Oraș incendiat (varianta) Pe ziduri se scurge lumină cleioasă Și aerul moare astmatic, arzând Nici apa nu vede, tunelul de-angoasă Transpiră speranță închisă-ntr-un gând. Un colț ars de viață, tarabă pe-o cârpă Cu petice, ace și ațe pierdute Un drum rătăcit ți-l coase de talpă Cizmar-ambulant ce dispare-n volute. Piciorul îmi intră-n asfalt rădăcină Mă chinui să-mping timpul către un mâine Pe pargul încins o pisică-ncet toarce Lăsându-mi doar răni, supurând de lumină. O casă ascunde o umbră firavă Și zidul se-nfige-n pământul dospit Smochinu-ncruzit, asfaltul răstoarnă Uitând de blestemul ce l-a desfrunzit. Telal care-mi cumperi dureri și păcate Străbați tot orașul, cărându-mă-n spate La umbra de parc, ostenit tu privești Iei verdele lavă și îl îmblânzești. Din cer se revarsă și curge lumină. E miere, căldură, verbină și ură, Asfaltul se strânge-n nisip se ascunde, Căldură și ură se scurge. Pătrunde.
Lea, spui ca: "Pe autor nu îl cunosc și nu înțeleg de ce l-aș aborda într-un alt context decît prin intermediul acestor comentarii." As fi de acord cu ce afirmi, daca nu te-ar contrazice prima ta interventie sub text, unde nu te adresai autorului (asta ar fi presupus o apelare la persoana a doua, directa), ci consiliului Hermenenei. Nici eu nu te cunosc, asta nu ma impiedica sa ma adresez TIE, cata vreme incerc sa port un dialog cu tine. "M-am referit la calitatea editor pe care o are și la conflictul de interese dintre această calitate și obiectivitatea cu care este privit textul său." Tot in numele obiectivitatii invocate te rugasem (nu iti cerusem, te rugasem...) sa exemplifici prin citate pasajele care ti s-au parut pornografice, profanatoare, etc. Nu ai facut-o si ai continuat cu acuzatiile. Cand faci un proces cuiva ( fie el si de intentie ), e bine sa ai niste argumente, altfel demersul va aluneca in derizoriu. "Avertismentul dat îmi amintește teribil de vremurile comuniste." Regretabila confuzie, Lea. Si tot regretabil este faptul ca unora inca le este greu sa inteleaga ca libertatea nu inseamna negarea tuturor regulilor. "Circ îi zice acum la opinie?" Opinia nu este circ. Insa modul in care o faci cunoscuta poate fi circ.
Proefetul, imi doresc sa am timpul si energia, tu sa ai dorinta sa scormonim prin numerelogie si (anti)-kabala. Sunt acolo minuni si farmece in legatura dintre text-numar-intelesul subtil al codului. Un exemplu simplu, covarsitor este cuvintul an - shana in ebraica - care ne da 365 transpus numeric. Nu e intamplare, e pura magie cosmica. An bun !.
Câteva locuri de modificat / lucrat: "aerul prăfuit al amiezii", de schimbat 136 cu ceva general valabil (eu habar n-am ce e 136 sau e poezie scrisă doar pentru bucureșteni?), de schimbat "contondentă" (multe din cele la modă strică), "umbra marelui oraș" (clișeu), "cu regularitate enervantă" (enervant și gerunziul, pentru că mai ai unul în versul următor), "după-amiaza" din final. După ce arunci balastul, rămâne ceva, totuși, din acest poem. E de bine.
- faptul că mii de oameni trec pragul unui om nu are absolut nici o valoare. Mii de oameni o urmăresc pe Britney Spears pe twitter zilnic. Mii sau poate zeci de mii de oameni trec pragul la nu știu cîți guru prin India. Deci, în lumea și timpul acesta în care găsești celebrități pe toate gardurile valoarea nu se mai măsoară prin cantitatea celor pe care îi poți păcăli cu nu știu ce scamatorie sau vorbărie mai mult sau mai puțin religioasă.
- nu prea înțeleg care e toată tevatura asta cu microcipurile. Doar nu vi le implantează în piele. Faptul că un milion de români manifestă semne de incultură nu este un merit ci o rușine. Pe la începutul anilor 90 nu știu ce călugăr la fel de idiot prin Iași spunea oamenilor să nu cumpere produse care au barcode (chestia aia cu liniuțe albe și negre care codifică digital un produs) pentru că ar fi semnul lui anticrist. Se pare că fenomenele astea de prostie între călugării ortodocși sînt mai dese. Ție nu ți se pare că este o rușine să propaghezi așa ceva? Cu cîteva sute de ani în urmă biserica catolică susținea că pămîntul e plat și e centrul universului. Trebuie oare să ne lăudăm cu asta? Este asta o dovadă de inteligență? Hai să fim serioși. Înțeleg să fie o problemă de conștiință dacă să avortezi sau nu (chestie care apropo, se pare că nu este o problemă de conștiință pentru milioane de ortodocși) dar a spune că nu știu ce cip pe un card de identitate este o problemă de conștiință este după părerea mea o rușine mondială. Nu am auzite de ea și poate m-a scutit Dumnezeu ca să mai sufăr încă o rușine fiindcă sînt român. Mă mir însă că tu nu poți pricepe asta.
Nu înțeleg nici ce anume ar trebui să pricep la acest fenomen în afară de faptul că este o prostie națională.
- Dragul meu, dacă tu nu cunoști despre fenomenul legionar îmi pare rău. Atunci nu mai scrie dacă nu te pricepi. Îți spun eu care mă pricep. Și am și prieteni care au fost și sînt legionari. Și care au făcut pușcărie pentru asta. Așa că dacă nu te pricepi nu scrie. Legionarismul nu a avut nimic de a face cu Hristos ci a fost o ideologie fanatico-religioasă de aceeși sorginte ca și talibanismul sau whabbismul islamic. Același duh criminal i-a insuflat. Și nu văd ce este greu de priceput în asta. Oamenii au ucis în numele lui Hristos sute de ani. Evident, nu este Hristos de vină pentru asta. Dar a spune că legionarii au fost absolviți de genocid sau că nu au fost o mișcare criminală este fie o dovadă de ignoranță fie de rea voință.
- Știu cum a fost ucis Zelea Codreanu. Mare brînză. Hristos spunea că cine scoate sabia de sabie va pieri. Am citit mult mai mult decît crezi tu. Iar de vreme ce nu te pricepi te rog nu îmi da mie sfaturi în ce să dau sau nu cu barda.
- Sînt mai multe motive pentru care acest text este inacceptabil dar am să îți pun o singură întrebare înainte de a-ți răspunde: la un moment dat călugărul de mai sus spune „Păi de aceea i-a încălecat mai apoi...( pe occidentali, n.r.), nu vedeţi acum, musulmani, sectanţi..etc.” Cînd spune „sectanți” la cine se referă de fapt? Poți fi mai specific?
da - pentru "limpezimea" textului; nu - pentru aceeasi "limpezime". sugestia ramane la suprafata; adancimea nu "palpita" .
nota buna pentru: "mi-am dat seama că este trist să fie la fel ca în realitatea
din care m-am prins când m-am născut" : "realitatea
din care m-am prins când m-am născut" pare un paralogism; dar, poetic, nu e.
...îmi exprimasem, recent, afinitatea mea neîngrădită față de cel ce sta "La curțile dorului". regăsesc în modul tău de a comenta, așezat, tihnit, ceva din lirismul lui, ceva din rămânerea într-o lume magică. sau poate aspirația la una de acest fel. îmi face bine să știu că îți place, și felul de a o spune. cât despre "legământ", da. dar Cineva spunea, pare-mi-se: "cine nu este cu Mine, este împotriva Mea". deci, oareșce războiuț, tre să fie, nu?:) (întrebare retorică)
Pentru Francisc si Alma "vorbiti serios in privinta corelatiei cu budismul?" (Francisc) Cat se poate de serios!. I. Datorita "Regulamentului Hermeneia", textul publicat aici nu a aparut, inca (nici macar online), in alta parte. II. Respectivul text, revizuit, va fi publicat, probabil peste 4 luni, in Egophobia (www.egophobia.ro). El va face parte din seria care apare acolo sub titlul generic de "Postmodernitate versus Postmodernism". III. Din seria publicata in Egophobia pana acum am reluat, pe "Agonia", unele texte revizuite, restructurate (ca ordine a aparitiilor), sau chiar rescrise complet. Ele se gasesc la: 0. Motivație: http://www.agonia.ro/index.php/essay/161333/index.html 1. O Poveste postmodernistă: http://www.agonia.ro/index.php /essay/157964/index.html 2. Este Realitatea o Târfă?: http://www.agonia.ro/index. Php /essay /161334/index.html 3. Este Existenta reala? - Context cultural european-occidental si Budismul http://www.agonia.ro/index.php/essay/161834/index.html. IV. Textele publicate pana acum (si cele ce vor urma) fac parte dintr-un volum ce va aparea intr-o editura cunoscuta, deci cu o buna distributie de carte. Acest lucru se va intampla cam peste un an si jumatate sau doi ani. V. Publicarea diverselor versiuni ale seriei mentionate de texte se datoreaza faptului ca, pana sa ajung la varianta finala a unei carti publicate pe "hartie", obisnuiesc sa elaborez 2 - 3 variante ale lucrarii. In plus, aparitiile actuale tip "online" ma ajuta, prin reactiile primite, sa imbunatatesc forma finala. VI. Mai multe amanunte asupra continutului viitorului volum, am incercat sa le prezint in primul capitol aparut pe "Agonia": 0. Motivație: http://www.agonia.ro/index.php/essay/161333/index.html VII. In incheiere, va multumesc amanduora pentru rabdarea de a parcurge pezentul text si pentru intrebarile puse si sugestiile facute. Cum multumesc, cu anticipatie, si altor membrii de pe "Hermeneia" care vor avea bunavointa sa-l citeasca si, eventual, sa-l comenteze.
frumos poem, da, observ de la fiecare text că el crește (nu numai tehnic), ca o plantă misterioasă din tine. lesturile tot mai puține, mai neglijabile și da, îmi place cu tot cu tematică mult. drept pentru care las iar în pagina ta semnul meu de prețuire, printre zilele acestea ploioase.
pînă la versul „inima ta bate de până şi morţii se scoală” textul e relativ acceptabil. nu strălucește cu nimic dar e acceptabil. versul „inima ta bate de până şi morţii se scoală” este însă, cum să spun,... cel mult infantil.
iar partea ce urmează:
„bate precum femeia bate covoare
bate precum copilul bate mingea în zid
bate şi tot se bate cu pumnii în piept
bate pentru o cauză pierdută
bate aşa de nebună”...
mie mi se pare că duce același infantilism mai departe. este chiar disonant ambiguă prin chestia cu bătutul covoarelor sau cu bătutul în piept. mă întreb unde a vrut să ne ducă autorul în afară de o joacă de cuvinte cu miză sonoră.
„oare câte bătăi de inimă pot umple nimicul
tăcerea şi tot universul?” ... dacă aș fi citit asta la o poetesă liceană dintr-a zecea ar fi fost ok, dar așa...
„oare câte bătăi de inimă
au bătut la poarta ta
şi tu n-ai răspuns
ai lăsat doar uşa crăpată
spre nu ştiu ce paradis
în care nu voi fi niciodată” .... mă abțin în mod deliberat să fiu ironic acum dar îmi trec tot felul de glume siropoase prin mine. și oare este numai vina mea? autorul... dar anyway.. dacă asta se vrea tragism pentru mine nu a reușit să fie decît tragicomic.
probabil iar voi fi acuzat de atac la persoană, lipsă de respect față de „musafiri”, ranchiună, invidie și alte o mie de păcate.
dacă heliade a spus „scrieți băieți, numai scrieți” probabil că unii chiar îi urmează sfatul. și cine sînt eu ca să mă împotrivesc...
eu n-as numi asta o "redefinire a iubirii", ci mai degraba o persiflare a ei. Textul nu e nici rau, nici stralucitor, se plaseaza pe intr-o calduta arie de mijloc.sesizez insa un dezacord (in plan ligic) in strofa a treia: "eu mi-am sechestrat personajul favorit să doarmă pe podea trăim de ceva timp împreună" cand spun "traim impreuna" - adica impreuna! - eu ma gandesc la un acord intre parti. as si spus mai degraba "traim astfel de ceva timp".
autorul își transcede eternitatea și ne vorbește, ca un teolog, de dincolo de ea. poemul, deși se vrea citit ipotetic ca de pe o piatră sau de pe o cruce de mormânt, este, mai ales filosofic și nu susține ideea trecerii și implacabilității pe care, de obicei, o subliniază epitaful. în privința construcției, însă, este ireproșabil, dar eu aș schimba titlul poeziei. nu voiesc sa fiu critic, ci constructiv, motiv pentru care îl felicit pe autor.
Poate ca intrebarea fundamentala este alta: filosofarea este o nevoie ori un moft? Despre intelegerea actului filosofarii, tributar, asa cum il stim noi, culturii grecesti si influentelor ulterioare de origine araba, s-au scris o gramada de studii, in special cu referire la conditionarea culturala a acesteia in comparatie cu orientul indepartat. Are Tagore o carte, Sadhana, in care pune punctul pe i. Filosofia, asa cum o stim, este tributara cetatii si parte din universul omului care alege sa se separe de natura fie si delimitand un perimetru de autosiguranta prin garduri, ziduri etc. Filosofia este actul de bravura al europeanului care neintelegand natura, incearca, in special deductiv, sa si-o inchipuie intr-un mod pozitiv. Apreciez dialogul insa cred ca asertiunea din prima parte a articolului, cu privire la filosofia inteleasa ca sistem este reductionista. Nu exista doar Kant, Hegel etc ci si Nietzsche, Kierkegaard s.a. Parerea mea este ca orice act de factura filosofica are la baza individul si nemultumirea sa fata de o anumita stare de lucruri. Lumea din jurul sau nu-l conditioneaza. Orice alt demers in care individul creeaza sisteme de acest fel dar nu isi modeleaza viata in spiritul acestora este doar un act gratuit de virtuozitate rationala.
Cu riscul de a va supara (desi nu-mi doresc deloc asta), voi lasa acolo "anotimp dezoland". Este exact ceea ce am vrut sa spun, iar in acest caz (gerunziile "e febletea mea"!) cred ca nu e gresit sa fi folosit aceasta exprimare.
Multumesc mult pentru trecere si apreciere!
Este puțin forțat scris "lucru-l vom face". Ai o greșeală de typo: "fica". Ca și cititor, aș fi găsit mai interesant un final care să mimeze, nu și să expună trecerea timpului.
paul, poezia ta este atât de simpla, dar atât de fermecatoare. evit sa te comentez, nu pentru ca nu mi-ar placea, ci pentru ca are un "farmec tacut". parca ai spune, asemeni lui Sorescu, "liniste ca ne uitam în ochi, e un moment periculos, putem nimeri alaturi, doamne fereste!" o zi frumoasa.
Da, un poem reusit in nota moderna, la categoria daca nu era, ar fi trebuit inventat de urgenta. Cu prozodia nu ma prea impac, dar beau o singura bere si imi trece, deci nu e grav. Felicitari celui asztalos, Andu
"Aș dori doar să amintesc că regulamentul acestui site prevede ca textele aici postate sa nu fi fost anterior postate pe alte site-uri." îmi cer scuze! "14.5. să nu mai fi fost publicat pe un alt website de literatură sau în volum timp de două luni înainte de publicarea lui pe Hermeneia. (fac excepție site-urile personale)." Așadar, întrebare, mai vechi de două luni (pe alt site) le pot posta aici? Mulțumesc pentru un eventual răspuns și încă odată scuzele mele!
Celebrarea re-nasterii. In acest decembrie mohorat si agitat (pentru toata lumea). In simplitatea lui, fara inflorituri, textul imi pogoara pacea in suflet.
well, cate pagini are si ce pret? poti pune in format pdf (asra insemnand a inventa o noua rubrica) volumul (sau volumele limitate la 200 de exemplare?) ar fi o idee noua ce-ar putea folosi multora...
În același context ca și comentariile Aritmosei și autorului poemului, îmi permit să remarc pe site titlurile: mi-e frică să dormpe întunericși când mi-e somn Un zâmbet. Din partea profei. :)
Scuze, Andu, n-am vrut să te supăr. Vrei să fiu sincer? N-am găsit mai mult altruism și obiectivitate în comentarii, nicăieri pe site-uri, așa cum o faci tu. Din punctul meu de vedere, m-ar avantaja chiar o colaborare. Voi incerca să caut soluții, acolo unde mi-ai sugerat. Mulțumesc.
Mi-a plăcut mult această poezie. Imagini puternice, cum ar fi carnea ruptă de beznă, râsul luminii şi altele. E închegat şi expresiv. În final, nu ştiu de ce, nu îmi prea place cuvântul stern, e puţin deplasat faţă de vocabularul utilizat în rest. Eu aş spune coşul pieptului sau altceva. Îmi amintesc şi de un cântec "vino numai noaptea când tăcerea.."
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Oraș incendiat (varianta) Pe ziduri se scurge lumină cleioasă Și aerul moare astmatic, arzând Nici apa nu vede, tunelul de-angoasă Transpiră speranță închisă-ntr-un gând. Un colț ars de viață, tarabă pe-o cârpă Cu petice, ace și ațe pierdute Un drum rătăcit ți-l coase de talpă Cizmar-ambulant ce dispare-n volute. Piciorul îmi intră-n asfalt rădăcină Mă chinui să-mping timpul către un mâine Pe pargul încins o pisică-ncet toarce Lăsându-mi doar răni, supurând de lumină. O casă ascunde o umbră firavă Și zidul se-nfige-n pământul dospit Smochinu-ncruzit, asfaltul răstoarnă Uitând de blestemul ce l-a desfrunzit. Telal care-mi cumperi dureri și păcate Străbați tot orașul, cărându-mă-n spate La umbra de parc, ostenit tu privești Iei verdele lavă și îl îmblânzești. Din cer se revarsă și curge lumină. E miere, căldură, verbină și ură, Asfaltul se strânge-n nisip se ascunde, Căldură și ură se scurge. Pătrunde.
pentru textul : Oraș incendiat deLea, spui ca: "Pe autor nu îl cunosc și nu înțeleg de ce l-aș aborda într-un alt context decît prin intermediul acestor comentarii." As fi de acord cu ce afirmi, daca nu te-ar contrazice prima ta interventie sub text, unde nu te adresai autorului (asta ar fi presupus o apelare la persoana a doua, directa), ci consiliului Hermenenei. Nici eu nu te cunosc, asta nu ma impiedica sa ma adresez TIE, cata vreme incerc sa port un dialog cu tine. "M-am referit la calitatea editor pe care o are și la conflictul de interese dintre această calitate și obiectivitatea cu care este privit textul său." Tot in numele obiectivitatii invocate te rugasem (nu iti cerusem, te rugasem...) sa exemplifici prin citate pasajele care ti s-au parut pornografice, profanatoare, etc. Nu ai facut-o si ai continuat cu acuzatiile. Cand faci un proces cuiva ( fie el si de intentie ), e bine sa ai niste argumente, altfel demersul va aluneca in derizoriu. "Avertismentul dat îmi amintește teribil de vremurile comuniste." Regretabila confuzie, Lea. Si tot regretabil este faptul ca unora inca le este greu sa inteleaga ca libertatea nu inseamna negarea tuturor regulilor. "Circ îi zice acum la opinie?" Opinia nu este circ. Insa modul in care o faci cunoscuta poate fi circ.
pentru textul : keep my secret well deProefetul, imi doresc sa am timpul si energia, tu sa ai dorinta sa scormonim prin numerelogie si (anti)-kabala. Sunt acolo minuni si farmece in legatura dintre text-numar-intelesul subtil al codului. Un exemplu simplu, covarsitor este cuvintul an - shana in ebraica - care ne da 365 transpus numeric. Nu e intamplare, e pura magie cosmica. An bun !.
pentru textul : antikabală deCâteva locuri de modificat / lucrat: "aerul prăfuit al amiezii", de schimbat 136 cu ceva general valabil (eu habar n-am ce e 136 sau e poezie scrisă doar pentru bucureșteni?), de schimbat "contondentă" (multe din cele la modă strică), "umbra marelui oraș" (clișeu), "cu regularitate enervantă" (enervant și gerunziul, pentru că mai ai unul în versul următor), "după-amiaza" din final. După ce arunci balastul, rămâne ceva, totuși, din acest poem. E de bine.
pentru textul : Them deVrei să discutăm aici, discutăm aici.
- faptul că mii de oameni trec pragul unui om nu are absolut nici o valoare. Mii de oameni o urmăresc pe Britney Spears pe twitter zilnic. Mii sau poate zeci de mii de oameni trec pragul la nu știu cîți guru prin India. Deci, în lumea și timpul acesta în care găsești celebrități pe toate gardurile valoarea nu se mai măsoară prin cantitatea celor pe care îi poți păcăli cu nu știu ce scamatorie sau vorbărie mai mult sau mai puțin religioasă.
- nu prea înțeleg care e toată tevatura asta cu microcipurile. Doar nu vi le implantează în piele. Faptul că un milion de români manifestă semne de incultură nu este un merit ci o rușine. Pe la începutul anilor 90 nu știu ce călugăr la fel de idiot prin Iași spunea oamenilor să nu cumpere produse care au barcode (chestia aia cu liniuțe albe și negre care codifică digital un produs) pentru că ar fi semnul lui anticrist. Se pare că fenomenele astea de prostie între călugării ortodocși sînt mai dese. Ție nu ți se pare că este o rușine să propaghezi așa ceva? Cu cîteva sute de ani în urmă biserica catolică susținea că pămîntul e plat și e centrul universului. Trebuie oare să ne lăudăm cu asta? Este asta o dovadă de inteligență? Hai să fim serioși. Înțeleg să fie o problemă de conștiință dacă să avortezi sau nu (chestie care apropo, se pare că nu este o problemă de conștiință pentru milioane de ortodocși) dar a spune că nu știu ce cip pe un card de identitate este o problemă de conștiință este după părerea mea o rușine mondială. Nu am auzite de ea și poate m-a scutit Dumnezeu ca să mai sufăr încă o rușine fiindcă sînt român. Mă mir însă că tu nu poți pricepe asta.
Nu înțeleg nici ce anume ar trebui să pricep la acest fenomen în afară de faptul că este o prostie națională.
- Dragul meu, dacă tu nu cunoști despre fenomenul legionar îmi pare rău. Atunci nu mai scrie dacă nu te pricepi. Îți spun eu care mă pricep. Și am și prieteni care au fost și sînt legionari. Și care au făcut pușcărie pentru asta. Așa că dacă nu te pricepi nu scrie. Legionarismul nu a avut nimic de a face cu Hristos ci a fost o ideologie fanatico-religioasă de aceeși sorginte ca și talibanismul sau whabbismul islamic. Același duh criminal i-a insuflat. Și nu văd ce este greu de priceput în asta. Oamenii au ucis în numele lui Hristos sute de ani. Evident, nu este Hristos de vină pentru asta. Dar a spune că legionarii au fost absolviți de genocid sau că nu au fost o mișcare criminală este fie o dovadă de ignoranță fie de rea voință.
- Știu cum a fost ucis Zelea Codreanu. Mare brînză. Hristos spunea că cine scoate sabia de sabie va pieri. Am citit mult mai mult decît crezi tu. Iar de vreme ce nu te pricepi te rog nu îmi da mie sfaturi în ce să dau sau nu cu barda.
- Sînt mai multe motive pentru care acest text este inacceptabil dar am să îți pun o singură întrebare înainte de a-ți răspunde: la un moment dat călugărul de mai sus spune „Păi de aceea i-a încălecat mai apoi...( pe occidentali, n.r.), nu vedeţi acum, musulmani, sectanţi..etc.” Cînd spune „sectanți” la cine se referă de fapt? Poți fi mai specific?
Mulțumesc.
pentru textul : " Ne lipsesc două puncte cardinale: mame creştine şi duhovnici pricepuţi " de"m-ai iubit in lacrima crucii" azi ma simt liber si textul tau l-am citit ca pe un cintec, atit
pentru textul : perdera deda - pentru "limpezimea" textului; nu - pentru aceeasi "limpezime". sugestia ramane la suprafata; adancimea nu "palpita" .
pentru textul : memento denota buna pentru: "mi-am dat seama că este trist să fie la fel ca în realitatea
din care m-am prins când m-am născut" : "realitatea
din care m-am prins când m-am născut" pare un paralogism; dar, poetic, nu e.
...îmi exprimasem, recent, afinitatea mea neîngrădită față de cel ce sta "La curțile dorului". regăsesc în modul tău de a comenta, așezat, tihnit, ceva din lirismul lui, ceva din rămânerea într-o lume magică. sau poate aspirația la una de acest fel. îmi face bine să știu că îți place, și felul de a o spune. cât despre "legământ", da. dar Cineva spunea, pare-mi-se: "cine nu este cu Mine, este împotriva Mea". deci, oareșce războiuț, tre să fie, nu?:) (întrebare retorică)
pentru textul : Cândva demulţumesc Ioana, încă o dată pentru lectură şi pentru cuvintele tale.
pentru textul : după-amiază de sâmbătă deNoapte bună!
Pentru Francisc si Alma "vorbiti serios in privinta corelatiei cu budismul?" (Francisc) Cat se poate de serios!. I. Datorita "Regulamentului Hermeneia", textul publicat aici nu a aparut, inca (nici macar online), in alta parte. II. Respectivul text, revizuit, va fi publicat, probabil peste 4 luni, in Egophobia (www.egophobia.ro). El va face parte din seria care apare acolo sub titlul generic de "Postmodernitate versus Postmodernism". III. Din seria publicata in Egophobia pana acum am reluat, pe "Agonia", unele texte revizuite, restructurate (ca ordine a aparitiilor), sau chiar rescrise complet. Ele se gasesc la: 0. Motivație: http://www.agonia.ro/index.php/essay/161333/index.html 1. O Poveste postmodernistă: http://www.agonia.ro/index.php /essay/157964/index.html 2. Este Realitatea o Târfă?: http://www.agonia.ro/index. Php /essay /161334/index.html 3. Este Existenta reala? - Context cultural european-occidental si Budismul http://www.agonia.ro/index.php/essay/161834/index.html. IV. Textele publicate pana acum (si cele ce vor urma) fac parte dintr-un volum ce va aparea intr-o editura cunoscuta, deci cu o buna distributie de carte. Acest lucru se va intampla cam peste un an si jumatate sau doi ani. V. Publicarea diverselor versiuni ale seriei mentionate de texte se datoreaza faptului ca, pana sa ajung la varianta finala a unei carti publicate pe "hartie", obisnuiesc sa elaborez 2 - 3 variante ale lucrarii. In plus, aparitiile actuale tip "online" ma ajuta, prin reactiile primite, sa imbunatatesc forma finala. VI. Mai multe amanunte asupra continutului viitorului volum, am incercat sa le prezint in primul capitol aparut pe "Agonia": 0. Motivație: http://www.agonia.ro/index.php/essay/161333/index.html VII. In incheiere, va multumesc amanduora pentru rabdarea de a parcurge pezentul text si pentru intrebarile puse si sugestiile facute. Cum multumesc, cu anticipatie, si altor membrii de pe "Hermeneia" care vor avea bunavointa sa-l citeasca si, eventual, sa-l comenteze.
pentru textul : Fizica cuanticã, Logica paraconsistentã și Legea Originației Dependente defrumos poem, da, observ de la fiecare text că el crește (nu numai tehnic), ca o plantă misterioasă din tine. lesturile tot mai puține, mai neglijabile și da, îmi place cu tot cu tematică mult. drept pentru care las iar în pagina ta semnul meu de prețuire, printre zilele acestea ploioase.
pentru textul : 99 minute depînă la versul „inima ta bate de până şi morţii se scoală” textul e relativ acceptabil. nu strălucește cu nimic dar e acceptabil. versul „inima ta bate de până şi morţii se scoală” este însă, cum să spun,... cel mult infantil.
iar partea ce urmează:
„bate precum femeia bate covoare
bate precum copilul bate mingea în zid
bate şi tot se bate cu pumnii în piept
bate pentru o cauză pierdută
bate aşa de nebună”...
mie mi se pare că duce același infantilism mai departe. este chiar disonant ambiguă prin chestia cu bătutul covoarelor sau cu bătutul în piept. mă întreb unde a vrut să ne ducă autorul în afară de o joacă de cuvinte cu miză sonoră.
„oare câte bătăi de inimă pot umple nimicul
tăcerea şi tot universul?” ... dacă aș fi citit asta la o poetesă liceană dintr-a zecea ar fi fost ok, dar așa...
„oare câte bătăi de inimă
au bătut la poarta ta
şi tu n-ai răspuns
ai lăsat doar uşa crăpată
spre nu ştiu ce paradis
în care nu voi fi niciodată” .... mă abțin în mod deliberat să fiu ironic acum dar îmi trec tot felul de glume siropoase prin mine. și oare este numai vina mea? autorul... dar anyway.. dacă asta se vrea tragism pentru mine nu a reușit să fie decît tragicomic.
probabil iar voi fi acuzat de atac la persoană, lipsă de respect față de „musafiri”, ranchiună, invidie și alte o mie de păcate.
pentru textul : Transplant de inimă dedacă heliade a spus „scrieți băieți, numai scrieți” probabil că unii chiar îi urmează sfatul. și cine sînt eu ca să mă împotrivesc...
eu n-as numi asta o "redefinire a iubirii", ci mai degraba o persiflare a ei. Textul nu e nici rau, nici stralucitor, se plaseaza pe intr-o calduta arie de mijloc.sesizez insa un dezacord (in plan ligic) in strofa a treia: "eu mi-am sechestrat personajul favorit să doarmă pe podea trăim de ceva timp împreună" cand spun "traim impreuna" - adica impreuna! - eu ma gandesc la un acord intre parti. as si spus mai degraba "traim astfel de ceva timp".
pentru textul : iubire în stil modern deautorul își transcede eternitatea și ne vorbește, ca un teolog, de dincolo de ea. poemul, deși se vrea citit ipotetic ca de pe o piatră sau de pe o cruce de mormânt, este, mai ales filosofic și nu susține ideea trecerii și implacabilității pe care, de obicei, o subliniază epitaful. în privința construcției, însă, este ireproșabil, dar eu aș schimba titlul poeziei. nu voiesc sa fiu critic, ci constructiv, motiv pentru care îl felicit pe autor.
pentru textul : Epitaf dePoate ca intrebarea fundamentala este alta: filosofarea este o nevoie ori un moft? Despre intelegerea actului filosofarii, tributar, asa cum il stim noi, culturii grecesti si influentelor ulterioare de origine araba, s-au scris o gramada de studii, in special cu referire la conditionarea culturala a acesteia in comparatie cu orientul indepartat. Are Tagore o carte, Sadhana, in care pune punctul pe i. Filosofia, asa cum o stim, este tributara cetatii si parte din universul omului care alege sa se separe de natura fie si delimitand un perimetru de autosiguranta prin garduri, ziduri etc. Filosofia este actul de bravura al europeanului care neintelegand natura, incearca, in special deductiv, sa si-o inchipuie intr-un mod pozitiv. Apreciez dialogul insa cred ca asertiunea din prima parte a articolului, cu privire la filosofia inteleasa ca sistem este reductionista. Nu exista doar Kant, Hegel etc ci si Nietzsche, Kierkegaard s.a. Parerea mea este ca orice act de factura filosofica are la baza individul si nemultumirea sa fata de o anumita stare de lucruri. Lumea din jurul sau nu-l conditioneaza. Orice alt demers in care individul creeaza sisteme de acest fel dar nu isi modeleaza viata in spiritul acestora este doar un act gratuit de virtuozitate rationala.
pentru textul : Despre căile filosofării deCu riscul de a va supara (desi nu-mi doresc deloc asta), voi lasa acolo "anotimp dezoland". Este exact ceea ce am vrut sa spun, iar in acest caz (gerunziile "e febletea mea"!) cred ca nu e gresit sa fi folosit aceasta exprimare.
pentru textul : Toamna deMultumesc mult pentru trecere si apreciere!
Este puțin forțat scris "lucru-l vom face". Ai o greșeală de typo: "fica". Ca și cititor, aș fi găsit mai interesant un final care să mimeze, nu și să expună trecerea timpului.
pentru textul : The Red Scarlet Flower depaul, poezia ta este atât de simpla, dar atât de fermecatoare. evit sa te comentez, nu pentru ca nu mi-ar placea, ci pentru ca are un "farmec tacut". parca ai spune, asemeni lui Sorescu, "liniste ca ne uitam în ochi, e un moment periculos, putem nimeri alaturi, doamne fereste!" o zi frumoasa.
pentru textul : seară rotundă deDa, un poem reusit in nota moderna, la categoria daca nu era, ar fi trebuit inventat de urgenta. Cu prozodia nu ma prea impac, dar beau o singura bere si imi trece, deci nu e grav. Felicitari celui asztalos, Andu
pentru textul : Poem intravilan deprima parte mi se pare semnificativă. a doua insipidă printr-o încercare futilă de a poetiza
pentru textul : Drumul tău, mamă de"Aș dori doar să amintesc că regulamentul acestui site prevede ca textele aici postate sa nu fi fost anterior postate pe alte site-uri." îmi cer scuze! "14.5. să nu mai fi fost publicat pe un alt website de literatură sau în volum timp de două luni înainte de publicarea lui pe Hermeneia. (fac excepție site-urile personale)." Așadar, întrebare, mai vechi de două luni (pe alt site) le pot posta aici? Mulțumesc pentru un eventual răspuns și încă odată scuzele mele!
pentru textul : casa cu numărul osutășaptezecișicinci deCelebrarea re-nasterii. In acest decembrie mohorat si agitat (pentru toata lumea). In simplitatea lui, fara inflorituri, textul imi pogoara pacea in suflet.
pentru textul : Pe drum cu Iosif și Maria deavem în acelaşi timp un amurg liniştit şi o stridentă, răpăitoare ploaie. nu cred că este posibil nicăieri, Japonia included. poezie de atelier.
pentru textul : ascultând ploaia deprofund și religios poemul. plin de cer și frumos construit. simplitatea exprimării subliniază mesajul.
pentru textul : pelerinul norilor dewell, cate pagini are si ce pret? poti pune in format pdf (asra insemnand a inventa o noua rubrica) volumul (sau volumele limitate la 200 de exemplare?) ar fi o idee noua ce-ar putea folosi multora...
pentru textul : Virgil Titarenco - “Mirabile dictu” - Editura Grinta, Cluj, 2007 deÎn același context ca și comentariile Aritmosei și autorului poemului, îmi permit să remarc pe site titlurile: mi-e frică să dorm pe întuneric și când mi-e somn Un zâmbet. Din partea profei. :)
pentru textul : mi-e frică să dorm decorecta perceptia amortirii! cat despre GO, cam multe piese si toate la fel:)
pentru textul : de-a omul deScuze, Andu, n-am vrut să te supăr. Vrei să fiu sincer? N-am găsit mai mult altruism și obiectivitate în comentarii, nicăieri pe site-uri, așa cum o faci tu. Din punctul meu de vedere, m-ar avantaja chiar o colaborare. Voi incerca să caut soluții, acolo unde mi-ai sugerat. Mulțumesc.
pentru textul : Popor supus, valet la curtea lumii deMi-a plăcut mult această poezie. Imagini puternice, cum ar fi carnea ruptă de beznă, râsul luminii şi altele. E închegat şi expresiv. În final, nu ştiu de ce, nu îmi prea place cuvântul stern, e puţin deplasat faţă de vocabularul utilizat în rest. Eu aş spune coşul pieptului sau altceva. Îmi amintesc şi de un cântec "vino numai noaptea când tăcerea.."
pentru textul : Nu se mai întorc, întorsule suflet deMultumesc Bobadil, bineinteles intr-un mod perfect imberb. Am facut si modificare, multam de sugestii ! Ialin
pentru textul : Mizantropii dePagini