Dragele mele, eu am spus că așa am învățat. Și uite ce am găsit și online, pt că, din păcate, la altceva nu am acces acum: "ÁLTFEL adv. 1. În alt chip; altcum, altcumva, altminteri. ♢ Loc. adj. Altfel de = de altă natură, de alt soi. ♢ Dealtfel = însă; cu toate acestea. 2. Dacă nu..., în caz contrar. – Alt + fel. Sursa: DEX '98 | Trimisă de ana_zecheru, 8 Jan 2003 | Greșeală de tipar . Deci, este locuțiune adjectivală, exact cu sensul dorit de către Diana, și chiar este compusă din "alt" și "fel". Doar că se scrie împreunat. "Alt fel (soi) de struguri nu am mâncat", sau "alt fel de mâncare nu am primit" nu este același lucru cu "altfel de mâncare nu-mi place" sau "alt fel de iubire". Prin urmare, Diana, eu ți-am înțeles explicația, așa șugubeață cum este ea, dar cred doar că e trasă de păr și că nu ai vrut să spui "un alt soi de iubire"... Poate mă înșel, important este să știi tu, în cele din urmă, nu-i nici un capăt de țară. Și mulțumesc pentru că ai schimbat încadrarea.
Cu voia Dvs. :-) vreau sa-ti spun Virgile ca pe tine te incearca rau febra rimei, cred ca trebuie sa o lasi o data sa te cuprinda, scrie un poem cu ritm si rima si dupa aceea daca vei supravietui vei fi vindecat, la fel ca bolnavii de tifos. "trupul rasucit ca un gand nerostit", versul asta are ritm si rima mai mult decat multe poeme cu ritm si rima da capo al fine. Deci? Andu
cu riscul de a fi cam monotona, de a nu aduce nimic nou, spun si eu da. am ajuns ca un submarin, ies la suprafata doar atunci cand ceva chiar ma misca si daca as da impresia ca-s prea sensibila, nope, nu-s. :o)
dar, despre poezie.
nu-mi place "oamenii invata", "invatatul" de prin poezii. e tocit. nu m-am impiedicat insa de el, poezia e chiar buna si poate aici chiar isi are rostul, mai degraba l-as scoate din sutele alea de poezii care l-au tocit. e o poezie foarte pura (bine gasita neprihanirea din titlu), toate strofele au potentialul lor emotional, se imbina bine, de fapt nici n-are importanta, important e ca a deschis un loc in care am incaput.
e penita mea si fac ce vreau cu ea. :o)
Peste realitățile devenite amintire s-a așternut nostalgic voalul poeziei.
Până la urmă valoarea a tot ce este materie este dată de încărcătura sentimentală pe care aceasta o acumulează undeva în trecutul nostru plin de râsete :)
Iată cum, prin tehnica detaliului și a colajului lexical, prin doza acceptabilă de vulnerabilitate, prin discernământ, se poate face poezie din ceea ce ar fi putut părea la început un banal inventar sau un album învechit sau o pagină de jurnal îngălbenită.
Îmi plăcu mult cubul transparent al fericirii voastre.
da, e frumos acest text, parca te-a mai parasit un pic starea apasatoare pe care am gasit-o des in poemele tale. imi place ca este un intreg din care nu stii excat ce si cum sa iei sa pui mana, dar ramane o senzatie care poate fi placuta sau usor melancolica. frumos si penita.
p. s. eu as lasa simplu titlul, / diary/
un poem interesant, o lectură incitantă
am citit textul de trei ori și nu doar că nu m-a plictisit, ba dimpotrivă, m-a intrigat tot mai mult
însă nu este un apogeu
îi lipsește subtilitatea pentru că îi lipsește implicarea
rămâne un poem bun, doar că nu unul dintre favoritele mele sub această semnătură
“Sub stern îmi crește un fel de lumină”, e proiecția unui film, mut, în care lucrurile au o egalitate înspăimântătoare “cântarea cântărilor e pe același raft cu evanghelia după isus hristos” iar cuvintele sunt imprăștiate tăcut, hrană dintr-o mână inocentă, “ca pâinea ... pentru păsările din piața unirii”; în dosul marelui secret e deșertăciunea deșertăciunilor, căutăm mult până să credem, numele scrise pe un geam înghețat rămân, până în primăvară. “mereu mi se va lipi de palme aceeași fereastră cu tine” (acest vers mi-a atras atenția). Mi-a plăcut în mare poemul. Mi-a fost totuși greu să-i prind toate sensurile și nu pot descifra acestă metaforă “iluzii cresc neted precum pielea peștilor morți”.
Varianta finală a textului revăzut de mine recent:
În subsolul pieptului tău, azi-noapte,
şi-au dat în secret întâlnire
carnivorele mâini.
Se cuprindeau una pe alta,
se gândeau pe şoptite, se-nţelegeau
prin gesturi cu care
îi vor putea zidi inimii
deasupra capului
un cer de piatră cu strâmte hotare…
Deşi abia se cunoscuseră,
părea că se ştiu, totuşi,
de-o viaţă,
ca nişte surori siameze.
La un moment dat, una din ele,
chiar te rugase politicos,
să te ridici din pat
şi să le aduci o scară,
să poată mai lesne
să ţi se urce în cap.
Pe umerii tăi, azi-noapte,
o pereche de palme
înmănușată în negru
încălecaseră un visător,
unul albit la tâmple,
plutind printre neguri și umbre,
călare pe un cal alb.
Au obţinut dreptul să viseze
cum se vor desfăşura
la el în sânge, -naripate,
himerele-kamikaze cu zborul lor
pururea amânat.
Deasupra creştetului tău întârziau
mâini obișnuite
să spele creiere și să jongleze cu ele,
se spălau apoi una pe alta, se cuprindeau,
se mângâiau lasciv şi se gâdilau,
se-ncolăceau în jurul tâmplelor tale
aidoma unor vampirice buruieni,
îţi devorau din priviri
lumina ochilor, sufletul,
se întrepătrundeau,
preschimbându-se după aceea
în penumbra pumnului binevoitor.
Astfel, ai deschis vama,
v-ați îmbrăţișat cordial
și-ai încheiat într-un târziu
pactul păcii cu-nstrăinarea,
în inima unui pustiu,
sub ploaia de sare…
Dincolo de toate ups and downs-urile lumii contemporane pentru mine Oana Pellea a rămas aceeași Doamnă a lucrului bine făcut cu sufletul și nu altfel.
La erudio sau la teatru, nu contează, un om cu totul special.
Din păcate, textul nu se ridică la nivelul ambițiilor și referirilor sale.
Foarte subțire în exprimare și mult prea explicit în denominarea substantivelor poetice, poemul de față este mult sub nivelul obișnuit al Ioanei Barac Grigore.
Multe penițe și o recomandare, dar hai să fim serioși, oare cine mai scrie pe bune astăzi chiar dacă nu 'pușcă' nicăieri?
Ei, uite că scrie Baraca, iar asta ar trebui să ne lumineze pe toți ca o vopsea pentru marcaje rutiere.
Margas.
Lady You have a gift to play with the words. In ebraica scriem right to left. Explicatia e simpla : textele antice se ciopleau in piatra . Era comod cu dalta in stinga si un ciocan in mana dreapta. Pozitia aceasta anatomica faciliteaza deci scrisul de la dreapta la stinga , ochiul fiind in liber control cu semnele cioplite. Acum lansez tuturor o intrebare care mi-a luat timp sa-i gasesc raspunsul. De ce in Europa se circula pe drepta si in Imperiul britanic pe stinga ? PS Anca, chestia cu Ghandi nu e fair. Scoate-mi ochii daca o merit.
cumva am incadrat si finalu, asa cum il iau eu, si da, isi merita penita, pentru ca surprinde, pentru ca nu are cuvintele alea de care ne-am plictisit si care-s in toate poeziile, pentru ca "duios poemu trece" si pentru poezia din el
Păi, nu culeg poeții stelele, să le ofere iubitei? Nu taie lumina, ca o lamă de cuțit? Nu scârțâie luna, ca talpa de crep a pantofilor? Și câte altele... Nu mi-ai spus, însă, dacă ai găsit și ceva poezie în doina ce-am doinito Sofiei. Cu simpatie, P.S. Nu-l mai pomeni pe dl. sixtus, că iarăși trebuie să las totul baltă și să caut tămâia... =))
drept este că niciun poem nu își atinge vreodată potențialul maxim, însă mă bucur că toamna mea a rezonat cu toamna ta. Mulțumesc pentru atenționări, pe ici pe colo am mai curățat, însă sunt câteva și-uri pe care nu le văd date la o parte. poate la o a doua corectură...:)
dragul meu, începi prin a mă acuza și termini prin a mă insulta. eu nu am spus decât că în conjunctura aceea trebuia să dai dovadă de mai multă înteligență, și am spus-o frumos nu cum faci tu într-un comentariu recent, dar ajungem și acolo. deci prost pe față înseamnă să îți spun: ești prost Caragea. dar eu nu am spus asta, am pus sub semnul lui "dacă" inteligența ta , adică al dubiului, ceea ce nu percepi tu sunt nuanțele și încă multe altele... acum mă faci needucat... uite că mă insulți King, dar mie nu îmi pasă de insultele tale. tu îl insulți și pe Virgil, un om cu o vârstă respectabilă... pe lângă multe altele, și iată cum:
"Ca ai prostul obicei(insultă) sa faci afirmatii gratuite (insultă), asta se vede si cand spui ca nu ma intereseaza deloc de Hermeneia. Din contra, prin faptul ca respect un regulament, ca imi consum timpul citind creatiile autorilor, comentand si intervenind pe masura priceperii mele(de cât timp faci asta stimabile??? , sunt oameni care o fac de ani și nu se dau în stambă ca tine, oameni cu bun-simț) , arata ca imi pasa totusi de Hermeneia.(trebuie să demonstrezi, iar timpul o va demonstra dacă îți pasă însă uite cum îți pasă): "De fapt si de drept, ar trebui sa multumesti tututor care sunt activi pe sit (nesimțire crasă, adică Virgil să mulțumească pentru că plătește ceva și pentru că investește timp, și chiar a făcut-o dar unde erai tu mister King?) tuturor care au scos acest sit din letargie, nu de alta dar au fost zile la rand cand toata activitatea pe sit se rezuma la unul sau doua comentarii"(și tu erai un privitor pasiv, îți ziceai, doamne ce letargic site! ia uite-l cum stă în letargie!). Și asta numești tu educație? OK! Aha! Am înțeles! Totul se rezumă la faptul că nu știi cum să iei un pamfelt. Poate infatuarea să fie de vină? Poate inteligența? Dar ah, mă repet. Poate invidia? Poate ranchiuna? Poate niciuna sau poate toate. Chiar nu mă interesează. So, go on salvator de site-uri!
Andu, mai întâi să-ți zic bine-ai venit! Dacă versurile mele au puterea purificatoare a unui ocean cu smoală pentru un un drac ca tine mă bucur, înseamnă ceva! Eu te mai aștept, românește, conform tradiției. Cu sare. Paul, poate ai dreptate, am foarte mult de lucru pe textele mele. Mulțumesc pentru sinceritate. Seninătate, lumină...tuturor!
Alma, mulțumesc. Poarta vântului o voi lăsa totuși astfel, dar voi reveni asupra fiului tempestelor. Mulțumesc pentru cum ai descoperit imaginile. Vladimir, nu fi sigur niciodată pe înțelesurile mele, fiindcă de cele mai multe ori ochii tăi au văzut altele decât cele de mine manifestate. Știi bine că nu le dezvălui în fața a "n" perechi de ochi, indiferent de culorile lor. Și de aceea, te rog, știu ce e cu verdele și cu inima aceea, mai ales. Sărbători în multe alte culori, ție. Ela
am oprit finalul acolo unde ai zis fiindcă ai dreptate, cititorul îşi poate imagina de aci încolo ce doreşte. iar pe de altă parte, am vrut să dau dreptate un pic şi lui Andu, aşa că am trimis finalul la coş.
mulţumesc mult pentru intervenţia ta obiectivă. (în schimb, nu mă decid să schimb categoria...)
eu mă simt înghesuit între... cunoștințele mele lingvistice, prin urmare, mulțumesc Naan și mulțumesc Leea:) pentru că sincer , nu știu care îți este prenumele, ca să ne tutuim și noi.:) și lasă tu considerația pentru mine, pune un straight e ok și m-ai lămurit că ești cultă! așa mă bagi în datorii:))! iar eu nu rămân dator niciodată, vorba unui coleg de filială:)! atent și mucalit, paul
Multumesc. Eu insami am ezitat in a lasa anumite cuvinte in text. Acum am revenit asupra lui, cu convingerea ca aveam dreptate.:) Nu este un text filozofic decat in masura in care isi doreste cititorul sa fie. :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Dragele mele, eu am spus că așa am învățat. Și uite ce am găsit și online, pt că, din păcate, la altceva nu am acces acum: "ÁLTFEL adv. 1. În alt chip; altcum, altcumva, altminteri. ♢ Loc. adj. Altfel de = de altă natură, de alt soi. ♢ Dealtfel = însă; cu toate acestea. 2. Dacă nu..., în caz contrar. – Alt + fel. Sursa: DEX '98 | Trimisă de ana_zecheru, 8 Jan 2003 | Greșeală de tipar . Deci, este locuțiune adjectivală, exact cu sensul dorit de către Diana, și chiar este compusă din "alt" și "fel". Doar că se scrie împreunat. "Alt fel (soi) de struguri nu am mâncat", sau "alt fel de mâncare nu am primit" nu este același lucru cu "altfel de mâncare nu-mi place" sau "alt fel de iubire". Prin urmare, Diana, eu ți-am înțeles explicația, așa șugubeață cum este ea, dar cred doar că e trasă de păr și că nu ai vrut să spui "un alt soi de iubire"... Poate mă înșel, important este să știi tu, în cele din urmă, nu-i nici un capăt de țară. Și mulțumesc pentru că ai schimbat încadrarea.
pentru textul : Alt fel de iubire deCu voia Dvs. :-) vreau sa-ti spun Virgile ca pe tine te incearca rau febra rimei, cred ca trebuie sa o lasi o data sa te cuprinda, scrie un poem cu ritm si rima si dupa aceea daca vei supravietui vei fi vindecat, la fel ca bolnavii de tifos. "trupul rasucit ca un gand nerostit", versul asta are ritm si rima mai mult decat multe poeme cu ritm si rima da capo al fine. Deci? Andu
pentru textul : mate blues II decu riscul de a fi cam monotona, de a nu aduce nimic nou, spun si eu da. am ajuns ca un submarin, ies la suprafata doar atunci cand ceva chiar ma misca si daca as da impresia ca-s prea sensibila, nope, nu-s. :o)
pentru textul : eu vin din moarte sau neprihănire dedar, despre poezie.
nu-mi place "oamenii invata", "invatatul" de prin poezii. e tocit. nu m-am impiedicat insa de el, poezia e chiar buna si poate aici chiar isi are rostul, mai degraba l-as scoate din sutele alea de poezii care l-au tocit. e o poezie foarte pura (bine gasita neprihanirea din titlu), toate strofele au potentialul lor emotional, se imbina bine, de fapt nici n-are importanta, important e ca a deschis un loc in care am incaput.
e penita mea si fac ce vreau cu ea. :o)
Peste realitățile devenite amintire s-a așternut nostalgic voalul poeziei.
pentru textul : crochiu VI dePână la urmă valoarea a tot ce este materie este dată de încărcătura sentimentală pe care aceasta o acumulează undeva în trecutul nostru plin de râsete :)
Iată cum, prin tehnica detaliului și a colajului lexical, prin doza acceptabilă de vulnerabilitate, prin discernământ, se poate face poezie din ceea ce ar fi putut părea la început un banal inventar sau un album învechit sau o pagină de jurnal îngălbenită.
Îmi plăcu mult cubul transparent al fericirii voastre.
da, e frumos acest text, parca te-a mai parasit un pic starea apasatoare pe care am gasit-o des in poemele tale. imi place ca este un intreg din care nu stii excat ce si cum sa iei sa pui mana, dar ramane o senzatie care poate fi placuta sau usor melancolica. frumos si penita.
pentru textul : carnețelul albastru pe care scrie Diary dep. s. eu as lasa simplu titlul, / diary/
e unul din poemele pe care am pariat ca jucător la bursă.
pentru textul : astenie de primăvară I deimi place mai ales finalul, dar si scrisul gungsuh cu setea nestâmpărată.
Ţi-ai terminat de făcut cele două pagini de liniuţe, margas?
pentru textul : Tratat despre dragoste, pulovere şi fluturi deEu bănuiesc "zilele" astea de poezie (mai puţin amănuntele primului paragraf de la VI). Poezia unor momente de luciditate trăite altfel.
pentru textul : zile deun poem interesant, o lectură incitantă
pentru textul : pe aici nu se întâmplă nimic deam citit textul de trei ori și nu doar că nu m-a plictisit, ba dimpotrivă, m-a intrigat tot mai mult
însă nu este un apogeu
îi lipsește subtilitatea pentru că îi lipsește implicarea
rămâne un poem bun, doar că nu unul dintre favoritele mele sub această semnătură
“Sub stern îmi crește un fel de lumină”, e proiecția unui film, mut, în care lucrurile au o egalitate înspăimântătoare “cântarea cântărilor e pe același raft cu evanghelia după isus hristos” iar cuvintele sunt imprăștiate tăcut, hrană dintr-o mână inocentă, “ca pâinea ... pentru păsările din piața unirii”; în dosul marelui secret e deșertăciunea deșertăciunilor, căutăm mult până să credem, numele scrise pe un geam înghețat rămân, până în primăvară. “mereu mi se va lipi de palme aceeași fereastră cu tine” (acest vers mi-a atras atenția). Mi-a plăcut în mare poemul. Mi-a fost totuși greu să-i prind toate sensurile și nu pot descifra acestă metaforă “iluzii cresc neted precum pielea peștilor morți”.
pentru textul : a love song for bobby long decu o carte - fâlfâl - în loc de cap ca femeile lui dali cam despre asta voiam sa spun.
pentru textul : fata care mergea citind pe stradă demă amuzi, silvia. evident însă, dacă tu vrei ca plopul să facă pere și răchita micșunele, cine sînt eu ca să te împiedic?!
pentru textul : oolong tea deVarianta finală a textului revăzut de mine recent:
În subsolul pieptului tău, azi-noapte,
şi-au dat în secret întâlnire
carnivorele mâini.
Se cuprindeau una pe alta,
se gândeau pe şoptite, se-nţelegeau
prin gesturi cu care
îi vor putea zidi inimii
deasupra capului
un cer de piatră cu strâmte hotare…
Deşi abia se cunoscuseră,
părea că se ştiu, totuşi,
de-o viaţă,
ca nişte surori siameze.
La un moment dat, una din ele,
chiar te rugase politicos,
să te ridici din pat
şi să le aduci o scară,
să poată mai lesne
să ţi se urce în cap.
Pe umerii tăi, azi-noapte,
o pereche de palme
înmănușată în negru
încălecaseră un visător,
unul albit la tâmple,
plutind printre neguri și umbre,
călare pe un cal alb.
Au obţinut dreptul să viseze
cum se vor desfăşura
la el în sânge, -naripate,
himerele-kamikaze cu zborul lor
pururea amânat.
Deasupra creştetului tău întârziau
mâini obișnuite
să spele creiere și să jongleze cu ele,
se spălau apoi una pe alta, se cuprindeau,
se mângâiau lasciv şi se gâdilau,
se-ncolăceau în jurul tâmplelor tale
aidoma unor vampirice buruieni,
îţi devorau din priviri
lumina ochilor, sufletul,
se întrepătrundeau,
preschimbându-se după aceea
în penumbra pumnului binevoitor.
Astfel, ai deschis vama,
v-ați îmbrăţișat cordial
și-ai încheiat într-un târziu
pactul păcii cu-nstrăinarea,
în inima unui pustiu,
sub ploaia de sare…
Mulțumesc pentru citire,
pentru textul : Penumbra pumnului binevoitor deEugen.
"adiere de vânt" nu este pleonasm la fel cum nici rafală de vânt nu este pleonasm.
pentru textul : mai lasă-mă deCezar
Dincolo de toate ups and downs-urile lumii contemporane pentru mine Oana Pellea a rămas aceeași Doamnă a lucrului bine făcut cu sufletul și nu altfel.
pentru textul : prin absurd, caii oanei pellea deLa erudio sau la teatru, nu contează, un om cu totul special.
Din păcate, textul nu se ridică la nivelul ambițiilor și referirilor sale.
Foarte subțire în exprimare și mult prea explicit în denominarea substantivelor poetice, poemul de față este mult sub nivelul obișnuit al Ioanei Barac Grigore.
Multe penițe și o recomandare, dar hai să fim serioși, oare cine mai scrie pe bune astăzi chiar dacă nu 'pușcă' nicăieri?
Ei, uite că scrie Baraca, iar asta ar trebui să ne lumineze pe toți ca o vopsea pentru marcaje rutiere.
Margas.
Lady You have a gift to play with the words. In ebraica scriem right to left. Explicatia e simpla : textele antice se ciopleau in piatra . Era comod cu dalta in stinga si un ciocan in mana dreapta. Pozitia aceasta anatomica faciliteaza deci scrisul de la dreapta la stinga , ochiul fiind in liber control cu semnele cioplite. Acum lansez tuturor o intrebare care mi-a luat timp sa-i gasesc raspunsul. De ce in Europa se circula pe drepta si in Imperiul britanic pe stinga ? PS Anca, chestia cu Ghandi nu e fair. Scoate-mi ochii daca o merit.
pentru textul : portret în bustrofedon decumva am incadrat si finalu, asa cum il iau eu, si da, isi merita penita, pentru ca surprinde, pentru ca nu are cuvintele alea de care ne-am plictisit si care-s in toate poeziile, pentru ca "duios poemu trece" si pentru poezia din el
pentru textul : octopus deImi pare rau. O fi emotionanta pentru altii. Pentru mine e banala. O simpla impresie. Discutabila, evidnt.
pentru textul : copacul de"nimeni din Republica Moldova nu mai are acces la internet începând cu ora 16.00" :(
pentru textul : sandale pentru no woman's land dePăi, nu culeg poeții stelele, să le ofere iubitei? Nu taie lumina, ca o lamă de cuțit? Nu scârțâie luna, ca talpa de crep a pantofilor? Și câte altele... Nu mi-ai spus, însă, dacă ai găsit și ceva poezie în doina ce-am doinito Sofiei. Cu simpatie, P.S. Nu-l mai pomeni pe dl. sixtus, că iarăși trebuie să las totul baltă și să caut tămâia... =))
pentru textul : doină pe potriva sorții dedaca nu ai vrea sa rimeze vid cu palid si lichid, ar fi interesanta. si eu care intrasem cu penitele prin buzunarele de zapada...
pentru textul : Aceasta e doar o melodie tristă dedrept este că niciun poem nu își atinge vreodată potențialul maxim, însă mă bucur că toamna mea a rezonat cu toamna ta. Mulțumesc pentru atenționări, pe ici pe colo am mai curățat, însă sunt câteva și-uri pe care nu le văd date la o parte. poate la o a doua corectură...:)
pentru textul : Rugăciunea unui rătăcit se stinge într-o țigară defermoarul pânzelor/ suspinul unui mit/ scrumul unei clipe/dulceaţa raiului - metafore in genitiv - toxice (prin abundentă/superficialitate/lejeritate)
ne-dându-ţi - nu prea înţeleg rostul primei cratime
pentru textul : soartă 2 dedragul meu, începi prin a mă acuza și termini prin a mă insulta. eu nu am spus decât că în conjunctura aceea trebuia să dai dovadă de mai multă înteligență, și am spus-o frumos nu cum faci tu într-un comentariu recent, dar ajungem și acolo. deci prost pe față înseamnă să îți spun: ești prost Caragea. dar eu nu am spus asta, am pus sub semnul lui "dacă" inteligența ta , adică al dubiului, ceea ce nu percepi tu sunt nuanțele și încă multe altele... acum mă faci needucat... uite că mă insulți King, dar mie nu îmi pasă de insultele tale. tu îl insulți și pe Virgil, un om cu o vârstă respectabilă... pe lângă multe altele, și iată cum:
"Ca ai prostul obicei(insultă) sa faci afirmatii gratuite (insultă), asta se vede si cand spui ca nu ma intereseaza deloc de Hermeneia. Din contra, prin faptul ca respect un regulament, ca imi consum timpul citind creatiile autorilor, comentand si intervenind pe masura priceperii mele(de cât timp faci asta stimabile??? , sunt oameni care o fac de ani și nu se dau în stambă ca tine, oameni cu bun-simț) , arata ca imi pasa totusi de Hermeneia.(trebuie să demonstrezi, iar timpul o va demonstra dacă îți pasă însă uite cum îți pasă): "De fapt si de drept, ar trebui sa multumesti tututor care sunt activi pe sit (nesimțire crasă, adică Virgil să mulțumească pentru că plătește ceva și pentru că investește timp, și chiar a făcut-o dar unde erai tu mister King?) tuturor care au scos acest sit din letargie, nu de alta dar au fost zile la rand cand toata activitatea pe sit se rezuma la unul sau doua comentarii"(și tu erai un privitor pasiv, îți ziceai, doamne ce letargic site! ia uite-l cum stă în letargie!). Și asta numești tu educație? OK! Aha! Am înțeles! Totul se rezumă la faptul că nu știi cum să iei un pamfelt. Poate infatuarea să fie de vină? Poate inteligența? Dar ah, mă repet. Poate invidia? Poate ranchiuna? Poate niciuna sau poate toate. Chiar nu mă interesează. So, go on salvator de site-uri!
pentru textul : sebi cel nebun după poezie deAndu, mai întâi să-ți zic bine-ai venit! Dacă versurile mele au puterea purificatoare a unui ocean cu smoală pentru un un drac ca tine mă bucur, înseamnă ceva! Eu te mai aștept, românește, conform tradiției. Cu sare. Paul, poate ai dreptate, am foarte mult de lucru pe textele mele. Mulțumesc pentru sinceritate. Seninătate, lumină...tuturor!
pentru textul : Dublul nu mă iubește! deAlma, mulțumesc. Poarta vântului o voi lăsa totuși astfel, dar voi reveni asupra fiului tempestelor. Mulțumesc pentru cum ai descoperit imaginile. Vladimir, nu fi sigur niciodată pe înțelesurile mele, fiindcă de cele mai multe ori ochii tăi au văzut altele decât cele de mine manifestate. Știi bine că nu le dezvălui în fața a "n" perechi de ochi, indiferent de culorile lor. Și de aceea, te rog, știu ce e cu verdele și cu inima aceea, mai ales. Sărbători în multe alte culori, ție. Ela
pentru textul : Five Seconds deam oprit finalul acolo unde ai zis fiindcă ai dreptate, cititorul îşi poate imagina de aci încolo ce doreşte. iar pe de altă parte, am vrut să dau dreptate un pic şi lui Andu, aşa că am trimis finalul la coş.
mulţumesc mult pentru intervenţia ta obiectivă. (în schimb, nu mă decid să schimb categoria...)
pentru textul : Your message has been sent deeu mă simt înghesuit între... cunoștințele mele lingvistice, prin urmare, mulțumesc Naan și mulțumesc Leea:) pentru că sincer , nu știu care îți este prenumele, ca să ne tutuim și noi.:) și lasă tu considerația pentru mine, pune un straight e ok și m-ai lămurit că ești cultă! așa mă bagi în datorii:))! iar eu nu rămân dator niciodată, vorba unui coleg de filială:)! atent și mucalit, paul
pentru textul : Gâlglossă deMultumesc. Eu insami am ezitat in a lasa anumite cuvinte in text. Acum am revenit asupra lui, cu convingerea ca aveam dreptate.:) Nu este un text filozofic decat in masura in care isi doreste cititorul sa fie. :)
pentru textul : (1) Mic și-o inimă de plumb / (2) Lebăda supărată deAșa este Alma, nimeni nu știe de unde vine nici încotro se îndreaptă ceea ce anticii numeau nebunia divină.
pentru textul : Transeptul dePagini