Bianca, ai sesizat bine. Forma într-adevăr poate și trebuie să mai fie lucrată. Am fost conștientă de neajunsurile ei, asumându-mi oarecum un experiment. Se pare că nu a prea reușit, o să țin cont de părerea ta. Despre așa-zisa introducere însă nu asta a fost intenția. O consider mai degrabă o nevoie, un preambul lăuntric. Toate pornesc cu și de la maxima depărtare, așa că poezia începe și ea de ,, acolo unde lucrurile se prefac în nori”. Mulțumesc pentru părerea pertinentă, mă gândesc să scap și de explicitarea finală. Păcătuiesc deseori prin explicit și nu pentru că aș subestima cititorul. Și eu pricepusem că nu la ton te refereai, Bianca :).
un flash, o varianta a unei toamne destul de bine conturata in care eu as accentua totusi "prabusirea", inlocuind "in" din primul vers cu "peste"... parca imaginea e mai veridica si mai de impact daca prabusirea se face "peste" ceva ... si as scoate "niste" din penultimul vers eliminand ambiguitatea ...folosirea cuvintelor de mica notorietate: tamarisc, peptide, muntii adirondack, restrang peisajul la un cadru concret, ceea ce da personalitate textului.
ganduri bune
Anna
Marina, Felicitări pentru acest text informativ, ar trebui afișat pe prima pagină! Și în comentariu ai adus detalii utile și mult optimism! Prezența ta ne bucură!
nu știu cum a fost original textul (și nici nu știu dacă a fost schimbat) dar mi-ar fi plăcut mai mult dacă (așa cum este acum) primul vers ar fi fost titlul iar titlul ar fi luat locul primului vers
n-ai înțeles. ia o coală de hârtie și desenează. pune o cruce, extazul, altă cruce, coșmarul. unește crucile printr-o linie. apoi definește "același" punct pe dreapta care unește crucile. îți mai lipsește ceva ca să îl poți defini. cât despre titlu, nu mi se pare comun, mi se pare că nu are legătură cu textul.
as mai insinsta insista putin pe formularile astea doua
„o privesc, nu-mi pasă”- in loc de nu-mi pasa as incerca o formulare care sa merarga mai mult spre sugestie decat spre concret
„Dezbrăcat de vise”- cliseic
textul per total, cum s-a mai spus si mai sus este placut si as indrazni sa spun ca si bun.:)
Ioana, "din păcate ăsta e punctul de vedere al străinilor care nu prea știu geografie : confundă România cu Ungaria. Deci poezia e scrisă din perspectiva străinului." poate fi ușor confundat cu o jignire, având în vedere locația lui Virgil. Eu pot să accept revenirea ta, și voi accepta probabil la nesfărșit modul în care tu faci comentarii ambigue pentru ca apoi să revii spunând că nu ai jignit. Problema este cam cât crezi tu că poți să faci asta fără ca nimeni în afară de tine să nu fie convins de intențiile tale, pentru că asta este ceea ce contează în cele din urmă. Chestia cu "m-ai jignit spunându-mi că am jignit" sau "m-ai jignit dându-mi de înțeles că nu am înțeles poezia" etc face parte tot din atitudinea defensivă despre care vorbeam. Eu acționez în calitate de moderator, iar materialul meu sunt din păcate cuvintele voastre. Faptul că eu consider ceva o abatere nu este o jignire, iar dacă nu poți accepta să ți se atragă atenția, încearcă să îți păstrezi comentariile regulamentare și să îți imaginezi că și cei care citesc sunt oameni la fel de inteligenți ca și tine care știu să citească un comentariu cu dublu sens. Ca acesta, de exemplu: "Eu știu să fac diferența între autor și eu liric, sau perspectivă, poftim. Tu nu , ". Știu foarte bine cui se adresează poezia, și am intervenit și acolo. Cu permisiunea voastră, editorii au și ei viețile și problemele lor personale și nu pot interveni peste tot în timp util. Apreciem când ne atrageți atenția că ne-a scăpat ceva, dar aceasta nu înseamnă că veți aprecia voi și unde NU este cazul să intervenim. Sper să fie ultimul comentariu care nu se referă la text, Ioana. Și desigur, nu îți comandă nimeni timpul, dar dacă nu ai timp să comentezi un text, te rog să te abții să lași doar comentarii ambigue, nu te obligă nimeni, poți să amâni până când ai timp, sau să nu intervii. În această idee ai fost atenționată să comentezi textul oricât de dur ți-ai dori.
Francisc, mă bucur pentru că ai citit și prin alte locuri. pentru mine contează foarte mult părerea cititorilor, încerc atât cât pot să țin cont de părerea acestora. motivul pentru care repostez poemele mele este tocmai acesta. știi... de multe ori, scriu altceva decât ceea ce simt. nu știu dacă este bine sau dacă este rău. oricum, scriu... pur și simplu, scriu. mulțumesc mult. Aranca, contează foarte mult pentru mine părerea ta. mă încurajează ceea ce ai spus. (din nou m-am emoționat; penița aceasta frumoasă este de vină)... mulțumesc mult. Madim
Paul, mă bucură de fiecare dată semnele lăsate de tine. Habar n-am dacă e maturitate a scrierii, dar știu că țin la mare preț ce mi-a spus cineva odată... atunci când credeam că nu mai pot scrie: proză scriem când am reușit să sintetizăm experiențele, când ele au dospit și s-au transormat, când le putem privi ca fiind cumva ale altcuiva. Poate de aceea ai citit astfel acest text, pentru că este un fel de culegere de esențe din multe experiențe, fie ele trăite, fie imaginare (există și o experiență a imaginarului, în egală măsură, nu crezi?), ale mai multor persoane reale. Așa. Smile. Sper că am fost suficient de ne-explicită. Musai trebuie să văd ce-i cu bătrânica aceea.
portret in tuse puternice, Virgil. O poezie care te determina sa o recitesti si ale carei imagini te urmaresc. Remarc indeosebi "sugrumate zilele mureau înainte de răsărit ea continua să scrie diatribe cînturi poezia insistentă a cangrenei măcina orașul asfaltul parcurile se prăbușeau clădirile vechi dispăreau școlile orizontul devenise o gură de craniu rînjind" - strofa pe care as fi vazut-o inaintea finalului, mi se pare mai potrivita acolo.
ideea e buna, deci ai imaginatie, dar punerea in poezie e destul de slabuta. ziceri precum "imagini ferecate", "sub cireșul înflorit astă-noapte", "nălucă-ți spun" sint mult prea folosite ca sa mai suscite vreun sentiment liric. e greu, recunosc, de aceea pe cei care se vor incumeta sa fie poeti de acum incolo ii admir cu invidie. cu siguranta vor trebui sa fie mai buni decit cei dinainte ca sa poata exista. iar uneori e nevoie de extrem de mult curaj ca sa fii inedit.
unele din textele tale postate aici mi-au placut, chiar daca nu integral. aici m-am bucurat de un pic de tristețe... in privinta finalului am retineri desi cred ca l-ai ales cu grija. te mai citesc. al dvs, francisc
Pai logic ca ti se pare incropit, s-a schimbat registrul, s-a dus si senzualitatea, nici eu nu stiu ce-i cu individa asta, apai tu ce sa mai intelegi, Andule draga.
sub consecventa principiilor poetice aplicabile si in acest com, se remarca, intr*adevar, 2 idei veridice in paradigma actuala: nimicul si telegrama. adica paradoxul si anuntarea lui. fascinatia, atunci cand functioneaza reclama acea legatura-atractie a absentei, a golului. dar eu vorbesc intotdeauna din preamult si preaplin. incerc sa vorbesc despre conditiile de posibilitate a miracolului si a darului, acolo unde nu exista nimic. care, mai mult, permit aceasta. decorativul e doar de suprafata, si exista un adanc unde golul si plinul sunt una. multumesc.
...si intr-un loc aiurea. de cand am conchis asta, ma uit cu jind la steaua polara. ce spuneti de poezie? e proasta? e buna? ma iubeste, nu ma iubeste, mult, putin, deloc? eu sper ca...
Mulţumesc dle Nicodem, pentru aplecarea cu înţelegerea justă asupra poemului meu, pentru aprecierea şi sugestiile făcute. Mă bucur să constat ca sunt şi destui oameni de bună credinţă pe acest site.
Vă doresc tuturor mult noroc!
draga Francisc imtotdeauna am visat in nemernicia mea sa fiu dintre ai tai. sint foarte departe prin originea mea si fiinta mea atit de intortocheata. iti multumesc desi departe ce-mi esti, imi ramii aproape. poate ca multa vreme m-am indentificar dintre ai tai, mi-am inchipuit sintem o singura petala dintr-o singura floare. poate ca nu e asa. eu sint a nimanui. nici aici aproape si nici acolo departe. mi-am inchipuit in trufia mea ca sitem din aceeasi lacrima. si nici asa nu e de ajuns. poate eu te invidiez : pentru prietenii pe care ii ai linga suflet, pentru vladimir, pentru alma, pentru hectamir pe care ii ai linga tine.pentru ei te-am invidiat si de aceea am intins de fiecare data si celalalt obraz. nimic nu e mai crincen decit ceea ce iti vine de aproape de la cel de aproape. nu sint atit de una cit ma vreau. dar iti multumesc ca bunatatatea pe care o ai se deschide precum laguna pentru mine . iti multumesc ca existi. poate ca trebuie sa mor putin pentru a fi acceptata de cei unde ma credeam ca sint. si asta e trufie. a fost. si atunci cind stii, intinzi si celalalt obraz. unii il spala, altii il murdaresc. francisc, fii tu. asta imi doresc si nu altceva.
Virgile, ai o penita de la mine, pentru un poem foarte compact, care surprinde prin vigoare si reuseste sa impresioneze. Nu plictisesti, pentru ca transmiti foarte multe informatii in foarte putine versuri, filtrand totul printr-o imagistica bogata. mi-a placut finalul felicitari petre
dar, domnia voastră, stimată doamnă Ştefan, cine sunteţi ? Ce aţi scris dv. aşa de profund, unic, inegalabil, ca să mă comentaţi? Sunteţi o nimeni cu pretenţii ! Veniţi dv. , eu nu am experienţele pe care le invocaţi, din cenacluri pupincuriste, dintr-o lume roz, în care totul e perfect! Ştim, doamna Ştefan, cum se fac lansările de 2 bani, în care toată lumea e prietenă cu toată lumea !
Oricum, în Bacău,sunteţi nimeni !
Aveţi spaţiul virtual,în care puteţi expanda cât doriţi. Să fiţi sănătoasă !
Mult succes vă doresc, o să vă citesc,cu sau fără plăcere pt. că dv. conturaţi deja, un gen !
pa, pa...
Alina ai dreptate: a fost o ediție super! Dorine îmi place narcisismul ăsta hîtru al tău iar aspectul de prof chiar "te prinde". eniuei, felicitări pentru Humanitas: e chiar o realizare...păcat că n-am apucat să facem schimb de cărți...:) Nicholas...aloo domnu' Dinu...pozele sunt ale mele nu ale lui alizeeu ! zău că mă neglijați flagrant la faza asta: chiar nu merit un cuvînt de apreciere? eniuei : la mulți ani, acolo în iue-sei...:) Silvia știu că ți-e ciudă că n-ai venit așa că ete na : sîc-sîc !
Problema cacofoniei nu s-a rezolvat tocmai bine, întrucât s-a creat acolo, prin suprimarea lui "ca", o exprimare deficitară. Pot argumenta asta şi gramatical: e vorba de conjuncţia "ca...să", care nu poate fi utilizată pe jumătate. Corect ar fi fost (dar nu ştiu dacă şi potrivit în poezie) "de teamă să nu poată vedea ceilalţi o inimă etc.".
N-am vrut să fiu ironic (dar e posibil să fi fost).
"Poveste cu gust de toamnă târzie" e frumos, dar s-a mai spus (şi nu o dată). Finalul trebuie lucrat şi, ca să zic aşa, depoetizat. Dar în aşa fel încât a el să reprezinte, totuşi, o culminaţie a textului.
Asta nu e însă treaba comentatorilor (şi nicidecum a criticilor), ci a poetului.
În sfârşit, când am vorbit de atracţia către poetizarea excesiva şi necesitatea de a fugi de clişeu, am făcut nu doar o observaţie cu privire la text, dar şi una de ordin general.
Virgil un pomelnic simbolist urmat de un happening suprarealist-oniric. bine punctată alegerea. din fiecare se poate ciuguli ceva bun. pînă şi viermele flutură un vis de mătase aşa meşter minier cum e în paradisul lui fructifer...:)
si ma bucur ca gasesc pe cineva care se bucura de acest text chiar daca sta ascuns in santier. mi-ar placea sa stiu care sunt defectele textului, ce-l face sa tremure, poate pe viitor voi evita acele stangacii. in ce priveste o carte, mai e o cale lunga pana acolo. dar ramane sa primesc cuvintele dvs ca incurajare, multumesc.
Mulţumesc pentru vizită şi comentariu şi mă bucur că ţi-a plăcut. Cer iertare pentru întârziere, dar am nişte proiecte urgente de terminat care îmi consumă şi timpul, şi energia. Să ne citim cu bine!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
îmi place! sigur moștenești pe cineva din familie:)
pentru textul : Un lup tăiat în jumate deiar nickname-ul e adorabil!
Bianca, ai sesizat bine. Forma într-adevăr poate și trebuie să mai fie lucrată. Am fost conștientă de neajunsurile ei, asumându-mi oarecum un experiment. Se pare că nu a prea reușit, o să țin cont de părerea ta. Despre așa-zisa introducere însă nu asta a fost intenția. O consider mai degrabă o nevoie, un preambul lăuntric. Toate pornesc cu și de la maxima depărtare, așa că poezia începe și ea de ,, acolo unde lucrurile se prefac în nori”. Mulțumesc pentru părerea pertinentă, mă gândesc să scap și de explicitarea finală. Păcătuiesc deseori prin explicit și nu pentru că aș subestima cititorul. Și eu pricepusem că nu la ton te refereai, Bianca :).
pentru textul : Alétheia de"să nu mai fi purtat” sau „să nu mai fii purtat”?
pentru textul : în medalionul din piept deun flash, o varianta a unei toamne destul de bine conturata in care eu as accentua totusi "prabusirea", inlocuind "in" din primul vers cu "peste"... parca imaginea e mai veridica si mai de impact daca prabusirea se face "peste" ceva ... si as scoate "niste" din penultimul vers eliminand ambiguitatea ...folosirea cuvintelor de mica notorietate: tamarisc, peptide, muntii adirondack, restrang peisajul la un cadru concret, ceea ce da personalitate textului.
pentru textul : newsflash/2 deganduri bune
Anna
... încremenit într-un volum vechi de poeme, Beni... acolo este...
pentru textul : Tot Ce Am Adus deMarina, Felicitări pentru acest text informativ, ar trebui afișat pe prima pagină! Și în comentariu ai adus detalii utile și mult optimism! Prezența ta ne bucură!
pentru textul : Rezidențe de creație la Institutul Cultural Român din Paris denu știu cum a fost original textul (și nici nu știu dacă a fost schimbat) dar mi-ar fi plăcut mai mult dacă (așa cum este acum) primul vers ar fi fost titlul iar titlul ar fi luat locul primului vers
pentru textul : în loc de braţe cresc atunci valuri în care naufragiază trupul cald şi gol al firescului den-ai înțeles. ia o coală de hârtie și desenează. pune o cruce, extazul, altă cruce, coșmarul. unește crucile printr-o linie. apoi definește "același" punct pe dreapta care unește crucile. îți mai lipsește ceva ca să îl poți defini. cât despre titlu, nu mi se pare comun, mi se pare că nu are legătură cu textul.
pentru textul : dimineți violet deas mai insinsta insista putin pe formularile astea doua
pentru textul : Boală de„o privesc, nu-mi pasă”- in loc de nu-mi pasa as incerca o formulare care sa merarga mai mult spre sugestie decat spre concret
„Dezbrăcat de vise”- cliseic
textul per total, cum s-a mai spus si mai sus este placut si as indrazni sa spun ca si bun.:)
Ioana, "din păcate ăsta e punctul de vedere al străinilor care nu prea știu geografie : confundă România cu Ungaria. Deci poezia e scrisă din perspectiva străinului." poate fi ușor confundat cu o jignire, având în vedere locația lui Virgil. Eu pot să accept revenirea ta, și voi accepta probabil la nesfărșit modul în care tu faci comentarii ambigue pentru ca apoi să revii spunând că nu ai jignit. Problema este cam cât crezi tu că poți să faci asta fără ca nimeni în afară de tine să nu fie convins de intențiile tale, pentru că asta este ceea ce contează în cele din urmă. Chestia cu "m-ai jignit spunându-mi că am jignit" sau "m-ai jignit dându-mi de înțeles că nu am înțeles poezia" etc face parte tot din atitudinea defensivă despre care vorbeam. Eu acționez în calitate de moderator, iar materialul meu sunt din păcate cuvintele voastre. Faptul că eu consider ceva o abatere nu este o jignire, iar dacă nu poți accepta să ți se atragă atenția, încearcă să îți păstrezi comentariile regulamentare și să îți imaginezi că și cei care citesc sunt oameni la fel de inteligenți ca și tine care știu să citească un comentariu cu dublu sens. Ca acesta, de exemplu: "Eu știu să fac diferența între autor și eu liric, sau perspectivă, poftim. Tu nu , ". Știu foarte bine cui se adresează poezia, și am intervenit și acolo. Cu permisiunea voastră, editorii au și ei viețile și problemele lor personale și nu pot interveni peste tot în timp util. Apreciem când ne atrageți atenția că ne-a scăpat ceva, dar aceasta nu înseamnă că veți aprecia voi și unde NU este cazul să intervenim. Sper să fie ultimul comentariu care nu se referă la text, Ioana. Și desigur, nu îți comandă nimeni timpul, dar dacă nu ai timp să comentezi un text, te rog să te abții să lași doar comentarii ambigue, nu te obligă nimeni, poți să amâni până când ai timp, sau să nu intervii. În această idee ai fost atenționată să comentezi textul oricât de dur ți-ai dori.
pentru textul : e bună tipa deFrancisc, mă bucur pentru că ai citit și prin alte locuri. pentru mine contează foarte mult părerea cititorilor, încerc atât cât pot să țin cont de părerea acestora. motivul pentru care repostez poemele mele este tocmai acesta. știi... de multe ori, scriu altceva decât ceea ce simt. nu știu dacă este bine sau dacă este rău. oricum, scriu... pur și simplu, scriu. mulțumesc mult. Aranca, contează foarte mult pentru mine părerea ta. mă încurajează ceea ce ai spus. (din nou m-am emoționat; penița aceasta frumoasă este de vină)... mulțumesc mult. Madim
pentru textul : Pur și simplu dePaul, mă bucură de fiecare dată semnele lăsate de tine. Habar n-am dacă e maturitate a scrierii, dar știu că țin la mare preț ce mi-a spus cineva odată... atunci când credeam că nu mai pot scrie: proză scriem când am reușit să sintetizăm experiențele, când ele au dospit și s-au transormat, când le putem privi ca fiind cumva ale altcuiva. Poate de aceea ai citit astfel acest text, pentru că este un fel de culegere de esențe din multe experiențe, fie ele trăite, fie imaginare (există și o experiență a imaginarului, în egală măsură, nu crezi?), ale mai multor persoane reale. Așa. Smile. Sper că am fost suficient de ne-explicită. Musai trebuie să văd ce-i cu bătrânica aceea.
pentru textul : Șapte poduri peste memorie deportret in tuse puternice, Virgil. O poezie care te determina sa o recitesti si ale carei imagini te urmaresc. Remarc indeosebi "sugrumate zilele mureau înainte de răsărit ea continua să scrie diatribe cînturi poezia insistentă a cangrenei măcina orașul asfaltul parcurile se prăbușeau clădirile vechi dispăreau școlile orizontul devenise o gură de craniu rînjind" - strofa pe care as fi vazut-o inaintea finalului, mi se pare mai potrivita acolo.
pentru textul : epidemia poeziei tentaculare ▒ deideea e buna, deci ai imaginatie, dar punerea in poezie e destul de slabuta. ziceri precum "imagini ferecate", "sub cireșul înflorit astă-noapte", "nălucă-ți spun" sint mult prea folosite ca sa mai suscite vreun sentiment liric. e greu, recunosc, de aceea pe cei care se vor incumeta sa fie poeti de acum incolo ii admir cu invidie. cu siguranta vor trebui sa fie mai buni decit cei dinainte ca sa poata exista. iar uneori e nevoie de extrem de mult curaj ca sa fii inedit.
pentru textul : Pedeapsa danaidelor deunele din textele tale postate aici mi-au placut, chiar daca nu integral. aici m-am bucurat de un pic de tristețe... in privinta finalului am retineri desi cred ca l-ai ales cu grija. te mai citesc. al dvs, francisc
pentru textul : toamna la Tg-Jiu dePai logic ca ti se pare incropit, s-a schimbat registrul, s-a dus si senzualitatea, nici eu nu stiu ce-i cu individa asta, apai tu ce sa mai intelegi, Andule draga.
pentru textul : Punct și de la capăt desub consecventa principiilor poetice aplicabile si in acest com, se remarca, intr*adevar, 2 idei veridice in paradigma actuala: nimicul si telegrama. adica paradoxul si anuntarea lui. fascinatia, atunci cand functioneaza reclama acea legatura-atractie a absentei, a golului. dar eu vorbesc intotdeauna din preamult si preaplin. incerc sa vorbesc despre conditiile de posibilitate a miracolului si a darului, acolo unde nu exista nimic. care, mai mult, permit aceasta. decorativul e doar de suprafata, si exista un adanc unde golul si plinul sunt una. multumesc.
pentru textul : masa deși eu am sângele ardelean, Viorel. nu ai făcut diferența între contextul social și cel conjunctural, între cauzalități, mai pe înțels. numai de bine!
pentru textul : domnule Labiș de...si intr-un loc aiurea. de cand am conchis asta, ma uit cu jind la steaua polara. ce spuneti de poezie? e proasta? e buna? ma iubeste, nu ma iubeste, mult, putin, deloc? eu sper ca...
pentru textul : V deMulţumesc dle Nicodem, pentru aplecarea cu înţelegerea justă asupra poemului meu, pentru aprecierea şi sugestiile făcute. Mă bucur să constat ca sunt şi destui oameni de bună credinţă pe acest site.
pentru textul : Amurg cu Ludmila deVă doresc tuturor mult noroc!
draga Francisc imtotdeauna am visat in nemernicia mea sa fiu dintre ai tai. sint foarte departe prin originea mea si fiinta mea atit de intortocheata. iti multumesc desi departe ce-mi esti, imi ramii aproape. poate ca multa vreme m-am indentificar dintre ai tai, mi-am inchipuit sintem o singura petala dintr-o singura floare. poate ca nu e asa. eu sint a nimanui. nici aici aproape si nici acolo departe. mi-am inchipuit in trufia mea ca sitem din aceeasi lacrima. si nici asa nu e de ajuns. poate eu te invidiez : pentru prietenii pe care ii ai linga suflet, pentru vladimir, pentru alma, pentru hectamir pe care ii ai linga tine.pentru ei te-am invidiat si de aceea am intins de fiecare data si celalalt obraz. nimic nu e mai crincen decit ceea ce iti vine de aproape de la cel de aproape. nu sint atit de una cit ma vreau. dar iti multumesc ca bunatatatea pe care o ai se deschide precum laguna pentru mine . iti multumesc ca existi. poate ca trebuie sa mor putin pentru a fi acceptata de cei unde ma credeam ca sint. si asta e trufie. a fost. si atunci cind stii, intinzi si celalalt obraz. unii il spala, altii il murdaresc. francisc, fii tu. asta imi doresc si nu altceva.
pentru textul : pietrele umbrei de"cu aş putea să te pun la vreun colţ." se va citi "cum aş putea să te pun la vreun colţ."
pentru textul : Har şi talent deVirgile, ai o penita de la mine, pentru un poem foarte compact, care surprinde prin vigoare si reuseste sa impresioneze. Nu plictisesti, pentru ca transmiti foarte multe informatii in foarte putine versuri, filtrand totul printr-o imagistica bogata. mi-a placut finalul felicitari petre
pentru textul : defectul simplu II dedar, domnia voastră, stimată doamnă Ştefan, cine sunteţi ? Ce aţi scris dv. aşa de profund, unic, inegalabil, ca să mă comentaţi? Sunteţi o nimeni cu pretenţii ! Veniţi dv. , eu nu am experienţele pe care le invocaţi, din cenacluri pupincuriste, dintr-o lume roz, în care totul e perfect! Ştim, doamna Ştefan, cum se fac lansările de 2 bani, în care toată lumea e prietenă cu toată lumea !
pentru textul : go fishing deOricum, în Bacău,sunteţi nimeni !
Aveţi spaţiul virtual,în care puteţi expanda cât doriţi. Să fiţi sănătoasă !
Mult succes vă doresc, o să vă citesc,cu sau fără plăcere pt. că dv. conturaţi deja, un gen !
pa, pa...
Alina ai dreptate: a fost o ediție super! Dorine îmi place narcisismul ăsta hîtru al tău iar aspectul de prof chiar "te prinde". eniuei, felicitări pentru Humanitas: e chiar o realizare...păcat că n-am apucat să facem schimb de cărți...:) Nicholas...aloo domnu' Dinu...pozele sunt ale mele nu ale lui alizeeu ! zău că mă neglijați flagrant la faza asta: chiar nu merit un cuvînt de apreciere? eniuei : la mulți ani, acolo în iue-sei...:) Silvia știu că ți-e ciudă că n-ai venit așa că ete na : sîc-sîc !
pentru textul : Virtualia XI. Dragoste cu stele verzi. deProblema cacofoniei nu s-a rezolvat tocmai bine, întrucât s-a creat acolo, prin suprimarea lui "ca", o exprimare deficitară. Pot argumenta asta şi gramatical: e vorba de conjuncţia "ca...să", care nu poate fi utilizată pe jumătate. Corect ar fi fost (dar nu ştiu dacă şi potrivit în poezie) "de teamă să nu poată vedea ceilalţi o inimă etc.".
pentru textul : le pouvoir des mots deN-am vrut să fiu ironic (dar e posibil să fi fost).
"Poveste cu gust de toamnă târzie" e frumos, dar s-a mai spus (şi nu o dată). Finalul trebuie lucrat şi, ca să zic aşa, depoetizat. Dar în aşa fel încât a el să reprezinte, totuşi, o culminaţie a textului.
Asta nu e însă treaba comentatorilor (şi nicidecum a criticilor), ci a poetului.
În sfârşit, când am vorbit de atracţia către poetizarea excesiva şi necesitatea de a fugi de clişeu, am făcut nu doar o observaţie cu privire la text, dar şi una de ordin general.
Virgil un pomelnic simbolist urmat de un happening suprarealist-oniric. bine punctată alegerea. din fiecare se poate ciuguli ceva bun. pînă şi viermele flutură un vis de mătase aşa meşter minier cum e în paradisul lui fructifer...:)
pentru textul : metamorpoesis desi ma bucur ca gasesc pe cineva care se bucura de acest text chiar daca sta ascuns in santier. mi-ar placea sa stiu care sunt defectele textului, ce-l face sa tremure, poate pe viitor voi evita acele stangacii. in ce priveste o carte, mai e o cale lunga pana acolo. dar ramane sa primesc cuvintele dvs ca incurajare, multumesc.
pentru textul : REM dept partea stiintifica am consultat articole specifice de pe wikipedia.
pentru textul : Cosmologia: ultima fenomenologie a procesului creaţiei literare deMulţumesc pentru vizită şi comentariu şi mă bucur că ţi-a plăcut. Cer iertare pentru întârziere, dar am nişte proiecte urgente de terminat care îmi consumă şi timpul, şi energia. Să ne citim cu bine!
pentru textul : Clepsidre dePagini