Titlul m-a dus sinceră să fiu la una din povestirile lui Gerard Klein care se numea, cred, "Când zeii plâng" (am citit-o de mult așa că dacă mă înșel și nu-i aparține nu mă trageți de urechi :)). Poezia mi s-a părut destul de încărcată, probabil datorită exprsiilor în latină, dar care condimentează puțin discursul. Și totuși... poate "templum" ar trebui lăsat "templul", mi se pare că supralicitezi deja, ca și cu înșiruirea colinelor. Ai creat o atmosferă destul de încărcată și ultimele versuri sună ca o prevestire, ceea ce e bine, fiindcă anunță un deznodământ propriu al cititorului. Cred că, împreună cu strofa a treia, acestea sunt cele mai bune versuri din poezie.
Sorin, te-am rugat sa nu mai introduci inca o data titlul textului in interiorul textului si mai ales sa nu mai folosesti majuscule nejustificat. Considera acesta un avertisment.
eu nu pot fi de acord cu antecomentatorii mei. dimpotriva, cred ca poemul creste in intensitate cu cat se apropie de final. e ceva aici din marin sorescu, din nea marin, din moromete, din ceea ce inseamna a fi un fel de maestru pentru sine si pentru ceilalti. este istoria unui om care lasa in urma lui un nume, care lasa un semn in sufletele altora. de asta mi se pare din partea autorului, un act de recunoastere si recunostinta, care face o dedicatie. de aici, necesitatea de a scrie direct, fara artificii stilistice, din inima cum se spune. e semnul care arata catre semnul ce l a atins candva. cine respinge un astfel de text, nu cred ca o face in privinta textului, ci in privinta a ceea ce spune: ca se poate transmite bucuria de a trai, asa cum se traieste pe sine cineva. sau cum ai transmite sufletul. chicere e mesia lui ion, vasile si gheorghe. si a tuturor celorlalti heruvimi si serafimi. asta e smecheria, ca si noica, care singur vedea soareci. cine ar indrazni sa spuna ca nu? penita pentru omul si poetul chichere
"La mulți ani" și "Sărbători fericite". personal, aș dori ca situl să spargă, în sfârșit, gheața (ori greața?) creată între diferitele condeie (care scriu in vers alb, clasic, elitistic, profund sau mai puțin profund). nu, românul nu s-a născut poet, toți învățăm și ne străduim spre mai bine... eu țin să mulțumesc pentru acest forum.
prea multe puncte de suspensie. ele nu se justifică nici măcar din perspectiva unui cititor (pentru că asta e miza lor, nu? o invitație/o cooperare cu el)inteligent și cu o imaginație bogată.
dragul meu Virgil te rog sa privesti obiectiv nuantele exprimate in acest context: am avut comentarii de la Ioana si Beniamin strict referitoare la sensurile limbii franceze din text si am inteles perfect spitritul celor spuse, (limba franceza invatata inca din clasa a Va cel putin de mine). Aceste comentarii nu m-au jignit, dimpotriva. Problema capata o cu totul alta conotatie cand Andu Moldovan afirma "Poate ca eu nu sunt capabil sa inteleg spiritul bilingv al emigrantilor... " o conotatie chiar peiorativa. Asta vis-a-vis de romanii care, PLECATI SAU NU, cunosc si engleza, franceza, italiana, ebraica, spaniola, portugheza si altele...Daca cineva nu stie, nu-i nici o rusine, dar nu trebuie sa jigneasca pe nimeni. Te rog sa nu faci greseala sa cazi intr-o capcana.
Uite un profet prins la jumatatea distantei dintre luciditate si nevoia de ratacire de sine a omului contemporan, nehotarat intre a spune lucrurile cu tot riscul nesabuintei acestora si a-si musca limba inainte ca aceasta sa termine toate cuvintele... glontele acela e din alt film, poate ca e mai bine sa incerci ceva mai clasic, o sageata ceva. Interesanta inversiunea din titlu desi legatura cu subtitlul menita sa confere dramatism nu functioneaza. Oricum ar fi, versul din care a iesit probabil toata aceasta poezie mi se pare a fi "nici sfinte nici nude".
dragul meu, multe lucruri nu sint scrise in regulament in mod explicit dar totusi acolo scrie:
18. Un text care prezintă greşeli gramaticale, de tipărire şi asupra căruia s-a atras atenţia de către
moderatorii sau editorii site-ului trebuie corectat în cel mult douăzeci şi patru de ore. Necorectarea la timp duce la anularea vizibilitaţii textului.
Hermeneia se straduieste sa ofere o imagine cit de cit agreabila. Exista o multitudine de cai prin care se poate strica asta. Noi te-am rugat sa nu mai pui ziua si data acolo. Corpul textului este dedicat corpului textului si nu altor tipuri de informatie.
"arhaic?! nicidecum. este înfiripat după o discuţie reală şi recentă" - acesta nu e un argument suficient. Când rezultatul liric al discuţiei reale şi recente este acesta:
"cum s-a făcut cerul şi pământul
n-am mai aşteptat mult
după orânduială" - acel "nicidecum nu este arhaic!" e suspect de obstinaţie pură.
"nu văd de ce frecvenţa postărilor ar fi direct proporţională cu "efect(ul) negativ asupra valorii literare intrinseci." - pentru că poezia veritabilă are nevoie de nişte factori irefutabili, factori pe care mulţi dintre noi îi ştim, deci nu mai plictisesc. Am să numesc doar unul, acela care face valabile spusele mele de mai sus: cenzura trăirilor. Nu totul e demn de-a fi scris. În fapt, foarte puţine sentimente sunt menite intelectualizării lirice. Şi mai puţine sunt publicabile. Pentru că puţine sunt emoţiile specifice mie şi numai şi numai mie, iar cele care nu sunt aşa, nu echivalează preţul hârtiei risipite. Iar când cineva nu se mai poate opri din scris, e mai degrabă un semn de exhibiţie, poetizare, superficialitate etc decât de fertilitate imanent-literară. Şi iată de ce frecvenţa creaţiei şi a postării afectează calitatea. Bunînţeles, există cazuri rare în care cineva scrie şi mult, şi bine, dar acolo e vorba despre geniu, ceea ce, după cum spuneai, nu e cazul nostru. Nu mai dezvolt...
" păi după cum spui tu, toate textele mele sunt defectuoase" - n-am spus asta!
"Adrian, este firesc să-mi pese de propria creaţie. aşa că nu văd ce trebuie să fie atât de curios în asta" - retoric, o fi firesc şi atunci când ne pasă numai de creaţiile noastre?
pentru o atmosferă bine aliniată cu personajul neresuscitată prin șocuri, așa cum am mai observat în genul ăsta de texte eu spun că personajul se apropie de nivelul lui maximal și asta e un plus autorul reușește să scindeze atenția pe mai multe planuri, fără să se încurce în concepte procedee pe care nu le stăpânește avem aici o Poezie
eu nu stiu ce aveti domniile voastre de impartit si nici nu ma priveste. dar ar fi bine ca imparteala sa aiba loc in alta parte.
pe Hermeneia v-as ruga sa va abtineti de la insulte si caracterizari.
Matei, iti amintesc ca aici se comneteaza textul de mai sus (care poate fi desfiintat, dar ai argumente pentru asta), si nu "opera omnia".
Ah, iertați-mă ! nu imi permit să-mi "termin" partenerul de dialog! :) Binevenită propunerea dumneavoastră - vorbesc de acea plimbare, chiar aveam nevoie de ea! mă gândesc însă dacă n-ar fi mai potrivit să primesc lecțiile pe mail (am o adresă la profil), că să nu aglomerăm pagina Hermeneei cu niște commuri care i-ar plictisi, probabil, pe cei mai avansați decât începătoarea de mine (și, firește, că să nu vadă toată lumea ce întrebări naive o să vă pun...:)) dar motivul ăsta vi-l spun în șoaptă, să nu mă audă altcineva!) Bineînțeles că de intenționați să sintetizați informațiile sub forma unui eseu, situația se schimbă. Rămâne la alegerea dvs. prin care "parc" ne vom plimba. Atunci când veți avea vreme. Răgazul de care aveți nevoie va fi respectat! Promit solemn. Până atunci,voi deschide o carte care îmi tot face cu ochiul și pentru care n-am avut timp, "Între știință și religie" de Thierry Magin, și le voi termina pe cele începute și abandonate - deja îmi bat cu pumnii în masă. Mulțumesc încă o dată pentru propunerea mai mult decât generoasă .
Am avut cindva privilegiul sa cunosc o femeie speciala . Fusese asistenta lui Eco si discutam de semiotica. In toiul unei agape s-a deschis o sticla de Merlot. Am baut cu totii neatenti la vin , focusul fiind pe discutie. De odata se facu tacere , amica mea delectata de vin ne dizerta cu talentul unui viniard spaniol : asta e Merlot Colcheaga 1995 , un excelent an mai baieti , de unde ati facut voi rost de asa ceva rar? Hedonismul e o arta care se invata sau poate ca nu. Te nasti cu ea asa cum si scrisul vine dinlauntru din adincimi nebanuite pe care rar le cercetam, cu mirare.
Luminita, multumesc mult de apreciere. Ca idee, probabil sunt unul dintre putinii care nu au citit o boaba din Cartarescu. Textul asta reprezinta de fapt o schimbare, de stil si constructie interioara.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
D-le Cezar, pentru că observ că persistaţi în eroare - "noştrii" se scrie cu un singur "i"...
pentru textul : motanii noştri desi pe tine. cum cine? spiritul. frumos de tot. n-am ce zice, decat de bine. placut. mult. fericite!
pentru textul : vremuri deTitlul m-a dus sinceră să fiu la una din povestirile lui Gerard Klein care se numea, cred, "Când zeii plâng" (am citit-o de mult așa că dacă mă înșel și nu-i aparține nu mă trageți de urechi :)). Poezia mi s-a părut destul de încărcată, probabil datorită exprsiilor în latină, dar care condimentează puțin discursul. Și totuși... poate "templum" ar trebui lăsat "templul", mi se pare că supralicitezi deja, ca și cu înșiruirea colinelor. Ai creat o atmosferă destul de încărcată și ultimele versuri sună ca o prevestire, ceea ce e bine, fiindcă anunță un deznodământ propriu al cititorului. Cred că, împreună cu strofa a treia, acestea sunt cele mai bune versuri din poezie.
pentru textul : și zeii plîng deam băgat textul meu prostesc înainte de a-l citi pe al tău cu.... Lasă! Altădată
pentru textul : nerușinare deAalizeul induce lumea virtuală în eroare, nici măcar așa :* nu îmi amintesc să îl fi pupat vreodată! E o figură! :))
pentru textul : aici în românia e deja 12 deVa multumesc tuturor pentru semne si pentru aprecieri.
Cristina, ca de obicei, ma "citesti" bine. :) Multumesc.
pentru textul : moartea nu are demulțumim, Cris, cami era în vacanță la noi...:)
pentru textul : poeții dorm în vaze deSorin, te-am rugat sa nu mai introduci inca o data titlul textului in interiorul textului si mai ales sa nu mai folosesti majuscule nejustificat. Considera acesta un avertisment.
pentru textul : Șarpele Midgardului deeu nu pot fi de acord cu antecomentatorii mei. dimpotriva, cred ca poemul creste in intensitate cu cat se apropie de final. e ceva aici din marin sorescu, din nea marin, din moromete, din ceea ce inseamna a fi un fel de maestru pentru sine si pentru ceilalti. este istoria unui om care lasa in urma lui un nume, care lasa un semn in sufletele altora. de asta mi se pare din partea autorului, un act de recunoastere si recunostinta, care face o dedicatie. de aici, necesitatea de a scrie direct, fara artificii stilistice, din inima cum se spune. e semnul care arata catre semnul ce l a atins candva. cine respinge un astfel de text, nu cred ca o face in privinta textului, ci in privinta a ceea ce spune: ca se poate transmite bucuria de a trai, asa cum se traieste pe sine cineva. sau cum ai transmite sufletul. chicere e mesia lui ion, vasile si gheorghe. si a tuturor celorlalti heruvimi si serafimi. asta e smecheria, ca si noica, care singur vedea soareci. cine ar indrazni sa spuna ca nu? penita pentru omul si poetul chichere
pentru textul : Poemul pentru Chichere de"La mulți ani" și "Sărbători fericite". personal, aș dori ca situl să spargă, în sfârșit, gheața (ori greața?) creată între diferitele condeie (care scriu in vers alb, clasic, elitistic, profund sau mai puțin profund). nu, românul nu s-a născut poet, toți învățăm și ne străduim spre mai bine... eu țin să mulțumesc pentru acest forum.
pentru textul : hermeneia 2.0 deprea multe puncte de suspensie. ele nu se justifică nici măcar din perspectiva unui cititor (pentru că asta e miza lor, nu? o invitație/o cooperare cu el)inteligent și cu o imaginație bogată.
pentru textul : Întâmplare dedragul meu Virgil te rog sa privesti obiectiv nuantele exprimate in acest context: am avut comentarii de la Ioana si Beniamin strict referitoare la sensurile limbii franceze din text si am inteles perfect spitritul celor spuse, (limba franceza invatata inca din clasa a Va cel putin de mine). Aceste comentarii nu m-au jignit, dimpotriva. Problema capata o cu totul alta conotatie cand Andu Moldovan afirma "Poate ca eu nu sunt capabil sa inteleg spiritul bilingv al emigrantilor... " o conotatie chiar peiorativa. Asta vis-a-vis de romanii care, PLECATI SAU NU, cunosc si engleza, franceza, italiana, ebraica, spaniola, portugheza si altele...Daca cineva nu stie, nu-i nici o rusine, dar nu trebuie sa jigneasca pe nimeni. Te rog sa nu faci greseala sa cazi intr-o capcana.
pentru textul : adieu deDacă îmi permiteți, există și simboluri nefundamentale, de exemplu culoarea roșu a semaforului.
pentru textul : rosario deUite un profet prins la jumatatea distantei dintre luciditate si nevoia de ratacire de sine a omului contemporan, nehotarat intre a spune lucrurile cu tot riscul nesabuintei acestora si a-si musca limba inainte ca aceasta sa termine toate cuvintele... glontele acela e din alt film, poate ca e mai bine sa incerci ceva mai clasic, o sageata ceva. Interesanta inversiunea din titlu desi legatura cu subtitlul menita sa confere dramatism nu functioneaza. Oricum ar fi, versul din care a iesit probabil toata aceasta poezie mi se pare a fi "nici sfinte nici nude".
pentru textul : cuvintele ne pîndim dedragul meu, multe lucruri nu sint scrise in regulament in mod explicit dar totusi acolo scrie:
18. Un text care prezintă greşeli gramaticale, de tipărire şi asupra căruia s-a atras atenţia de către
moderatorii sau editorii site-ului trebuie corectat în cel mult douăzeci şi patru de ore. Necorectarea la timp duce la anularea vizibilitaţii textului.
Hermeneia se straduieste sa ofere o imagine cit de cit agreabila. Exista o multitudine de cai prin care se poate strica asta. Noi te-am rugat sa nu mai pui ziua si data acolo. Corpul textului este dedicat corpului textului si nu altor tipuri de informatie.
pentru textul : Umbre căzute din lună de"arhaic?! nicidecum. este înfiripat după o discuţie reală şi recentă" - acesta nu e un argument suficient. Când rezultatul liric al discuţiei reale şi recente este acesta:
"cum s-a făcut cerul şi pământul
n-am mai aşteptat mult
după orânduială" - acel "nicidecum nu este arhaic!" e suspect de obstinaţie pură.
"nu văd de ce frecvenţa postărilor ar fi direct proporţională cu "efect(ul) negativ asupra valorii literare intrinseci." - pentru că poezia veritabilă are nevoie de nişte factori irefutabili, factori pe care mulţi dintre noi îi ştim, deci nu mai plictisesc. Am să numesc doar unul, acela care face valabile spusele mele de mai sus: cenzura trăirilor. Nu totul e demn de-a fi scris. În fapt, foarte puţine sentimente sunt menite intelectualizării lirice. Şi mai puţine sunt publicabile. Pentru că puţine sunt emoţiile specifice mie şi numai şi numai mie, iar cele care nu sunt aşa, nu echivalează preţul hârtiei risipite. Iar când cineva nu se mai poate opri din scris, e mai degrabă un semn de exhibiţie, poetizare, superficialitate etc decât de fertilitate imanent-literară. Şi iată de ce frecvenţa creaţiei şi a postării afectează calitatea. Bunînţeles, există cazuri rare în care cineva scrie şi mult, şi bine, dar acolo e vorba despre geniu, ceea ce, după cum spuneai, nu e cazul nostru. Nu mai dezvolt...
" păi după cum spui tu, toate textele mele sunt defectuoase" - n-am spus asta!
"Adrian, este firesc să-mi pese de propria creaţie. aşa că nu văd ce trebuie să fie atât de curios în asta" - retoric, o fi firesc şi atunci când ne pasă numai de creaţiile noastre?
pentru textul : şi s-au ales cu mine dedoamnelor, va multumesc pentru lectura si aprecieri.
pentru textul : măsurarea inteligenţei emoţionale deori imaginaţie creativă?!
pentru textul : păpuşa woodoo şi bufniţa cu cap rotativ deo expansiune de materie cenuşie!
Dacă textul se termina la "degetele ude", era ok.
pentru textul : Zile prin care trecem ca oamenii deCe urmează e teoria pantofului înfuriat.
Ideile nu sînt proaste. Punerea în lirică este stîngace. Prea mulți de „ca să”, „ce”, „pe care”. Adică nu e nevoie să ne explici. Spune-ne.
pentru textul : miriapod străfulgerat de azur depentru o atmosferă bine aliniată cu personajul neresuscitată prin șocuri, așa cum am mai observat în genul ăsta de texte eu spun că personajul se apropie de nivelul lui maximal și asta e un plus autorul reușește să scindeze atenția pe mai multe planuri, fără să se încurce în concepte procedee pe care nu le stăpânește avem aici o Poezie
pentru textul : cerul interzis de...apex inascensus, Andule:)!
pentru textul : apex deeu nu stiu ce aveti domniile voastre de impartit si nici nu ma priveste. dar ar fi bine ca imparteala sa aiba loc in alta parte.
pentru textul : Iadul cel de toate zilele depe Hermeneia v-as ruga sa va abtineti de la insulte si caracterizari.
Matei, iti amintesc ca aici se comneteaza textul de mai sus (care poate fi desfiintat, dar ai argumente pentru asta), si nu "opera omnia".
Ah, iertați-mă ! nu imi permit să-mi "termin" partenerul de dialog! :) Binevenită propunerea dumneavoastră - vorbesc de acea plimbare, chiar aveam nevoie de ea! mă gândesc însă dacă n-ar fi mai potrivit să primesc lecțiile pe mail (am o adresă la profil), că să nu aglomerăm pagina Hermeneei cu niște commuri care i-ar plictisi, probabil, pe cei mai avansați decât începătoarea de mine (și, firește, că să nu vadă toată lumea ce întrebări naive o să vă pun...:)) dar motivul ăsta vi-l spun în șoaptă, să nu mă audă altcineva!) Bineînțeles că de intenționați să sintetizați informațiile sub forma unui eseu, situația se schimbă. Rămâne la alegerea dvs. prin care "parc" ne vom plimba. Atunci când veți avea vreme. Răgazul de care aveți nevoie va fi respectat! Promit solemn. Până atunci,voi deschide o carte care îmi tot face cu ochiul și pentru care n-am avut timp, "Între știință și religie" de Thierry Magin, și le voi termina pe cele începute și abandonate - deja îmi bat cu pumnii în masă. Mulțumesc încă o dată pentru propunerea mai mult decât generoasă .
pentru textul : (2)Cȃte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Azi, Aristotel (doar ca pre-text) demi se pare atât de interesant ca ideea să crească din pământ, din iarbă verde, din orice!
şi apropo, omul tău pare a fi el însuşi un simbol!
mai trec pe aici.
pentru textul : cînd creştea din ţărînă ideea dem-am edificat, Paul Blaj. nu trebuie să îți mai faci probleme.
pentru textul : Boierismul - necenzurat ludic deAm avut cindva privilegiul sa cunosc o femeie speciala . Fusese asistenta lui Eco si discutam de semiotica. In toiul unei agape s-a deschis o sticla de Merlot. Am baut cu totii neatenti la vin , focusul fiind pe discutie. De odata se facu tacere , amica mea delectata de vin ne dizerta cu talentul unui viniard spaniol : asta e Merlot Colcheaga 1995 , un excelent an mai baieti , de unde ati facut voi rost de asa ceva rar? Hedonismul e o arta care se invata sau poate ca nu. Te nasti cu ea asa cum si scrisul vine dinlauntru din adincimi nebanuite pe care rar le cercetam, cu mirare.
pentru textul : Cutremur deam facut ceva gresit?
pentru textul : Când nu-ți mai e frică devii veșnic deparerea mea de doi lei:
pentru textul : românia lui virgil t -I- deNu.
Luminita, multumesc mult de apreciere. Ca idee, probabil sunt unul dintre putinii care nu au citit o boaba din Cartarescu. Textul asta reprezinta de fapt o schimbare, de stil si constructie interioara.
pentru textul : convulsii febrile dePagini