anna, ai spus f bine aici "e o stare de hiatus cand te simti stapanul unui timp trecut, ce simti ca inca iti apartine …" nu stiu insa cine si cui apartine, pana la urma. si la ce bun toate astea? poate de asta mi am permis sa vorbesc ...adolescentin. com ul tau mi a amintit de sfatul unui om care mi a zis odata ca mai important decat scrisul este tacerea dintre texte. si din ele. na, ca m ai emotionat :D
clonarea poetica pe colinele hermeneuticii indiferent de loc- Iasi-Paris, de ex- ma nemultumeste prin simplul fapt ca exista. ar fi scuzabila calitatea textelor si a autorului ei. aici insa, totul e straniu si, -o marturisesc- de neacceptat.
Paul, sunt onorată de aprecieri, mulțumesc. Ionuț, mă irită neatenția și graba unui cititor. textul e încadrat la experiment, dar puteam să îl trec la poezie și să fie poezie pentru că așa spun eu. îți recomand să explorezi cât mai multe spații ale literaturii până devine totul luminos. nu ai reușit să spui nimic coerent în prima jumătate a comentariului tău, prin urmare ți-am răspuns cum am intuit. o să elimin din "pronume" care nu sunt doar pronume, ci și adjective. totuși, mulțumesc pentru efort și sper să nu revii cu explicații inutile.
" Iar finalul „şi toată iubirea pe care/ aş fi putut-o dărui” sună extrem de banal, dacă nu clișeistic" - da, astfel trunchiat, finalul e catastrofal, dar el, finalul, e ăsta:
"şi toată iubirea pe care
aş fi putut-o dărui
se întindea ca o
pată de petrol". - unde, dpmdv, apare un contrast interesant între conceptul general de "iubire" şi proprietăţile petrolului. Mai departe mergând, e şi mai interesantă problema dacă te gândeşti cum apare petrolul - prin forare, ceea ce, în contextul iubirii, suportă valenţe intepretative spumoase. Eu nu cred că pata de petrol a fost aleasă intâmplător.
Datorită motivelor de mai sus consider că finalul este foarte reuşit.
"Proletarii nu au de pierdut decât lanţurile. Dar au o lume de câştigat."
În comentariu, am uitat să închid ghilimelele. Şi m-am temut că vreun cititor grăbit ar putea pune pe seama lui Marx şi aprecierile mele privindu-l pe dl Gorun etc.
Aşa că fac rectificarea de faţă.
ultima demonstrație (Virgil ți-a demonstrat pe larg, eu mai restrâns) că suferi de o acută lipsă de logică: "Raspunsul tau seamana( aici nu ești sigur pe ce citești și te bâlbâi cu verbul a semăna) a indemn( precizasem că e sfat, dar tu îl iei cu căpșorul tău ca pe un îndemn) si am sa il urmez( tocmai ai făcut ceea ce spuneai că nu mai faci) pentru ca simt( te bazezi atât de mult pe rațiune încât folosești verbul a simți) ca porneste din suflet. Dar nu as vrea sa ramai suparat( de unde draq ai dedus că sunt supărat, îmi ești indiferent, asta se deduce din "cântă la altă masă", însă ca un copil mic tu iei totul personal) pe mine... pentru ca tu cand esti suparat faci asa un botic dulce( aici chiar aduci cu un prost confort III, nu ne cunoaștem deci imaginația ta poate proveni doar din experiența cu alte persoane) ... iar eu sunt un mare pacatos(aici bați câmpii de dragul discursului)".
infernul asociat cu neputința de a scrie, de a comunica, de a trăi, de a ființa. o idee frumoasă expusă întrun poem imposibil. un poem insuficient, neputincios... spre a susține această puternică idee.
Injuratura cu pricina: Caragea, nu mai șantaja emoțional oameni pe care îi respect! îți promit că vei fi invizibil pentru mine! dacă erai inteligent răspundeai ca Vlad și Silvia:) la un pamflet...
Tu m-ai facut prost pe fata Yester, mai mult de atat,in comentariul actual, ma insulti din nou, pocindu-mi pseudonimul literar.
Propun sa fii dat afara pentru injurii repetate, conform regulamentului. Fata de ceilalti musafiri, tu esti un musafir needucat.
Dar banuiesc ca vei scapa nepenalizat, pentru ca esti in relatii bune cu gazda. Dar tot needucat ramai.
ieri s-au postat trei texte, al meu fiind primul, apoi a apărut textul lui Laurenţiu Belizan (căruia bobadil i-a trimis imediat un com) apoi, la aproximativ 35 de minute a apărut poemul acesta de 70 de cenţi al autorului în discuţie. eram pe line când a apărut, l-am citit şi mi-am dat seama că am primit un "jab" cu mâna stângă, căci dreapta lui boba era ocupată. bolboroseala asta, pt. că nu-l pot considera poem conţine câteva blesteme:
"...mai bine
te-ai fi născut mut
și nici mâna pe carte să n-o fi pus
ever
și orb să fii ar ajuta..."
bobadil n-a avut curajul să scrie un comentariu miştocar, cum o face el, dedesubtul textului meu şi s-a decis să lovească pe la spate. a publicat, scăpându-se pe el, acest text îmbibat de scăparea lui în ideea că bătând şaua va înţelege măgarul. altfel nu înţeleg publicarea acestui text, care e total negândit, total aliterar, total lipsit de consideraţie, scris dintr-un impuls şmecheros, necolegial şi parşiv care pe mine mă lasă rece. disgusting.
Te regăsesc cu bucurie și prin cele străinătățuri. Îngerul a cărui aripi le desfășori pare să aibă în întregime aripile albastre, un semn al diafanului și chiar al însingurării meditative. Căderea lui e una blândă, prin toate elementele pe care le desfășori în surprinderea acestei planări, de la flori de lotus și stropi de rouă la luceferi și apele ploilor. Un zbor prin spații oarecum luxuriante, cu o finalitate care îl individualizează. Ești un înger.
Da, am observat de aseară că viteza e mai mare.
Spor, inspirație, intuiție și tot ce trebuie pentru ca transformarea Hermenia să fie de o înaltă ținută din toate punctele de vedere!
bakemono_ella, eu nu compar "senin cu poezia fara rima". si nu contest ca "o poezie scrisa din inima"; majoritatea poeziilor scrise, asa cum spunea cineva de pe site, reprezinta "copiii" fiecaruia din noi. problema este sa scrii, sa te autoperfectionezi, sa nu postezi orice fel de poezie doar pentru ca ai scris-o. trebuie sa stii cind esti desueta sau nu, sa ai un simt moderat al autoaprecierii valorii tale. problema (intr-o comunitate literara, indiferent de gen, virtuala sau nu) este sa accepti opiniile tuturor, pentru ca e interesul tau de a afla efectul creatiilor tale. nimic nu se realizeaza usor in viata. nici macar o casa sau o poezie cu rima.
...se perpetuează greşelile, prin preluarea ca atare a unor informaţii din diferite surse şi neverificarea lor. Cică în jurnalistică ai nevoie de trei surse pentru validarea unei ştiri. Se pare că totuşi în cercetare, monografii et Co. nu e valabil :).
Off-topic: ce-aveţi, fraţilor (şi surorilor) cu Caracalul? :D Pe de altă parte, aparent, e normal. Am avut o amică, pe vremuri, născută în Caracal, care obişnuia să spună că acolo doar s-a răsturnat carul. "Aceia" au pornit mai departe pe jos şi s-au răspândit te miri pe unde :).
zâmbesc, zâmbesc, zâmbesc. sunt sensibil până la maladie:) îmi place reflectarea ta în mine, doar că aș scoate cuvântul albastru(am alergie la el, pentru că e un leitmotiv desuet). peltic și înveselit, încă eu!
ciorile călăresc ceața cutezătoare
ca niște războinici pe timp de pace
copacii se ascund de picurii mari
pe care nu îi vrei să-ți strivească fața
dar pe care iubești să-i auzi
cum se frâng de acoperișul casei
ca să nu mai vorbesc de sunetul finalului când e citit cu voce tare.
în timp ce
în preajmă
vezi doar
kilometri întregi de nimic
felicitări Mădă! Nici varianta lui Virgil nu e rea! Deci toată aprecierea mea!
multam' pt. aprecieri, teodor. ma bucura cand cititorul rezoneaza cu scrierea si mai ales cand promite ca mai revine :)) daca reuseam sa elimin cumva "ne"-uri aia, imi placea chiar si mie scriitura:))
wow! Nu îmi imaginam să îți mai aduci aminte discuția. Dar iată că mi s-a făcut dor de Brașov. Dacă lipsa de valori ne face să scriem... bine, înseamnă că tot e bine. Sau e... de bine.
Virgil, acest text este mult mai reusit ca primul, transmite exact starile prin care treci, fara pretiozitati si alte inflorituri. Si strofa a doua este interesanta, amintindu-mi de poezia Misiva si trenuletul fantoma a lui Ioan Peia.
sixtus, multumesc pentru trecerea necomplicata. nici eu nu am vrut sa scriu prea complicat. nu stiu daca mi-a reusit. yester, interesanta ideea cu Neo... si cu Trinity. si interesanta aluzia la ce am scris eu. uite ca nu m-am gindit la asta dar exista ceva adevar in comparatie. e o idee pentru viitor. Trinity, chestie complicata dragostea asta. si e interesant cum se leaga de ce ai scris tu si de ce s-a intimplat cu Trinity. desi de fapt cred ca gresesti. cred ca l-a iubit pina la sfirsitul vietii ei, daca imi aduc aminte bine cum curge epopeea. in orice caz eu totdeauna m-am intrebat daca l-a iubit pe el, pe Neo sau a iubit ceea ce insemna el. si de fapt transpare si din textul tau. de ce "cauti" acel barbat asa cum e prezentat acolo , pentru el sau pentru ceea ce este el..(?).. evident din textul meu (si acum fac gafa de a ma expica), omul meu nu o cauta ca sa o aiba, nu o cauta nici macar pentru cum este, ci o cauta ca sa moara cu ea. poate e putin melodramatic. mi se mai intimpla. vorba lui yester, pot sa fiu ironic si crud in acelasi timp, fara ca sa fie evident. (cel putin pentru unii). nicodem, nu am prea inteles care e restul... flabra, da, este infectioasa Venetia. odata ce o vezi e greu sa nu o visezi.
În acest poem nu am încercat să ofer o concluzie a unui raţionament prin ultima strofă, este mai degrabă o declaraţie care include în sine restul poemului, îl limpezeşte, este o stare de fapt relaţionată cu strofa anterioară. Am înţeles ceea ce vrei să sugerezi, dar pentru mine poemul acesta fără ultima strofă ar fi ca un brad de Crăciun fără steluţa din vârf şi nu pot renunţa deocamdată la ea.
Mulţumesc mult pentru semnul de lectură :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
anna, ai spus f bine aici "e o stare de hiatus cand te simti stapanul unui timp trecut, ce simti ca inca iti apartine …" nu stiu insa cine si cui apartine, pana la urma. si la ce bun toate astea? poate de asta mi am permis sa vorbesc ...adolescentin. com ul tau mi a amintit de sfatul unui om care mi a zis odata ca mai important decat scrisul este tacerea dintre texte. si din ele. na, ca m ai emotionat :D
pentru textul : An-lumină de tine declonarea poetica pe colinele hermeneuticii indiferent de loc- Iasi-Paris, de ex- ma nemultumeste prin simplul fapt ca exista. ar fi scuzabila calitatea textelor si a autorului ei. aici insa, totul e straniu si, -o marturisesc- de neacceptat.
pentru textul : și zeii plîng dePaul, sunt onorată de aprecieri, mulțumesc. Ionuț, mă irită neatenția și graba unui cititor. textul e încadrat la experiment, dar puteam să îl trec la poezie și să fie poezie pentru că așa spun eu. îți recomand să explorezi cât mai multe spații ale literaturii până devine totul luminos. nu ai reușit să spui nimic coerent în prima jumătate a comentariului tău, prin urmare ți-am răspuns cum am intuit. o să elimin din "pronume" care nu sunt doar pronume, ci și adjective. totuși, mulțumesc pentru efort și sper să nu revii cu explicații inutile.
pentru textul : perdu de" Iar finalul „şi toată iubirea pe care/ aş fi putut-o dărui” sună extrem de banal, dacă nu clișeistic" - da, astfel trunchiat, finalul e catastrofal, dar el, finalul, e ăsta:
"şi toată iubirea pe care
pentru textul : nu căutam vreo senzaţie fluidă deaş fi putut-o dărui
se întindea ca o
pată de petrol". - unde, dpmdv, apare un contrast interesant între conceptul general de "iubire" şi proprietăţile petrolului. Mai departe mergând, e şi mai interesantă problema dacă te gândeşti cum apare petrolul - prin forare, ceea ce, în contextul iubirii, suportă valenţe intepretative spumoase. Eu nu cred că pata de petrol a fost aleasă intâmplător.
Datorită motivelor de mai sus consider că finalul este foarte reuşit.
"Proletarii nu au de pierdut decât lanţurile. Dar au o lume de câştigat."
pentru textul : Manifeste (1) - Manifestul Partidului Comunist deÎn comentariu, am uitat să închid ghilimelele. Şi m-am temut că vreun cititor grăbit ar putea pune pe seama lui Marx şi aprecierile mele privindu-l pe dl Gorun etc.
Aşa că fac rectificarea de faţă.
Îndrăznesc să sugerez a se așeza poemul pe prima pagină a site-ului. Nu mi-o luați în nume de rău: aș putea să sugerez și în ce loc.
pentru textul : Scrisoare de toamnă denici eu nu-s sigura. ma mai gandesc.
pentru textul : pontificală deeu te strig pe numele de Ramona. Balansul tau vine de la el se pare, ce multe sarcini are de facut , va reusi? Daca da, aveti ovatii si de la mine.
pentru textul : Sunt / ești deultima demonstrație (Virgil ți-a demonstrat pe larg, eu mai restrâns) că suferi de o acută lipsă de logică: "Raspunsul tau seamana( aici nu ești sigur pe ce citești și te bâlbâi cu verbul a semăna) a indemn( precizasem că e sfat, dar tu îl iei cu căpșorul tău ca pe un îndemn) si am sa il urmez( tocmai ai făcut ceea ce spuneai că nu mai faci) pentru ca simt( te bazezi atât de mult pe rațiune încât folosești verbul a simți) ca porneste din suflet. Dar nu as vrea sa ramai suparat( de unde draq ai dedus că sunt supărat, îmi ești indiferent, asta se deduce din "cântă la altă masă", însă ca un copil mic tu iei totul personal) pe mine... pentru ca tu cand esti suparat faci asa un botic dulce( aici chiar aduci cu un prost confort III, nu ne cunoaștem deci imaginația ta poate proveni doar din experiența cu alte persoane) ... iar eu sunt un mare pacatos(aici bați câmpii de dragul discursului)".
pentru textul : nu mai ieșisem din casă de vreo săptămână deinfernul asociat cu neputința de a scrie, de a comunica, de a trăi, de a ființa. o idee frumoasă expusă întrun poem imposibil. un poem insuficient, neputincios... spre a susține această puternică idee.
pentru textul : infern dehttp://hermeneia.com/content/am_avut_un_vis
Injuratura cu pricina: Caragea, nu mai șantaja emoțional oameni pe care îi respect! îți promit că vei fi invizibil pentru mine! dacă erai inteligent răspundeai ca Vlad și Silvia:) la un pamflet...
Tu m-ai facut prost pe fata Yester, mai mult de atat,in comentariul actual, ma insulti din nou, pocindu-mi pseudonimul literar.
Propun sa fii dat afara pentru injurii repetate, conform regulamentului. Fata de ceilalti musafiri, tu esti un musafir needucat.
Dar banuiesc ca vei scapa nepenalizat, pentru ca esti in relatii bune cu gazda. Dar tot needucat ramai.
pentru textul : sebi cel nebun după poezie deieri s-au postat trei texte, al meu fiind primul, apoi a apărut textul lui Laurenţiu Belizan (căruia bobadil i-a trimis imediat un com) apoi, la aproximativ 35 de minute a apărut poemul acesta de 70 de cenţi al autorului în discuţie. eram pe line când a apărut, l-am citit şi mi-am dat seama că am primit un "jab" cu mâna stângă, căci dreapta lui boba era ocupată. bolboroseala asta, pt. că nu-l pot considera poem conţine câteva blesteme:
"...mai bine
te-ai fi născut mut
și nici mâna pe carte să n-o fi pus
ever
și orb să fii ar ajuta..."
bobadil n-a avut curajul să scrie un comentariu miştocar, cum o face el, dedesubtul textului meu şi s-a decis să lovească pe la spate. a publicat, scăpându-se pe el, acest text îmbibat de scăparea lui în ideea că bătând şaua va înţelege măgarul. altfel nu înţeleg publicarea acestui text, care e total negândit, total aliterar, total lipsit de consideraţie, scris dintr-un impuls şmecheros, necolegial şi parşiv care pe mine mă lasă rece. disgusting.
pentru textul : poem de 70 de cenți deTe regăsesc cu bucurie și prin cele străinătățuri. Îngerul a cărui aripi le desfășori pare să aibă în întregime aripile albastre, un semn al diafanului și chiar al însingurării meditative. Căderea lui e una blândă, prin toate elementele pe care le desfășori în surprinderea acestei planări, de la flori de lotus și stropi de rouă la luceferi și apele ploilor. Un zbor prin spații oarecum luxuriante, cu o finalitate care îl individualizează. Ești un înger.
pentru textul : Înger singur deDa, am observat de aseară că viteza e mai mare.
pentru textul : Hermeneia - revizie tehnică 18/19 iulie 2014 deSpor, inspirație, intuiție și tot ce trebuie pentru ca transformarea Hermenia să fie de o înaltă ținută din toate punctele de vedere!
bakemono_ella, eu nu compar "senin cu poezia fara rima". si nu contest ca "o poezie scrisa din inima"; majoritatea poeziilor scrise, asa cum spunea cineva de pe site, reprezinta "copiii" fiecaruia din noi. problema este sa scrii, sa te autoperfectionezi, sa nu postezi orice fel de poezie doar pentru ca ai scris-o. trebuie sa stii cind esti desueta sau nu, sa ai un simt moderat al autoaprecierii valorii tale. problema (intr-o comunitate literara, indiferent de gen, virtuala sau nu) este sa accepti opiniile tuturor, pentru ca e interesul tau de a afla efectul creatiilor tale. nimic nu se realizeaza usor in viata. nici macar o casa sau o poezie cu rima.
pentru textul : E prea târziu de...se perpetuează greşelile, prin preluarea ca atare a unor informaţii din diferite surse şi neverificarea lor. Cică în jurnalistică ai nevoie de trei surse pentru validarea unei ştiri. Se pare că totuşi în cercetare, monografii et Co. nu e valabil :).
Off-topic: ce-aveţi, fraţilor (şi surorilor) cu Caracalul? :D Pe de altă parte, aparent, e normal. Am avut o amică, pe vremuri, născută în Caracal, care obişnuia să spună că acolo doar s-a răsturnat carul. "Aceia" au pornit mai departe pe jos şi s-au răspândit te miri pe unde :).
pentru textul : Marioara Sachelarie din Găeşti şi literatura americană modernă dezâmbesc, zâmbesc, zâmbesc. sunt sensibil până la maladie:) îmi place reflectarea ta în mine, doar că aș scoate cuvântul albastru(am alergie la el, pentru că e un leitmotiv desuet). peltic și înveselit, încă eu!
pentru textul : Vifor cubist pe notele unui Colind desuper faină, m-a cucerit strofa asta:
ciorile călăresc ceața cutezătoare
ca niște războinici pe timp de pace
copacii se ascund de picurii mari
pe care nu îi vrei să-ți strivească fața
dar pe care iubești să-i auzi
cum se frâng de acoperișul casei
ca să nu mai vorbesc de sunetul finalului când e citit cu voce tare.
în timp ce
în preajmă
vezi doar
kilometri întregi de nimic
felicitări Mădă! Nici varianta lui Virgil nu e rea! Deci toată aprecierea mea!
pentru textul : vals pentru masha deMariana,
pentru textul : numele ei nu are ecou se aude în mine detu ştii să cobori în adâncuri să iei pulsul cuvintelor, să alini.
nu mi-am dorit să doară,dar...mulţumesc şi iertare.
multam' pt. aprecieri, teodor. ma bucura cand cititorul rezoneaza cu scrierea si mai ales cand promite ca mai revine :)) daca reuseam sa elimin cumva "ne"-uri aia, imi placea chiar si mie scriitura:))
pentru textul : iubire în stil modern deSă văd ce pot face. Şi mie mi s-a părut puţin forţat finalul faţă de rest şi mulţumesc pentru opinia sinceră.
pentru textul : Amnezie dewow! Nu îmi imaginam să îți mai aduci aminte discuția. Dar iată că mi s-a făcut dor de Brașov. Dacă lipsa de valori ne face să scriem... bine, înseamnă că tot e bine. Sau e... de bine.
pentru textul : picioruşe de molii deVirgil, acest text este mult mai reusit ca primul, transmite exact starile prin care treci, fara pretiozitati si alte inflorituri. Si strofa a doua este interesanta, amintindu-mi de poezia Misiva si trenuletul fantoma a lui Ioan Peia.
pentru textul : scrisori imaginare II desixtus, multumesc pentru trecerea necomplicata. nici eu nu am vrut sa scriu prea complicat. nu stiu daca mi-a reusit. yester, interesanta ideea cu Neo... si cu Trinity. si interesanta aluzia la ce am scris eu. uite ca nu m-am gindit la asta dar exista ceva adevar in comparatie. e o idee pentru viitor. Trinity, chestie complicata dragostea asta. si e interesant cum se leaga de ce ai scris tu si de ce s-a intimplat cu Trinity. desi de fapt cred ca gresesti. cred ca l-a iubit pina la sfirsitul vietii ei, daca imi aduc aminte bine cum curge epopeea. in orice caz eu totdeauna m-am intrebat daca l-a iubit pe el, pe Neo sau a iubit ceea ce insemna el. si de fapt transpare si din textul tau. de ce "cauti" acel barbat asa cum e prezentat acolo , pentru el sau pentru ceea ce este el..(?).. evident din textul meu (si acum fac gafa de a ma expica), omul meu nu o cauta ca sa o aiba, nu o cauta nici macar pentru cum este, ci o cauta ca sa moara cu ea. poate e putin melodramatic. mi se mai intimpla. vorba lui yester, pot sa fiu ironic si crud in acelasi timp, fara ca sa fie evident. (cel putin pentru unii). nicodem, nu am prea inteles care e restul... flabra, da, este infectioasa Venetia. odata ce o vezi e greu sa nu o visezi.
pentru textul : caut femeie dedomnule, şi cum zici mata...Dar dacă o ziceai înainte de a-ţi comenta eu poemele, erai şi credibil. Aşa...
pentru textul : Într-o zi, într-o noapte... deÎn acest poem nu am încercat să ofer o concluzie a unui raţionament prin ultima strofă, este mai degrabă o declaraţie care include în sine restul poemului, îl limpezeşte, este o stare de fapt relaţionată cu strofa anterioară. Am înţeles ceea ce vrei să sugerezi, dar pentru mine poemul acesta fără ultima strofă ar fi ca un brad de Crăciun fără steluţa din vârf şi nu pot renunţa deocamdată la ea.
pentru textul : zugrav pentru inimă albă deMulţumesc mult pentru semnul de lectură :)
nu cred. la urma urmei fiecare avem miinile noastre si incheieturile nostre.
pentru textul : forbidden love deMultă sănătate și belșug tuturor! La mulți ani Hermeneia 2009. Să ne auzim cu bine și pe 2010. Crăciun Fericit, Virgil, mulțumim! Silvia
pentru textul : Crăciun Fericit - 2009 dea doua parte mi se pare mai reusita
pentru textul : parodie obligatorie 2, după un trubadur tânăr și tecucean dete rog reincadreaza la Info/Comunitar de asemeni, ai cumva o imagine mai buna, mai clara, mai mare?
pentru textul : The Poetry Society’s NATIONAL POETRY COMPETITION 2007 dePagini