, poezia sună foarte frumos, dar mai mult mi-a plăcut "La bastide des vague".
pentru textul : La blanche porte depoemul are imagini de forță iar finalul este unul cu totul special
pentru textul : ziua în care ne-am mutat într-o migdală denu este neapărat genul meu dar nu pot să nu apreciez această scriitură
un pas înainte clar și răspicat
un discurs poetic rotund, plin de sensuri pe mai multe niveluri, fără să-și piardă din farmecul alunecării metaforei
și mă repet, ce să-i faci, așa-i cu vârsta, finalul este clar de peniță
felicitări omule!
viaţa este un amalgam. cu siguranţă cei cu bijuterii în ochi, cei deosebiţi se pierd în mulţime. este dificil de adus la suprafaţă asemenea preţiozităţi. inspirate legăturile făcute prin cuvinte şi finalul poemului. felicitări, Nicholas!
pentru textul : mai rar dese poate să fie cum spui tu, Virgil. mulțam, om bun!
pentru textul : omul cu toate zilele bune deVirgil, textul acesta mi se pare o introspecție mapată pe imaginație, bine scris.
pentru textul : ... căluții în flăcări deCât privește celelalte probleme, nu vreau să asist la înlocuirea unei dictaturi (pe care o pot accepta) cu altă dictatură (pe care nu o pot accepta).
Ca să fiu mai specific, dictatura proprietarului unui site care nu întâmplător este un scriitor de talent cu dictatura unui membru al consiliului you name it lipsit de talent. Pentru că atunci când observi texte remarcate (anonim, că așa-i pe H) care aparțin membrilor Consiliului dar care sunt mai slabe decât texte postate în aceeași perioadă de membrii site-ului nu se poate să nu te întrebi, right?
Ceea ce și fac, mă întreb.
Și mă mai întreb ceva... dacă îmi tragi iar una peste bot că nu e treaba mea și iar îmi depășesc atribuțiunile și iar discut Regulamentul și etc etc... eu ce să mai zic?
Să nu-mi amintesc eu oare că singura societate în care dreptatea era de o singură parte este tocmai cea de care ne-am chinuit atât să scăpăm?
Cum să avem noi, membri H, încredere în Consiliu, când textele remarcate apar cu predilecție de sub pana membrilor acestuia când multe dintre ele, ca în cazul ultimului text al lui Adrian Agheorghiesei (variante Aghiorghiesei, Aghiorghesei Doamne, cât de greu e să scrii corect numele acesta neaoș cu care consilierul ne pune mereu la grea încercare, taxându-ne de fiecare dată când greșim și doar o literă, ca și cum am fi comis o infracțiune cu premeditare) sunt mai slabe decât texte postate în același timp de membri site-ului, evident mai slabe. Cum ne puteți convinge că textele remarcate nu se remarcă, să zic așa, singure, de către membri Consiliului care, mai mult, își păstrează și anonimatul când fac o remarcare?
Și sincer, nu mi-aș pune această problemă dacă situația nu ar fi cea descrisă mai sus, adică văd recomandat un text slab aparținînd unui membru al Consiliului în defavoarea a cel puțin două texte mult mai solide apărute în același timp.
Regret această situație... cam asta zice calul meu.
Ştefan, mă bucur că ai luat cu tine câte ceva din ceea ce ai găsit aici. în ceea ce priveşte imaginile puţin căutate s-ar putea să ai dreptate, este mai mult un poem de stare. mulţumesc pentru citire
pentru textul : ..que la vie est belle? de...Andule... ceva îmi place, dar încă nu te-ai regăsit. simt asta și cred că și cititorii tăi cu niște aripi de cerneală or să-mi cadă trei picături înapoi în călimară monede ușoare, fluturi pe care triburile poeților uite, pasajul e pă dulcea mea fiere:)! noroace! cu gânduri bune, paul .
pentru textul : diacritice sentimentale depoti sa nu poti ca sa
pentru textul : smog deExact aceeasi idee voiam sa subliniez si eu, finalul mi se pare complet ratat. Personal, strofa a treia mi se pare foarte buna.
pentru textul : Bu Liu deEla fiecare este cit poate cu speranta sa fie mult altfel si de fapt fiecare greseste fiindca este mult altfel de cit se vede.Mult mai bine altfel. Tu esti orga si Michael tatal copiilor de alabastru. altfel ar fi foarte ciudat . Nu poti spune copil de alabastru fara sa ma trimiti la Rodin asta poate fiindca pe Michael nu-l cunosc.Si bach se cita la sase seara sau se cinta asa la Biserica neagra acum nu mai stiu, sper sa fi ramas la fel .
pentru textul : Michel debiletul acesta pe mine m-a găsit cald şi m-a lăsat rece.
pentru textul : Bilet să te găsească derecitarea suferă de amigdalidă.
mă amuzi andule. asta se numește stalking. și, se poate mura ceva și altfel decît „la sare”?
pentru textul : nimic deam senzația că ești cuprins de contradictoriu. dacă am o inițiativă pe hermeneia sînt dictator. dacă nu o am sînt ... nimic. cine să te mai înțeleagă..?
gasesc putin incarcata prima strofa...n-am nicio idee privind eventuala modificari. E doar senzatia ramasa dupa ce o compar cu strofa a doua... care e o bijuterie, Raul!
PS: de fiecare data cand vad astfel de titluri (lungi) ma intreb ce impresie ar face ele la o recitare. si daca auditoriul ar putea retine ceva.
pentru textul : în loc de braţe cresc atunci valuri în care naufragiază trupul cald şi gol al firescului demulțumesc Viorel, așa cum spuneam în comentariul precedent (care a fost editat înainte că să văd comentariul tău), este un text ceva mai vechi dar care nu a fost postat niciodată pe acest site. din cînd în cînd îmi mai aduc textele să le am și aici. textul are o anumită semnificație pentru mine. mă bucur că, în ciuda faptului că nu te entuziasmezi ușor, povestea borangicului înflorit a reușit să o facă.
pentru textul : povestea borangicului înflorit ▒ deVirgil, mulțumesc. Tu știi bine ce înseamnă haiku, cum se scrie, cum se interpretează, motiv pentru care aprecierile și criticile au mare valoare pentru mine. Mi-a plăcut tare mult interpretarea!
pentru textul : Haiku deAi mai împenițat :) un haiku aici http://hermeneia.com/content/poezie/haiku_3. Mulțumesc din nou!
Cât despre sintagma „noaptea dintre ani”, aș putea spune că e atât de intrată în uz, încât își pierde nuanța metaforică, ba chiar e expresia care denumește noaptea când se intră în noul an. Cred că și-a câștigat statutul de locuțiune substantivală. O să mai cercetez.
O întrupare delicată a sentimentului unei frumoase zile de toamnă; remarc, din nou, stilul elegant, lipsit de stridențe al discursului poetic, specific scierilor tale și modul în care reușești să induci cititorului trăirile pe care le furi clipei, în instantanee finisate cu migala unui bijutier.
pentru textul : arămie dePentru o zi minunat de frumoasă!
Îți doresc de asemnea cât mai multe succese și mulți ani fericiți!
Mizezi poate prea mult pe imagine si ironie si astfel risti sa nu fii inteles. Cativa dintre noi stim ca pentru tine poezia este numai un joc si om destupat la minte fiind nu iti refuzi mai nimic din trufele fiecarei experiente traite insa situatia nu este valabila general iar consistenta unor demersuri literare poate fi inteleasa drept lipsa de seriozitate. Mai in gluma mai in serios textul e oricum prea... de vara:) Uite, de ex, "gheise" avea miez.
pentru textul : la o cafea dePagini