ideea centrala era urmatorul paradox: cine/ce are timp sa gandeasca, nu poate gandi, iar cine nu are timp sa gandeasca destul/cat ar dori, poate gandi. si cred ca poezia se naste tocmai din antagonii, chiar daca este vorba despre pareri antitetice ale celor ce au citit o anumita poezie sau despre paradoxuri constatate de autor.
nu este nici un deranj. Ar trebui ca acum să îţi poţi publica textul. dacă ai probleme te rog să îmi spui ca să ţi-l public eu. de asemeni observ că sănt două texte cu acelaşi titlu deci probabil că ar trebui să te hotărăşti la unul şi pe celălalt să îl ştergi
si eu deja pregatisem ceva apocaliptic...[pt ca as vrea sa mi iau niste cizme UGG online inainte de craciun]..dar daca ziceti ca organizati in Ianuarie atunci macar de ziua mea sa fie..:p
daca voi argumenta de ce este un text slab, atunci te rog sa te abtii de la remarci asupra mea sau a textelor si comentariilor mele. eventual, imi poti multumi. "O adiere de vânt pe malurile Eufratului, un verde crud, pe ramuri de palmieri," -ce spui aici mai mult decat ca bate vantul pe malul fluviului si palmierii sunt verzi? "fluturii gândului fâlfâie în oazele memoriei." - un limbaj atat de "fumat" incat imi permit sa folosesc acest jargon. cat timp vei scrie despre fluturasi si oaze si memorii te limitezi la un nivel adolescentin, care falfaie de atitudini lamentabile si lacrimogene. ptr un cititor e o chestie insipida ce spui aici, plictisitoare "Pășesc peste urmele copitelor, galopuri aritmice precum bătăile inimii mele, nouri de praf acoperind cerul, ecourile strigătelor plutesc deasupra mea." -iarasi acelasi limbaj perimat: copite, inimi, praf, strigate, a pasi, a pluti - parca e scris de cineva cu studii medii, feministe "Inpalmele mele țărână cu miros de lacrimi, în palmele mele cenușa sufletului meu" -plangi? si? te revolti? te bati? te cauti? te resemnezi? si? ps: incearca sa contraargumentezi
"Apoi, folosirea în două versuri succesive a două adverbe care nu par să aducă un plus de lirism în penultima strofă(mă refer la „neutru” și „vânăt”)" - puteai să spui că nu-ţi plac adverbele alea, dar, of! nu că nu aduc nimic nou, pen' că aduc ceva nou fie şi pentrui simplul fapt că sunt licenţe. Titlul e tot ceea ceea ce trebuie să fie un titlu. De unde ideea că titlul tre' să fie abscons, intuitibil?! La modul cel mai plat spus, titlul tre să fie explicit/explicativ. Ok, poate fi aşa combinându-se cu textul, ori după ce-a fost trecut printr-o alegorie, dar tot menit explicării/deschiderii/rezumatului/imanenţei textului este. Înţelegi? Iar cât este de lung, asta pur şi simplu e o neoprejudecată? So, nu ştiu de ce pur şi simplu preiei păreri, în loc să le treci prin filtrul tău raţional-cultural, şi să le faci upgrade.
Strofa trei, cu excepţia utlimului vers, este cea mai slabă din text - abuzează de metaforă. E copilăresc de uşor să scrii suprametaforic, supraaglomerat, supraîncâlcit, cu enşpe mii de înţelesuri. Nu c-ar fi cazul strofei respective, care însă tot slabă rămâne. În general vorbesc. Demetaforizarea, în poezie, se impune, şi nu de acum. Primul mod de falsare, de poetizare e însăşi metafora. "A adăuga peste sens" a fost ok când aveai de spus adevăruri mari, revelate. Chestiilea alea s-au termiant înainte de mesia. Acum, metafora, când nu slujeşte pur şi simplu un lucru de necaptat prin cuvinte/sintagme la propriu, e primul val de preţiozitate. Şi când spun "lucru de necaptat" nu mă refer la mofturi lirice, cum că unul vrea să-mi spună mie ce alt gust divin avea ceaiul dintr-o dimineaţă ploiasă.
Cunosc multi autori de pe unele siteuri cu texte incadrate la atelier, care de fapt scriu f bine. La o repede analiza constat ca autorul are o imaginatie bogata, fascicule de imagini si sentimente se impletesc armonios in poezia sa. ești așa departe încât aș trage scoarța pământului spre mine ca pe un covor l-aș tivi cu păsări și i-aș decupa o fereastră undeva într-un ochi spart un păianjen își face veacul înfometat superb inceput cu o continuare eleganta, pe motivul scarii soresciene - scara la cer: brațele lui din cheratină opintesc o scară de ațe multicolore cu ace fine de gherghef dacă o vei urca lumea îți va părea altfel evidentiez si versul catedrală unde privighetorile nu pot cânta ce poate fi mai frumos? ultimele 5 versuri sunt de fapt o poezie in sine, este alegerea autorului, eu as fi considerat ca era bine si pana la versul cu privighetorile, un final mai puternic, fara a cadea in descriptiv. DAR, autorul se intoarce, ciclic, spre inceputul poemului, la acelasi motiv al covorului... Cel mai bun text de departe din ultimele zile, drept pentru care il felicit pe autor si evidentiez.
da, inițial și eu m-am gândit să-l opresc acolo. dar m-am găndit să aprofundez starea și am lăsat și restul. mulțumesc pentru oprire. un an nou fericit!
Verde albastru verde albastru ce curat curgi în acest poem.
"am văzut ultima zăpadă
am văzut cum punea clopoţei"... Îmi sugerează o înflorire aproape ireală.
E păcat să treacă sunetul acestei din urmă zăpezi înflorită pe ramuri, neuzit.
as scoate din text "eram mare da nu mai eram/(însă nu mai contează ce nu mai eram)" si "noi ne uzăm la dracu noi ne uzăm nu ele" si as face o traducere conotativa a titlului, de ex "camera buruienii" or else. as mai insisita putin pe atmosfera de lene-spleen (e sau nu e, oricum nu conteaza in context...) si cam atat. jazz si fum.
Amuzant fragment. Si bine scris până când am dat de Ianoș care ungurește se scrie Janos și de înnecat. Corectează, te rog, altfel fragmentul e bunicel. O pastilă binevenită de umor.
Emi, totul este bine redat, foamea, prada, aviditatea, sângeriul, impulsul nestăpânit, totul în primele 3 strofe e în forță și bine susținut. Dar pierzi din intensitatea și sens în următoarele 2. Sună cumva retoric "e așa o tăcere încât...", "e atâta apus" - nu merge deloc. Ești prea descriptiv și explicativ la "încât umbra e unica formă de viață" - deja pici în reportaj. Iar strofa finală pare ruptă de întreg. Cred că ar merge lăsate doar primele 3 strofe, eventual cu un final în aceeași linie, pe acel fir întins la maxim. Cel puțin aceasta este impresia mea.
Cer iertare oaspetilor dragi pentru întârziere.
Mulţumesc mult pentru gingăşia darului de gând şi de cuvânt.
Doresc tuturor un An Nou cu împliniri şi bucurie!
Nu pot pune basca pentru ca in africa nu se poarta basti, simplu. Apoi, nu le pot face pe fete mai tinere pentru ca, din nou, cum spuneam si in poezie, ele stiu cel mai bine cum se face. In rest, de medelenisme si altele nu stiu eu, mi-au iesit probabil din prea mult zel:)).
Si daca textul nu este inteles, recomand o a doua citire. Sunt sigura ca se vor clarifica mai multe ape tulburi.:)
Mai devreme sau mai tarziu toti trecem prin aceasta poarta a varstei, periodic ne strabat crize si e bine ...ca un semn al devenirii. Cred in tipete si in zbateri, au sansa să se transforme in menuet. Cred in perpetua schimbare a fizionomiei de unde nevoia de oglinda unui alter ego. Un tipat e mai bun decat o lunga tacere. Flabra, Laur...multumesc de aripa! Katya Si voua La multi Ani!
Ai o anume ușurință în a relata fapte din viața personală adăugând patina literară în proporție destul de mare.
Aici sunt niște note, ușor de parcurs care îți dau răgazul de a reflecta asupra stilului autorului în timp ce urmărești ideea.
Ai undeva, pe la al doilea fragment o repetiție „ca după ca după ce mănânci spanac”. Ar mai fi ceva virgule (de pus, de șters), dar asta e o problemă generală la textele în proză :)
vă promit că citesc tot și vă voi răspunde. Rim, alăturarea cu Liternet, precum și prezența ta aici îmi face onoare. Acest site este doar o mică încercare de-a mea iar mîna tehnică este a fiului meu de 19 ani, David. Doar atît. Deci aveți răbdare cu noi.
Emile, deacord... Romania nu este "deocamdata" capabila de o campanie electorala "adevarata" cum zici tu (nu inteleg pe deplin notiunea de adevar in acest context, dar ma rog... poate imi explici eventual intr-un alt jurnal in care vei relata despre o asemenea campanie adevarata)... dar nu as folosi termeni ca "niciodata", eu sunt un optimist :-) Virgile, adevarat ce zici tu, mea culpa dar comentariul tau este mult prea agresiv la adresa romanilor ca natiune ca sa pot ramane indiferent. Comentariul tau este aproape xenofob, daca il analizezi mai in detaliu, right? Poate ca intai ar trebui sa aplici regulamentul asupra urmatoarelor afirmatii: "In esenta o mare parte din Romania nu este nici macar in Asia ci mai degraba in Africa." "Ceva e absolut dezgustator in asta si e ca o ciroza a fiintei romanesti" "romani de la tara, care iti cer guma, bomboane, bautura sau bani cu o usurinta cu care nu iti poti imagina ca ar fi in stare sa o faca nici beduinii din Sinai si nici copii din India" afirmatii care fac referiri jignitoare nu doar asupra noastra ca ramani ci si asupra unor alte popoare, right? (mai tii minte suspendarea mea legata de textul cu arabii man?) Deci eu zic ca un Regulament avem, un Regulament sa respectam. Textul ramane mediocru, anyway. Si nu efortul justifica neaparat o anumita calitate. Ca reportaj este slab. Ca povestire este mediocru. Ca tehnici si nuante literare este bunicel. Media este deci, mediocra. Parerea mea, Andu P.S. N-am mai spus de cersetori pentruca nu stiu daca acei incredibili de urati homeless-i cerseau sau nu ca n-am avut timp sa ii studiez indeajuns. Dar dupa cum aratau nu cred ca munceau pe undeva. Si daca nu cerseau, atunci sigur furau. Probabil ca americanii asa-i, nu cersesc, ei dau direct in cap.
poem de distrugere în masă. praf în vânt [...] și tocmai când semăna cu Venus din Milo i-a acoperit capul cu o botniță de oțel să nu i se spulbere și fața atunci ea a închis ochii inima amputată din piept s-a pietrificat în palmele reci îndrăgostirea s-a contorsionat în dezdumnezeire adunată cu pumnul dinte pentru dinte obraznic o coastă pentru mitul perechii inhibate mușcătură pentru fiecare bătaie de inimă amuțită el și-a îngropat comoara pumnilor în cavitatea din spatele coastei rupte a încuiat colivia răsuflând din greu a agățat cheia de cinabru pe celălalt obraz al ei și a așteptat aerul șuiera prin dinții ei [...]
e multă nostalgie aici.imaginile se întrec una pe alta în a exprima o lacrimă, un dor de ceva..
cel mai mult mi-a plăcut:
"a spart fereastra pieptului meu
s-a prăbușit în mine cu aripile zdrențuite
și a rămas acolo"-dar aş fi scos "în mine", este evident că vorbiţi despre d-voastră şi pentru că se repetă "cu mine" câteva rânduri mai jos.iertare!este doar o părere de cititor, sper să nu deranjeze.
finalul este pe măsura poemului, îl văd ca pe un zbor spre casă unde marea aşteaptă cu braţele deschise,dar cel mai mult mi-a plăcut comentariul d-voastră " Ce să îi faci, uneori mi se face dor".mă bucur întotdeauna să descopăr omul din spatele versului.mărturisesc că am avut mari reţineri în a mă înscrie pe Hermeneia ştiindu-vă director dar azi mă bucur că sunt aici şi vreau să vă mulţumesc pentru găzduiere, atât d-voastră cât şi celor care vă susţin prin implicarea pe texte.numai bine şi iertare dacă am vorbit cam mult, recuperez:)
incontestabil este un poem bun. prefer sa-l consider un oscior din iadesul ingerului. locul ala in care se subtiaza l-as fi pus mai sus si as fi scos "arestandu-mi" (nu e de acolo). cred ca si poseta. sunt aproape sigura ca as fi dat ceva mai mare amploare finalului (partii a doua).
L-am citit la persoana I şi îmi ,,prieşte". M-am oprit după versul ,,restul decor". Mi-am luat răgazul unei reflecţii. Parcă aş vrea să renunţ la versurile care urmează, parcă nu. Vin toate ca o cascadă. Poate doar versul ,,parole chitanțe", fiindcă iese un pic din ,,decor", din sfera metaforelor din celelalte versuri. Depinde câtă semnificaţie are pentru autor, şi cred că are că altfel nu ar fi fost scris. L-aş pune înaintea versului ,,la implicații la dobînzi".
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
ideea centrala era urmatorul paradox: cine/ce are timp sa gandeasca, nu poate gandi, iar cine nu are timp sa gandeasca destul/cat ar dori, poate gandi. si cred ca poezia se naste tocmai din antagonii, chiar daca este vorba despre pareri antitetice ale celor ce au citit o anumita poezie sau despre paradoxuri constatate de autor.
pentru textul : anura sapiens sapiens deAdri,
nu este nici un deranj. Ar trebui ca acum să îţi poţi publica textul. dacă ai probleme te rog să îmi spui ca să ţi-l public eu. de asemeni observ că sănt două texte cu acelaşi titlu deci probabil că ar trebui să te hotărăşti la unul şi pe celălalt să îl ştergi
pentru textul : jurnal pentru zile și cuvinte I deera sa ma pacalesti. dar nu... e frumoasa si asta.
alter
pentru textul : de dincolo de piatră desi eu deja pregatisem ceva apocaliptic...[pt ca as vrea sa mi iau niste cizme UGG online inainte de craciun]..dar daca ziceti ca organizati in Ianuarie atunci macar de ziua mea sa fie..:p
PS tot apocaliptica tema Andu? Virgil?
pentru textul : concurs de poezie apocalipsa 2012 dedaca voi argumenta de ce este un text slab, atunci te rog sa te abtii de la remarci asupra mea sau a textelor si comentariilor mele. eventual, imi poti multumi. "O adiere de vânt pe malurile Eufratului, un verde crud, pe ramuri de palmieri," -ce spui aici mai mult decat ca bate vantul pe malul fluviului si palmierii sunt verzi? "fluturii gândului fâlfâie în oazele memoriei." - un limbaj atat de "fumat" incat imi permit sa folosesc acest jargon. cat timp vei scrie despre fluturasi si oaze si memorii te limitezi la un nivel adolescentin, care falfaie de atitudini lamentabile si lacrimogene. ptr un cititor e o chestie insipida ce spui aici, plictisitoare "Pășesc peste urmele copitelor, galopuri aritmice precum bătăile inimii mele, nouri de praf acoperind cerul, ecourile strigătelor plutesc deasupra mea." -iarasi acelasi limbaj perimat: copite, inimi, praf, strigate, a pasi, a pluti - parca e scris de cineva cu studii medii, feministe "Inpalmele mele țărână cu miros de lacrimi, în palmele mele cenușa sufletului meu" -plangi? si? te revolti? te bati? te cauti? te resemnezi? si? ps: incearca sa contraargumentezi
pentru textul : Țărână cu miros de lacrimi de"Apoi, folosirea în două versuri succesive a două adverbe care nu par să aducă un plus de lirism în penultima strofă(mă refer la „neutru” și „vânăt”)" - puteai să spui că nu-ţi plac adverbele alea, dar, of! nu că nu aduc nimic nou, pen' că aduc ceva nou fie şi pentrui simplul fapt că sunt licenţe. Titlul e tot ceea ceea ce trebuie să fie un titlu. De unde ideea că titlul tre' să fie abscons, intuitibil?! La modul cel mai plat spus, titlul tre să fie explicit/explicativ. Ok, poate fi aşa combinându-se cu textul, ori după ce-a fost trecut printr-o alegorie, dar tot menit explicării/deschiderii/rezumatului/imanenţei textului este. Înţelegi? Iar cât este de lung, asta pur şi simplu e o neoprejudecată? So, nu ştiu de ce pur şi simplu preiei păreri, în loc să le treci prin filtrul tău raţional-cultural, şi să le faci upgrade.
Strofa trei, cu excepţia utlimului vers, este cea mai slabă din text - abuzează de metaforă. E copilăresc de uşor să scrii suprametaforic, supraaglomerat, supraîncâlcit, cu enşpe mii de înţelesuri. Nu c-ar fi cazul strofei respective, care însă tot slabă rămâne. În general vorbesc. Demetaforizarea, în poezie, se impune, şi nu de acum. Primul mod de falsare, de poetizare e însăşi metafora. "A adăuga peste sens" a fost ok când aveai de spus adevăruri mari, revelate. Chestiilea alea s-au termiant înainte de mesia. Acum, metafora, când nu slujeşte pur şi simplu un lucru de necaptat prin cuvinte/sintagme la propriu, e primul val de preţiozitate. Şi când spun "lucru de necaptat" nu mă refer la mofturi lirice, cum că unul vrea să-mi spună mie ce alt gust divin avea ceaiul dintr-o dimineaţă ploiasă.
Deci, da, iau comentariul tău ca pe o părere.
pentru textul : Tratat despre dragoste, pulovere şi fluturi deCunosc multi autori de pe unele siteuri cu texte incadrate la atelier, care de fapt scriu f bine. La o repede analiza constat ca autorul are o imaginatie bogata, fascicule de imagini si sentimente se impletesc armonios in poezia sa. ești așa departe încât aș trage scoarța pământului spre mine ca pe un covor l-aș tivi cu păsări și i-aș decupa o fereastră undeva într-un ochi spart un păianjen își face veacul înfometat superb inceput cu o continuare eleganta, pe motivul scarii soresciene - scara la cer: brațele lui din cheratină opintesc o scară de ațe multicolore cu ace fine de gherghef dacă o vei urca lumea îți va părea altfel evidentiez si versul catedrală unde privighetorile nu pot cânta ce poate fi mai frumos? ultimele 5 versuri sunt de fapt o poezie in sine, este alegerea autorului, eu as fi considerat ca era bine si pana la versul cu privighetorile, un final mai puternic, fara a cadea in descriptiv. DAR, autorul se intoarce, ciclic, spre inceputul poemului, la acelasi motiv al covorului... Cel mai bun text de departe din ultimele zile, drept pentru care il felicit pe autor si evidentiez.
pentru textul : arabescurile dorului deda, inițial și eu m-am gândit să-l opresc acolo. dar m-am găndit să aprofundez starea și am lăsat și restul. mulțumesc pentru oprire. un an nou fericit!
pentru textul : kodak film demultumesc cami de trecere si aprecieri! in ceea ce priveste noua ortografie, te rog, fie/mi acceptata greseala.
pentru textul : Fără nici un motiv deVerde albastru verde albastru ce curat curgi în acest poem.
pentru textul : Verde albastru verde albastru de"am văzut ultima zăpadă
am văzut cum punea clopoţei"... Îmi sugerează o înflorire aproape ireală.
E păcat să treacă sunetul acestei din urmă zăpezi înflorită pe ramuri, neuzit.
ba am citit ce ai scris, te asigur. Iar acest "ACUM" mi s-a parut cam "emo". Sper ca intelegi ce vreau sa spun. Dar probabil o fi primavara de vina.
pentru textul : pe străzi pe ziduri deas scoate din text "eram mare da nu mai eram/(însă nu mai contează ce nu mai eram)" si "noi ne uzăm la dracu noi ne uzăm nu ele" si as face o traducere conotativa a titlului, de ex "camera buruienii" or else. as mai insisita putin pe atmosfera de lene-spleen (e sau nu e, oricum nu conteaza in context...) si cam atat. jazz si fum.
pentru textul : weed room deAmuzant fragment. Si bine scris până când am dat de Ianoș care ungurește se scrie Janos și de înnecat. Corectează, te rog, altfel fragmentul e bunicel. O pastilă binevenită de umor.
pentru textul : ferestre la mină deEmi, totul este bine redat, foamea, prada, aviditatea, sângeriul, impulsul nestăpânit, totul în primele 3 strofe e în forță și bine susținut. Dar pierzi din intensitatea și sens în următoarele 2. Sună cumva retoric "e așa o tăcere încât...", "e atâta apus" - nu merge deloc. Ești prea descriptiv și explicativ la "încât umbra e unica formă de viață" - deja pici în reportaj. Iar strofa finală pare ruptă de întreg. Cred că ar merge lăsate doar primele 3 strofe, eventual cu un final în aceeași linie, pe acel fir întins la maxim. Cel puțin aceasta este impresia mea.
pentru textul : Foamea deCer iertare oaspetilor dragi pentru întârziere.
pentru textul : Curtea miracolelor deMulţumesc mult pentru gingăşia darului de gând şi de cuvânt.
Doresc tuturor un An Nou cu împliniri şi bucurie!
Cum poate fi transferat un text ajuns la "şantier" din secţiunea "magazie" în cea de "ateler"?
pentru textul : Jurnal de nesomn 2.0 - II - deNu pot pune basca pentru ca in africa nu se poarta basti, simplu. Apoi, nu le pot face pe fete mai tinere pentru ca, din nou, cum spuneam si in poezie, ele stiu cel mai bine cum se face. In rest, de medelenisme si altele nu stiu eu, mi-au iesit probabil din prea mult zel:)).
pentru textul : pe autostrada h44 nu circulă logane deSi daca textul nu este inteles, recomand o a doua citire. Sunt sigura ca se vor clarifica mai multe ape tulburi.:)
Mai devreme sau mai tarziu toti trecem prin aceasta poarta a varstei, periodic ne strabat crize si e bine ...ca un semn al devenirii. Cred in tipete si in zbateri, au sansa să se transforme in menuet. Cred in perpetua schimbare a fizionomiei de unde nevoia de oglinda unui alter ego. Un tipat e mai bun decat o lunga tacere. Flabra, Laur...multumesc de aripa! Katya Si voua La multi Ani!
pentru textul : 33 deAi o anume ușurință în a relata fapte din viața personală adăugând patina literară în proporție destul de mare.
pentru textul : Gâscă, găină şi chiar capră deAici sunt niște note, ușor de parcurs care îți dau răgazul de a reflecta asupra stilului autorului în timp ce urmărești ideea.
Ai undeva, pe la al doilea fragment o repetiție „ca după ca după ce mănânci spanac”. Ar mai fi ceva virgule (de pus, de șters), dar asta e o problemă generală la textele în proză :)
A.A.A. mulţumesc de trecere şi ai dreptate. am să încerc ceva.
pentru textul : o poveste cu zile și nopți deAndule ai genială dreptate. am să modific şi am să văd ce iese.
vă promit că citesc tot și vă voi răspunde. Rim, alăturarea cu Liternet, precum și prezența ta aici îmi face onoare. Acest site este doar o mică încercare de-a mea iar mîna tehnică este a fiului meu de 19 ani, David. Doar atît. Deci aveți răbdare cu noi.
pentru textul : prima pagină deCea mai pertinentă opinie (și argumentată, desigur) va fi premiată de subsemnatul cu 100 USD. Mulțumesc, Andu
pentru textul : some rule rules some rules deEmile, deacord... Romania nu este "deocamdata" capabila de o campanie electorala "adevarata" cum zici tu (nu inteleg pe deplin notiunea de adevar in acest context, dar ma rog... poate imi explici eventual intr-un alt jurnal in care vei relata despre o asemenea campanie adevarata)... dar nu as folosi termeni ca "niciodata", eu sunt un optimist :-) Virgile, adevarat ce zici tu, mea culpa dar comentariul tau este mult prea agresiv la adresa romanilor ca natiune ca sa pot ramane indiferent. Comentariul tau este aproape xenofob, daca il analizezi mai in detaliu, right? Poate ca intai ar trebui sa aplici regulamentul asupra urmatoarelor afirmatii: "In esenta o mare parte din Romania nu este nici macar in Asia ci mai degraba in Africa." "Ceva e absolut dezgustator in asta si e ca o ciroza a fiintei romanesti" "romani de la tara, care iti cer guma, bomboane, bautura sau bani cu o usurinta cu care nu iti poti imagina ca ar fi in stare sa o faca nici beduinii din Sinai si nici copii din India" afirmatii care fac referiri jignitoare nu doar asupra noastra ca ramani ci si asupra unor alte popoare, right? (mai tii minte suspendarea mea legata de textul cu arabii man?) Deci eu zic ca un Regulament avem, un Regulament sa respectam. Textul ramane mediocru, anyway. Si nu efortul justifica neaparat o anumita calitate. Ca reportaj este slab. Ca povestire este mediocru. Ca tehnici si nuante literare este bunicel. Media este deci, mediocra. Parerea mea, Andu P.S. N-am mai spus de cersetori pentruca nu stiu daca acei incredibili de urati homeless-i cerseau sau nu ca n-am avut timp sa ii studiez indeajuns. Dar dupa cum aratau nu cred ca munceau pe undeva. Si daca nu cerseau, atunci sigur furau. Probabil ca americanii asa-i, nu cersesc, ei dau direct in cap.
pentru textul : reporter în războiul din absurdistan decred ca textul putea fi mai degraba incadrat la proza/note sau proza/jurnal
pentru textul : spovedanie de poem de distrugere în masă. praf în vânt [...] și tocmai când semăna cu Venus din Milo i-a acoperit capul cu o botniță de oțel să nu i se spulbere și fața atunci ea a închis ochii inima amputată din piept s-a pietrificat în palmele reci îndrăgostirea s-a contorsionat în dezdumnezeire adunată cu pumnul dinte pentru dinte obraznic o coastă pentru mitul perechii inhibate mușcătură pentru fiecare bătaie de inimă amuțită el și-a îngropat comoara pumnilor în cavitatea din spatele coastei rupte a încuiat colivia răsuflând din greu a agățat cheia de cinabru pe celălalt obraz al ei și a așteptat aerul șuiera prin dinții ei [...]
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 13 deaalizeei, pentru tine am sase creioane, toate fermecate :)
pentru textul : șase creioane deDomnul meu, sunt surprins si fara cuvinte. ma rasfatati.
pentru textul : „Apocalipsa după Vaslui” (Humanitas, 2009) a lui Dorin Cozan – o parodie imensă. desilvia, doamna..
e multă nostalgie aici.imaginile se întrec una pe alta în a exprima o lacrimă, un dor de ceva..
pentru textul : singurătate decel mai mult mi-a plăcut:
"a spart fereastra pieptului meu
s-a prăbușit în mine cu aripile zdrențuite
și a rămas acolo"-dar aş fi scos "în mine", este evident că vorbiţi despre d-voastră şi pentru că se repetă "cu mine" câteva rânduri mai jos.iertare!este doar o părere de cititor, sper să nu deranjeze.
finalul este pe măsura poemului, îl văd ca pe un zbor spre casă unde marea aşteaptă cu braţele deschise,dar cel mai mult mi-a plăcut comentariul d-voastră " Ce să îi faci, uneori mi se face dor".mă bucur întotdeauna să descopăr omul din spatele versului.mărturisesc că am avut mari reţineri în a mă înscrie pe Hermeneia ştiindu-vă director dar azi mă bucur că sunt aici şi vreau să vă mulţumesc pentru găzduiere, atât d-voastră cât şi celor care vă susţin prin implicarea pe texte.numai bine şi iertare dacă am vorbit cam mult, recuperez:)
incontestabil este un poem bun. prefer sa-l consider un oscior din iadesul ingerului. locul ala in care se subtiaza l-as fi pus mai sus si as fi scos "arestandu-mi" (nu e de acolo). cred ca si poseta. sunt aproape sigura ca as fi dat ceva mai mare amploare finalului (partii a doua).
pentru textul : contingență deL-am citit la persoana I şi îmi ,,prieşte". M-am oprit după versul ,,restul decor". Mi-am luat răgazul unei reflecţii. Parcă aş vrea să renunţ la versurile care urmează, parcă nu. Vin toate ca o cascadă. Poate doar versul ,,parole chitanțe", fiindcă iese un pic din ,,decor", din sfera metaforelor din celelalte versuri. Depinde câtă semnificaţie are pentru autor, şi cred că are că altfel nu ar fi fost scris. L-aş pune înaintea versului ,,la implicații la dobînzi".
pentru textul : clinical life dePagini