Vă mulţumesc. Acesta este un poem ratat, după părerea mea. Din multe puncte de vedere. Dar îl păstrez ca document pentru mai târziu. Vă mulţumesc de trecere, comentarii şi vă mai aştept.
lucian, te referi la ... secure? :) multumesc de trecerile tale! yester... stiu...in general ma straduiesc sa evit genul asta de constructii, aici insa mi s-a parut ca suna bine ... iti multumesc pentru constanta, recunoscatoare ca vii mereu cu cate-un cuvant prin buzunare... de penita nu mai zic :) imi cer scuze ca raspund cu intarziere, am fost departe... de calculator.
Mulțumesc mult, Aranca, de comentarii. Din lipsă de timp, am scris mai rar în ultima vreme și nu prea am citit/comentat nici creațiile altora. Sper să remediez parțial această problemă pe viitor.
Frate Mircea, E trivial faptul ca te aud aici. Un Lucian ce vine in intampinarea a ceea ce scriu. Mai mult, scrie el ceva despre mine in scrierile lui. Oare tu de unde ma stii? Sunt foarte batran, frate Mircea, mai bine hai sa vorbim despre poezie; despre a ta: nu mai scrie asa, nu te recepteaza nimeni, infara unor "oameni vechi", precum eu. Toata lumea asteapta rima la finalul unor versuri ca ale tale - or tu nu dai aceasta satisfactie. De vrei sa ajungi mare poet (si se poate) segmenteza versurile dupa ritmul "versului alb", vei fi mult mai castigat. Desi te deplang, versurile tale au mers la inima mea (unde e a altora?) Despre mine: sunt pe ultima suta de metri, numai Dumnezeu ma poate salva - inima mea nu mai poate. Poate mor inainte de-a ne cunoaste: poemele tale sunt BUNE, in sensul ca au incarcatura bunatatii. Continua asa - oamenii n/au nevoie de neologismele anilor 80 ci de viata lor. Vei fi citit de toata strada daca vei sti ce sa spui strazii. Nu te uita la critica literara, la revistele de cultura consacrate, la "cum sa fac sa fiu celebru". Nu/ti spun rau, frate Mircea. Desigur, poti sa nu ma asculi - dar pana la urma tot acolo vei ajunge. Ca mine. Sa ai pace, Dancus
am citit, impartasesc dar nu intru totul punctul tau de vedere, tot spontan poti sa si 'vorbaresti', m-am gandit unde s-ar incadra corect, fiind atat de amestecat, am pornit povestind si m-am dus in atatea parti si, subliniez, neintentionat, fara mize, fara premeditari, fara tinte din astea mici, dar poate le-o pacatuit textul pe toate in locul meu:)
ai dreptate, și eu m-am luptat mult cu versul acela. l-am modificat acum cu ceva ce am vrut să pun inițial dar tot nu sînt mai fericit. nu îmi place. poate în timp va veni și cuvîntul sau cuvintele care ar trebui să fie acolo. sînt pești care nu sînt la primul năvod și poeți care nu sînt la primul început. despre alăturare, evident că nu se pune problema să merit așa ceva.
domnule, cu eleganta de satin albastru va multumesc pentru critica. dar unde e critica de care imi vorbiti? credeti ca orice cuvant aruncat cu rautate drept momeala e constructiv? chiar sunteti convins de ce ati afirmat sau sunteti putin gelos pe numarul mare al afisarilor de care nu pot sa fiu trasa la raspundere ..pe cand poemul dumneavoastra galonat sade pe locul doi la audiente. dinspre partea poeziei, sa-i lasam si pe altii sa spuna cate ceva, la modul simplu, direct, sincer, fara atacuri la persoana si sageti cu varful otravit. vreti sa ma criticati, va rog, dati-i drumul. sunt aici sa invat, nu detin monopolul si secretul scrierilor bune, poemele mele sunt carne vie, e un lucru stiut. sunt imperfecte si le ador pentru asta, le va mai slefui timpul... acum sunt inca pe sevalet.
îmi place modul direct prin care autorul te „trage” în text încă de la primele versuri - tehnică pe care am mai observat-o la Ioana -. parcurgi textul care reușește să te păstreze interesat pînă la sfîrșit. îmi place faptul că Ioana alege din cînd în cînd temele acestea „scenariste”.
...încântat să aud că trezesc așteptări. mai ales de la vorbitorii de limbă franceză. revin pentru a face o trimitere la un poem postat mai demult "Cocoșatul de la Notre Capșa" și la un comentariu postat anterior. și mă repet: un experiment asemănător am încercat și în franceză. mulțumesc!
Elia, cu un pic :-) de intarziere, iti multumesc pentru confirmare, si da, este sentimentul acela al inclestarii in fata realitatii iminente, a sentimentului ca trebuie sa fie si o astfel de zi, in care mastile sa cada, chiar cu riscul de a nu ne mai recunoaste unii pe altii.
nu ştiu dacă este de bine s-au de rău, dar mă bucur că v-aţi aplecat privirea şi peste textul meu, d-le Titarenco.câteva îndrumări nu mi-ar strica aşa că îndrăznesc să spun că vă mai aştept.mulţumesc mult.
textul începe bine. dar după „ritmul acesta cadențat” intră în banalități și clișee.
„îmi zici va fi iarăși primăvară” sau „tristă plecarea mea peste întinderea de ape” sînt expresii care pur și simplu nu mai pot spune nimic în poezie.
Erika, ai prins frumos ideea de unde a început să curgă acest poem. uneori, este așa cum am spus, "tăcerea amestecă timpul în mii de puncte". dacă punctul acesta ți-a plăcut înseamnă multe. ar putea însemna și faptul că... uneori comunicăm prin tăcere... la pagina aceasta este un chip ascuns... mulțumesc, Madim
în ce privește termenul NOVICE, mărturisesc că aș fi putut să folosesc termenul ÎNCEPĂTOR sau UCENIC, sau un alt termen. In ce priveste termenul STAGIAR am rezerve pentru ca el transmite ideea de temporalitate iar aceasta ar fi o conotatie gresita. Pentru ca Hermeneia nu are o politica de stagiatura (precum alte site-uri, asta in ciuda faptului ca unii observ ca nu pricep asta), deci pe Hermeneia notiunea de temporalitate este irelevanta. (Desi intr-un anumit sens noua categorie de NOU VENIT contrazice aceasta, dar ideea categoriei de NOU VENIT a fost si este aceea de a substitui un efort(si un proces) pe care il faceam noi in Consiliu pentru inscriere. La urma urmei NOU VENIT este doar o „etapa administrativa” inainte de a fi clar in ce categorie un membru nou inscris va fi incadrat). Asa cum spune regulamentul, „1. Scopul comunității literare Hermeneia nu este elitismul autorilor ci al textelor. Se urmărește promovarea calității literare prin textele care se publică și opiniile critice care se exprimă.”. Cu alte cuvinte categoria de NOVICE nu porneste de la om (pe care de altfel eu nici nu il cunosc) ci este legata de textele pe care le publica si calitatea comentariilor pe care le face. Poate sa ramina NOVICE sau COLABORATOR un an de zile, sau doi, sa poate sa fie de la bun inceput AUTOR. Scopul nostru pe Hermeneia ESTE sa avem AUTORI si eventual COLABORATORI. Nu dorim ce cineva sa fie sau sa ramina NOVICE. Dar nici nu il putem obliga sa isi imbunatateasca calitatea scriiturii. El sau ea sint singurii care pot face ceva pentru aceasta. In acelasi timp mi se pare oarecum incorec sa astepti numai de la altii sa te ajute sa iti imbunatatesti calitatea textelor pe care le publici. Editorii si ceilalti autori care critica ceea ce scrii aici o fac benevol si isi rup din timpul lor ca sa citeasca ce scrii si sa iti ofere o opinie, buna sau rea. Cel mai ciudat mi se pare sa vad NOVICI care nu numai ca recidiveaza in a scrie prost dar sint si ostili comentariilor care nu le aduleaza „opera”. Stiu ca exista si comentarii rautacioase. Eu am primit sute. Am primit sute chiar si cind am inceput sa postez texte pe un alt site acum aproape sase ani. Recunosc ca nu toate iti pica bine la stomac dar cred ca exista o arta a conflictului in dialog si o stiinta a discernamintului intre rautatile care iti fac in ultima instanta bine si cele pe care trebuie sa le ignori. Eu am invatat multe si din multele conflicte pe care le-am avut. Cel putin am invatat arta conflictului si polemicii publice. Si pentru asta trebuie sa multumesc multor indivizi care au scris lucruri putin magulitoare la adresa mea sau a scriiturii mele. Indiferent de „categoria” la care esti esential este ca miine sa scrii mai bine ca ieri. Si cu siguranta vei deveni AUTOR pe Hermeneia. Daca cineva vrea sa folosim termenul de ÎNCEPĂTOR sau UCENIC pe Hermeneia eu sint deschis dar ma indoiesc ca vor fi amatori. Termenul NOVICE mi s-a parut intotdeauna ca pastreaza esenta ideii dar ramine in acelasi timp... elegant. Mai sint doua lucruri la care nu ti-am raspuns. Nu cred ca e bine ca cineva sa stea NOU VENIT mai mult de doua saptamini sau maxim o luna. 1.Pentru ca NOU VENIT nu e un stagiu ci doar o „ecluza administrativa”. 2.Stergerea contului si a textelor publicate va fi posibila. De vreme ce un text poate fi retras din publicare oricind.
m-ar bucura tare - si ti-as multumi pentru asta - sa-ti arunci un ochi si pe acest poem (http://www.hermeneia.com/poezie/1061) si sa-mi spui daca acolo a functionat "desemnul semnului". este alta poveste, dar am vazut la "multimea vida" ca iti plac ghicitorile. :)
nu sunt din bucurești, și deci nu am de unde să știu de vreun concert de-al vostru. dar de plouat cu grindină a plouat, am văzut, am auzit-o. nu fac cu nimeni niciun pact, nu cunosc limba ichlihnichtdutiană. o să te comentez cînd vreau și cum vreau, dacă o să vreau. nu-mi lua libertatea de a alege. și nu mai face te rog atîtea referințe la vîrsta mea, că o să te cred un poet bătrîn și obsedat. și, auzi, peste toate, încă și pedofil. dar asta nu o lua ca atac la persoană, eu așa, amical, am luat copy paste de la tine.
spațiu interiorizat prin capacitatea de adîncire în introspecție, profunzime drapată în cuvinte simple însă cu aer reflexiv și poate grav în funcție de unghiul de refracție a dramei raportate la exterior, luciditatea adică. ideea că ne putem controla universul propriu, viațamoartea, obscuritatea or luminozitatea acumulată treptat. în sens că voluntar. oarecare indolență față de moarte. revenire la începuturi într-un fel de metamorfoză. cum că noaptea ar fi o posibilitate de refugiu, curățare de mizeriile zilei or numai toate dilemele / frămîntările / refuzurile / eșecurile adunate la un loc. căutarea liniștii, da, libertatea absolută definită ca o formă de desprindere, despicare, de evadare, de schizofrenie - gradație descrescătoare din limpezime. drept cauzalitate poate fi aerul sufocat de certitudini infantile, în plină naivitate. necesitatea de distanțare de la toate banalitățile pretențioase cu tendință spre distorsionarea eului adevărat, sufletului pur în esență. necesitatea de liniște, tăcere și cumva chiar închidere în sine. dreptul la tristețe. da, finalul e scris cu patos, adîncă simțire ce atinge fibra gravă-sensibilă însă lucid asumată. echilibrată mi se pare relaționarea început - final atît ca stare cît și ca simplitate lingvistică și capacitate a sugestiei. eu una aș fi evitat formularea "cu_care" însă dacă nu te deranjează nu văd vreo problemă. per ansamblu mi-a plăcut rafinarea expresiei, nervul / liniștea or simplul joc de contrast.
"la marginea vietii" e in plus din punctul meu de vedere... un inceput al poeziei cu versul al doilea ar fi mult mai puternic. Partea aceasta "să iasă un chiot din pietre/sau poate o femeie singură/să treacă/pentru ultima dată" as reformula să iasă un chiot din pietre o femeie singură să treacă poate pentru ultima oară Acel "apoi" cred ca ar putea lipsi in aceasta poezie la fel ca si "ultimele semne"... as termina in remuscari valorizand si dimensiunea re-muscarilor. Mie mi-a placut latura primitiva :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
"pe Dumnezeu
tăcând
ca într-un văzduh"
adică tolănit acasă
zău, când întâlneşti un asmenea final îţi vine să citeşti papiruse, no offence djamal, dar tu zici none taken
pentru textul : Sangreal desunt onorată Virgil, sincer mă bucur, mai ales fiindcă m-am străduit să găsesc o formă cât mai bună. sărbători fericite!
pentru textul : de Anul Nou de...dar ce importanță are un secret ca al meu pe lângă ochii superbi ai secretului tău?
pentru textul : Te iubesc dus-întors deVă mulţumesc. Acesta este un poem ratat, după părerea mea. Din multe puncte de vedere. Dar îl păstrez ca document pentru mai târziu. Vă mulţumesc de trecere, comentarii şi vă mai aştept.
Raul
pentru textul : mâinile mele muguri de moarte deinteresant acest joc semantic între carnivor şi carnal
pentru textul : Carnivoră deLirismul este atrofiat de imagini suprarealiste. Cuvintele sunt oglinzi ale unui suflet care și-a pierdut umbra.
pentru textul : Închisoare pe viaţă deRemarc originalitatea construcției.
lucian, te referi la ... secure? :) multumesc de trecerile tale! yester... stiu...in general ma straduiesc sa evit genul asta de constructii, aici insa mi s-a parut ca suna bine ... iti multumesc pentru constanta, recunoscatoare ca vii mereu cu cate-un cuvant prin buzunare... de penita nu mai zic :) imi cer scuze ca raspund cu intarziere, am fost departe... de calculator.
pentru textul : până la marginea lumii e doar o grădină deMulțumesc mult, Aranca, de comentarii. Din lipsă de timp, am scris mai rar în ultima vreme și nu prea am citit/comentat nici creațiile altora. Sper să remediez parțial această problemă pe viitor.
pentru textul : Cojocul (Cujuh) deFrate Mircea, E trivial faptul ca te aud aici. Un Lucian ce vine in intampinarea a ceea ce scriu. Mai mult, scrie el ceva despre mine in scrierile lui. Oare tu de unde ma stii? Sunt foarte batran, frate Mircea, mai bine hai sa vorbim despre poezie; despre a ta: nu mai scrie asa, nu te recepteaza nimeni, infara unor "oameni vechi", precum eu. Toata lumea asteapta rima la finalul unor versuri ca ale tale - or tu nu dai aceasta satisfactie. De vrei sa ajungi mare poet (si se poate) segmenteza versurile dupa ritmul "versului alb", vei fi mult mai castigat. Desi te deplang, versurile tale au mers la inima mea (unde e a altora?) Despre mine: sunt pe ultima suta de metri, numai Dumnezeu ma poate salva - inima mea nu mai poate. Poate mor inainte de-a ne cunoaste: poemele tale sunt BUNE, in sensul ca au incarcatura bunatatii. Continua asa - oamenii n/au nevoie de neologismele anilor 80 ci de viata lor. Vei fi citit de toata strada daca vei sti ce sa spui strazii. Nu te uita la critica literara, la revistele de cultura consacrate, la "cum sa fac sa fiu celebru". Nu/ti spun rau, frate Mircea. Desigur, poti sa nu ma asculi - dar pana la urma tot acolo vei ajunge. Ca mine. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : O incercare de raspuns Dlui Doru Stefan Dancus pt. Scrum 7 deCred ca motto acela nu prea are ce cauta aici in poezie, ca iese manea asa cu totul. Mai trec cu penita, sa vad daca ai schimbat, intai.
pentru textul : copiii erau fericiți deam citit, impartasesc dar nu intru totul punctul tau de vedere, tot spontan poti sa si 'vorbaresti', m-am gandit unde s-ar incadra corect, fiind atat de amestecat, am pornit povestind si m-am dus in atatea parti si, subliniez, neintentionat, fara mize, fara premeditari, fara tinte din astea mici, dar poate le-o pacatuit textul pe toate in locul meu:)
multumesc frumos de lectura si opinie, e ok
pentru textul : cu degetul pe trăgaci deai dreptate, și eu m-am luptat mult cu versul acela. l-am modificat acum cu ceva ce am vrut să pun inițial dar tot nu sînt mai fericit. nu îmi place. poate în timp va veni și cuvîntul sau cuvintele care ar trebui să fie acolo. sînt pești care nu sînt la primul năvod și poeți care nu sînt la primul început. despre alăturare, evident că nu se pune problema să merit așa ceva.
pentru textul : poetul I dedomnule, cu eleganta de satin albastru va multumesc pentru critica. dar unde e critica de care imi vorbiti? credeti ca orice cuvant aruncat cu rautate drept momeala e constructiv? chiar sunteti convins de ce ati afirmat sau sunteti putin gelos pe numarul mare al afisarilor de care nu pot sa fiu trasa la raspundere ..pe cand poemul dumneavoastra galonat sade pe locul doi la audiente. dinspre partea poeziei, sa-i lasam si pe altii sa spuna cate ceva, la modul simplu, direct, sincer, fara atacuri la persoana si sageti cu varful otravit. vreti sa ma criticati, va rog, dati-i drumul. sunt aici sa invat, nu detin monopolul si secretul scrierilor bune, poemele mele sunt carne vie, e un lucru stiut. sunt imperfecte si le ador pentru asta, le va mai slefui timpul... acum sunt inca pe sevalet.
pentru textul : solia unei stele de mare dedrum bun, omule, drum bun!:)
pentru textul : instinct deîmi place modul direct prin care autorul te „trage” în text încă de la primele versuri - tehnică pe care am mai observat-o la Ioana -. parcurgi textul care reușește să te păstreze interesat pînă la sfîrșit. îmi place faptul că Ioana alege din cînd în cînd temele acestea „scenariste”.
pentru textul : Manierism cu Scenă de Gen de...încântat să aud că trezesc așteptări. mai ales de la vorbitorii de limbă franceză. revin pentru a face o trimitere la un poem postat mai demult "Cocoșatul de la Notre Capșa" și la un comentariu postat anterior. și mă repet: un experiment asemănător am încercat și în franceză. mulțumesc!
pentru textul : ...I'm growing like spells... deComentariul tău, Paul, este cel mai bun argument pentru titlul textului. Mă bucur că ai vibrat, mă bucură trecerea ta!
pentru textul : Bacoviană deMulţumesc!
Elia, cu un pic :-) de intarziere, iti multumesc pentru confirmare, si da, este sentimentul acela al inclestarii in fata realitatii iminente, a sentimentului ca trebuie sa fie si o astfel de zi, in care mastile sa cada, chiar cu riscul de a nu ne mai recunoaste unii pe altii.
pentru textul : Bal mascat deminune de poem, Dorin. sper sa te tina cat mai mult si sa minunezi pe cat mai multi. ai un talent uluitor. ocupi toate spatiile. multumesc ca existi.
pentru textul : altarele deBună ideea de "câmpuri" de acces. Și ca design. Și ca facilitare vizuală. Felicit concretizarea atât de eficientă în timp minim.
pentru textul : ultimele modificări pe site denu ştiu dacă este de bine s-au de rău, dar mă bucur că v-aţi aplecat privirea şi peste textul meu, d-le Titarenco.câteva îndrumări nu mi-ar strica aşa că îndrăznesc să spun că vă mai aştept.mulţumesc mult.
pentru textul : deşertăciune detextul începe bine. dar după „ritmul acesta cadențat” intră în banalități și clișee.
pentru textul : pe tocuri prea înalte de„îmi zici va fi iarăși primăvară” sau „tristă plecarea mea peste întinderea de ape” sînt expresii care pur și simplu nu mai pot spune nimic în poezie.
Erika, ai prins frumos ideea de unde a început să curgă acest poem. uneori, este așa cum am spus, "tăcerea amestecă timpul în mii de puncte". dacă punctul acesta ți-a plăcut înseamnă multe. ar putea însemna și faptul că... uneori comunicăm prin tăcere... la pagina aceasta este un chip ascuns... mulțumesc, Madim
pentru textul : În mii de puncte deîn ce privește termenul NOVICE, mărturisesc că aș fi putut să folosesc termenul ÎNCEPĂTOR sau UCENIC, sau un alt termen. In ce priveste termenul STAGIAR am rezerve pentru ca el transmite ideea de temporalitate iar aceasta ar fi o conotatie gresita. Pentru ca Hermeneia nu are o politica de stagiatura (precum alte site-uri, asta in ciuda faptului ca unii observ ca nu pricep asta), deci pe Hermeneia notiunea de temporalitate este irelevanta. (Desi intr-un anumit sens noua categorie de NOU VENIT contrazice aceasta, dar ideea categoriei de NOU VENIT a fost si este aceea de a substitui un efort(si un proces) pe care il faceam noi in Consiliu pentru inscriere. La urma urmei NOU VENIT este doar o „etapa administrativa” inainte de a fi clar in ce categorie un membru nou inscris va fi incadrat). Asa cum spune regulamentul, „1. Scopul comunității literare Hermeneia nu este elitismul autorilor ci al textelor. Se urmărește promovarea calității literare prin textele care se publică și opiniile critice care se exprimă.”. Cu alte cuvinte categoria de NOVICE nu porneste de la om (pe care de altfel eu nici nu il cunosc) ci este legata de textele pe care le publica si calitatea comentariilor pe care le face. Poate sa ramina NOVICE sau COLABORATOR un an de zile, sau doi, sa poate sa fie de la bun inceput AUTOR. Scopul nostru pe Hermeneia ESTE sa avem AUTORI si eventual COLABORATORI. Nu dorim ce cineva sa fie sau sa ramina NOVICE. Dar nici nu il putem obliga sa isi imbunatateasca calitatea scriiturii. El sau ea sint singurii care pot face ceva pentru aceasta. In acelasi timp mi se pare oarecum incorec sa astepti numai de la altii sa te ajute sa iti imbunatatesti calitatea textelor pe care le publici. Editorii si ceilalti autori care critica ceea ce scrii aici o fac benevol si isi rup din timpul lor ca sa citeasca ce scrii si sa iti ofere o opinie, buna sau rea. Cel mai ciudat mi se pare sa vad NOVICI care nu numai ca recidiveaza in a scrie prost dar sint si ostili comentariilor care nu le aduleaza „opera”. Stiu ca exista si comentarii rautacioase. Eu am primit sute. Am primit sute chiar si cind am inceput sa postez texte pe un alt site acum aproape sase ani. Recunosc ca nu toate iti pica bine la stomac dar cred ca exista o arta a conflictului in dialog si o stiinta a discernamintului intre rautatile care iti fac in ultima instanta bine si cele pe care trebuie sa le ignori. Eu am invatat multe si din multele conflicte pe care le-am avut. Cel putin am invatat arta conflictului si polemicii publice. Si pentru asta trebuie sa multumesc multor indivizi care au scris lucruri putin magulitoare la adresa mea sau a scriiturii mele. Indiferent de „categoria” la care esti esential este ca miine sa scrii mai bine ca ieri. Si cu siguranta vei deveni AUTOR pe Hermeneia. Daca cineva vrea sa folosim termenul de ÎNCEPĂTOR sau UCENIC pe Hermeneia eu sint deschis dar ma indoiesc ca vor fi amatori. Termenul NOVICE mi s-a parut intotdeauna ca pastreaza esenta ideii dar ramine in acelasi timp... elegant. Mai sint doua lucruri la care nu ti-am raspuns. Nu cred ca e bine ca cineva sa stea NOU VENIT mai mult de doua saptamini sau maxim o luna. 1.Pentru ca NOU VENIT nu e un stagiu ci doar o „ecluza administrativa”. 2.Stergerea contului si a textelor publicate va fi posibila. De vreme ce un text poate fi retras din publicare oricind.
pentru textul : hermeneia 2.0 dem-ar bucura tare - si ti-as multumi pentru asta - sa-ti arunci un ochi si pe acest poem (http://www.hermeneia.com/poezie/1061) si sa-mi spui daca acolo a functionat "desemnul semnului". este alta poveste, dar am vazut la "multimea vida" ca iti plac ghicitorile. :)
pentru textul : știi, doar dimineața... denu sunt din bucurești, și deci nu am de unde să știu de vreun concert de-al vostru. dar de plouat cu grindină a plouat, am văzut, am auzit-o. nu fac cu nimeni niciun pact, nu cunosc limba ichlihnichtdutiană. o să te comentez cînd vreau și cum vreau, dacă o să vreau. nu-mi lua libertatea de a alege. și nu mai face te rog atîtea referințe la vîrsta mea, că o să te cred un poet bătrîn și obsedat. și, auzi, peste toate, încă și pedofil. dar asta nu o lua ca atac la persoană, eu așa, amical, am luat copy paste de la tine.
pentru textul : noapte ploioasă despațiu interiorizat prin capacitatea de adîncire în introspecție, profunzime drapată în cuvinte simple însă cu aer reflexiv și poate grav în funcție de unghiul de refracție a dramei raportate la exterior, luciditatea adică. ideea că ne putem controla universul propriu, viațamoartea, obscuritatea or luminozitatea acumulată treptat. în sens că voluntar. oarecare indolență față de moarte. revenire la începuturi într-un fel de metamorfoză. cum că noaptea ar fi o posibilitate de refugiu, curățare de mizeriile zilei or numai toate dilemele / frămîntările / refuzurile / eșecurile adunate la un loc. căutarea liniștii, da, libertatea absolută definită ca o formă de desprindere, despicare, de evadare, de schizofrenie - gradație descrescătoare din limpezime. drept cauzalitate poate fi aerul sufocat de certitudini infantile, în plină naivitate. necesitatea de distanțare de la toate banalitățile pretențioase cu tendință spre distorsionarea eului adevărat, sufletului pur în esență. necesitatea de liniște, tăcere și cumva chiar închidere în sine. dreptul la tristețe. da, finalul e scris cu patos, adîncă simțire ce atinge fibra gravă-sensibilă însă lucid asumată. echilibrată mi se pare relaționarea început - final atît ca stare cît și ca simplitate lingvistică și capacitate a sugestiei. eu una aș fi evitat formularea "cu_care" însă dacă nu te deranjează nu văd vreo problemă. per ansamblu mi-a plăcut rafinarea expresiei, nervul / liniștea or simplul joc de contrast.
pentru textul : beit sau a doua teorie a incompatibilității deÎmi pare prea poetizat acest text...
pentru textul : Anul acesta are trei anotimpuri de"la marginea vietii" e in plus din punctul meu de vedere... un inceput al poeziei cu versul al doilea ar fi mult mai puternic. Partea aceasta "să iasă un chiot din pietre/sau poate o femeie singură/să treacă/pentru ultima dată" as reformula să iasă un chiot din pietre o femeie singură să treacă poate pentru ultima oară Acel "apoi" cred ca ar putea lipsi in aceasta poezie la fel ca si "ultimele semne"... as termina in remuscari valorizand si dimensiunea re-muscarilor. Mie mi-a placut latura primitiva :)
pentru textul : paseo campeon deLa mulți ani Hermeneei!La mulți ani, Virgil și Consiliului de Conducere Hermeneia! Un an binecuvântat, cu drag! paul blaj
pentru textul : Sărbători bune - 2008 dePagini