habar nu am cine este mătaseman. și nici ce sînt „mătaseri” prin românia. despre poem, cred că e al momentului. și cred că este și bine. la urma urmei probabil că nu ai monopol pe aprecierea momentului, nu?
A fost o seară frumoasă, cu de toate (chiar şi bustul lui Eminescu a strâmbat puţin din ureche la un moment prea mult actoricesc, şi prea puţin literar).
Felicitări Almei, felicitări tuturor celor prezenţi în sală şi în volum, felicitări pentru "cronică", Maria!
Stii care e problema de fapt Virgile? Pe bune... tu ai impresia ca toti suntem prosti iar tu esti singurul destept. Si poti sa jonglezi cu etimologia cat vrei tu ca tot nefericit o sa ramai, parerea mea. Tu ne arati aici "the bravery of being out of range" si cam atat. Get a life, Bobadil
Vladimir, iti multumesc pentru unele lucruri care vor ramane mereu nerostite pentru ca nu asta ar fi rostul primordial al multumirii. In calatoriile mele din vara aceasta am avut poate mai mult timp sa ma gandesc asupra acestui rost si sa inteleg cate ceva din lucurile care ne sunt daruite. In fine, pana la urma trebuie totusi sa-ti multumesc pentru ca te "umfli in pene" (iti sta bine :-) si pentru "marca inregistrata". Oricum, maestrul e nebun de o buna bucata de vreme incoace, si nu am spus eu asta, Doamne fereste! Bobadil
Ioana,
nu m-am gîndit să asociez imaginea cu un anumit gen muzical. și nu o fac nici în cazul poeziilor mele. singura dată cînd am încercat era sa îmi tai venele și de atunci mă feresc. întrebarea ta îmi amintește însă de o povestire sf –recunosc nu mai știu autorul/titlul – în care ambasadorul speciei umane îl întreba pe un extraterestru – lumină pe portativ, hai să fim serioși! g10 e atît de prozaic și dacă voi spune mai mult musai trebuie să te omor.
Silvia,
apreciez felul cum explici starea ta aici și faptul că nu te hazardezi să faci o explorare a detaliilor tehnice deși cred că unele proceduri le intuiești. colorist? mereu mă întreb, colorist hsb-ist (nuanță saturație strălucire) sau slider-ist?
Cami, era suficient dacă ai fi rugat să ți se lase comentarii legate de text. Comentariul tău conține mult mai mult decât atât, din păcate. Și, indiferent pe cine ai ruga tu să nu mai îți mai lase semne, te rog să iei în considerare că, pe hermeneia, dacă ai postat un text, absolut oricine este liber să lase semn, aceasta neînsemnând nicidecum ce ai insinuat tu. Nu interesează aici simpatiile și antipatiile. Singurele cerințe sunt ca, într-adevăr, comentariile să se refere la text și să nu conțină atacuri la persoană. În măsura în care ne dorim ca hermeneia să fie un site serios, în aceeași măsură ne dorim ca el să nu se transforme într-un spațiu arid, lipsit de personalitate. Nu spune nimeni că sunt interzise comentariile în care se reflectă și impresia făcută de text asupra comentatorului, propriile păreri asupra temei expuse etc, dar acestea trebuie într-adevăr limitate sau circumscrise unui comentariu în care se dezbate textul în sine.
Domnule Dupeş,
dincolo de o fărîmă de faimă la care aspirăm, faptul că scriem vine de undeva din noi şi nu putem face altfel. bine sau rău vom continua pentru că aşa e scris în matricea unora dintre noi. e şi unul dintre motivele pentru care eu am o tonalitate ponderată.
nu îmi e străin dialogul tău cu comentatorii. ai preţuirea mea pentru echillibrul şi bunul simţ cu care ai ştiut să treci peste tonurile dure la care de regulă eu nu semnez.
au venit cuvintele tale, Mariana, cum vin buchetele de flori la spital. au lăsat în mine parfum și culoare, prospețime și binețe. mulțumesc frumos pentru ele și pentru semnul tău de apreciere. contează!
Pentru Vladimir si imi cer scuze autorului pentru interventie, voi incerca sa ma tin cat mai departe de o conversatie de forum. Nu sunt spirit foarte matematic, cel putin nu la modul pe care il ganditi. Textul Profetului este o reusita la nivel imagistic fara indoiala, dar daca voi imi cereti sa mai simt partea cu "fiorul cel mai infiorator", "paragraful" ce-l contine... e foarte greu. Din nefericire siteurile de gen m-au cam invatat sa privesc totul foarte cinic. Legat de acest text... mi se pare o joaca banala. La ultimul comentariu(nu pe acest text) facut domnului Cozan, observatiile erau strict pe text chiar daca de ordin tehnic raspunsul dansului a fost "hialin nu ma plictisi !". Partea cu mitul Mioritei pentru care m-as ataca eu ca e incalcat... este speculatie. Luand si raspunsul de la acest text in calcul stau si ma intreb ce fel de comentarii ar trebui sa-i fac domnului Cozan. Unele care sa fie legate de mesaj, niste laude poate ? Nu sunt capabil sa fac un comentariu literar si recunosc ca sunt absolut incapabil sa ridic in slavi pe cineva daca nu cred cu adevarat in asta. Un comentariu pe text... se poate pentru ca este o idee obiectiva. Catre toti autorii hermeneia, persoanele care sunt deranjate de comentariile pe care le fac, rog doar sa-mi comunice si promit ca doar voi citi textele, nu voi lasa comentarii pentru a evita orice tip de ofensa. Intr-un fel sau altul domnul Cozan mi-a comunicat deja. Multumesc, Ialin
e intr-adevar o surpriza sa gasesc atatea interventii sub textul acesta... Ionut, as vrea sa cred ca remarca ta nu este rautacioasa... m-ar durea sa fie asa, poate doar ochiul tau atent a retinut doua imagini din doua poezii diferite, respectiv a mea si a Danei Banu, care au elemente de comun... o sa spun doar ca poezia mea este mai veche si asta se poate verifica pe poezie.ro in data de 31 mai 2006; poemul este modificat dar gasesti gandurile si colina noptii... multumesc pentru trecere! Aranca, multumesc pentru interventie... tu cred ca ti-ai dat seama ca folosesc mult metafora si chiar daca nu scriu capodopere, imi place sa-mi lucrez inainte cuvintele ... uneori in exces:) Cami, multumesc de interpretari, ai vazut o noapte mai inalta decat ... capatul pamantului, si o liniste care nu linisteste:) yester – iti multumesc pentru aceste precizari!
Tare te-ai mai jucat tu pe aici Bobadile de-a ritmul si rima, presarand pe ici pe colo, ca un hatru ce-mi esti, cateva idei filosofice si ceva hedone:) Mi-a ramas pe retina balana ceea a ursului...
ei uite că eu nu sînt neaparat de acord. este adevărat că textul nu se remarcă prin strălucire sau orice fel de "lucire". dar ceea ce observ este acea abilitate de a sugera inefabilul și alunecarea asta în diferite spații temporale. aș spune destul de ciudat acest lucru și poate chiar contrară filozofiei japoneze care admiră mirajul momentului. aici, în acest text nu există moment, nu există "acum". si asta este, mi se pare mie, demn de notat. probabil că dacă ar fi o pictură (japoneză..?), o simpla tușă roșie cu pensula ar schimba foarte mult. și poate că asta lipsește textului.
ai postat mesajul de 10 ori sub tot atîtea texte, un gest cel puţin nepoliticos la adresa autorilor. de ce ai nevoie de confirmări Matei Hutopilă - cerute fără pic de demnitate - dacă eşti cel mai bun poet al acestei comunităţi(aşa cum declarai într-o postare tot aici pe H şi tot pe pagina altui autor)?
dacă ai texte “marcate ca inacceptabile” te-ai gîndit probabil că e timpul ca atitudinea ta să le ţină de urît. fie. primeşti un avertisment şi posibil să ne gîndim şi la un bonus pentru relaxare şi meditaţie.
Privind repetiția generală promisă, prin extensie, mă gândesc la William Shakespeare și „lumea-ntreagă e o scenă iar noi toți actori în ea." Această dedublare succesivă a domnului Pa și personalitatea multiplă pe care ți-o atribui vinovat e foarte interesantă. Neașteptată empatie. Finalul mi se pare concludent de altfel "în definitiv, măștile nu pot măștile nu pot relua totul" Toată viața ne pregătim măștile de rigoare cu ipocrizie și prețiozitate: "și eu eueueueueueueueueueueu" Dragostea e doar un carnaval la Veneția.
Versul "aruncat normal peste mine" imi pare inutil, amar, oricum se subintelege ca scutura scrumul peste tine. Apoi "ca niste" strica versul "ca niște cearcăne de mucegai pe tomată". As face o paralela intre suprafata plamanilor vecinului si tomata incercanata. "scoate rotocoale de fum/ din cratere pe plamani/ cearcăne de mucegai pe tomată" Nu vad utilitatea stilistica si ideatica a versurilor 12 si 13. Inutila repetitia cuvantului "azi" si "fiinta tactila" imi suna ciudat. Poezia este deja centrata in tine asa ca "meu" din orizontul meu este superfluu. "azi nu pot să dau ochii cu nimeni/ sunt o entitate tactilă/ orizontul se termină în buricele degetelor" Imi plac acele slash-uri (bare oblice) in loc de virgule.
"de la proful de sport ori cu gaşca unii" - versul acesta, faţă de rest, e disonant din toate punctele de vedere.
"încep să înoate fiecare cum a învăţat de la părinţi" - chestia cu "a învăţa", la nivel (meta)liric, a început să fie cel puţin un reflex şi cel mult un clişeu. La tine, "a învăţa de la părinţi" mi se pare a fi o micuţă obsesie. Dacă mă înşel sau confund oareşce, mea culpa!
Mie finalul mi se pare atingerea de maestru; am însă o ușoară reținere la "uruitul acesta blând mă calmează", poate unde introduce prea din vreme tenta din final. Contrastul ar fi mult mai puternic dacă ai renunța să ne convingi de ceva implicit. Altfel spus, și eu cred că este un text reușit, scuturat bine de balast.
Punere în scenă (perfecta?) a unui discurs suprarealist „controlat” si nu mai e, evident, „supra”. Iar melodia cu repetitie obsedantă, tot astepta punerea streangului; „de ziua mea m-aş spăla ca mao…” te lasa masca; daca nu stii cum si unde facea baie mao si, mai ales, de ce.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
habar nu am cine este mătaseman. și nici ce sînt „mătaseri” prin românia. despre poem, cred că e al momentului. și cred că este și bine. la urma urmei probabil că nu ai monopol pe aprecierea momentului, nu?
pentru textul : nebunul se crede poet deA fost o seară frumoasă, cu de toate (chiar şi bustul lui Eminescu a strâmbat puţin din ureche la un moment prea mult actoricesc, şi prea puţin literar).
Felicitări Almei, felicitări tuturor celor prezenţi în sală şi în volum, felicitări pentru "cronică", Maria!
pentru textul : Virtualia în real deStii care e problema de fapt Virgile? Pe bune... tu ai impresia ca toti suntem prosti iar tu esti singurul destept. Si poti sa jonglezi cu etimologia cat vrei tu ca tot nefericit o sa ramai, parerea mea. Tu ne arati aici "the bravery of being out of range" si cam atat. Get a life, Bobadil
pentru textul : merg cu picioarele goale prin bucătărie I deVladimir, iti multumesc pentru unele lucruri care vor ramane mereu nerostite pentru ca nu asta ar fi rostul primordial al multumirii. In calatoriile mele din vara aceasta am avut poate mai mult timp sa ma gandesc asupra acestui rost si sa inteleg cate ceva din lucurile care ne sunt daruite. In fine, pana la urma trebuie totusi sa-ti multumesc pentru ca te "umfli in pene" (iti sta bine :-) si pentru "marca inregistrata". Oricum, maestrul e nebun de o buna bucata de vreme incoace, si nu am spus eu asta, Doamne fereste! Bobadil
pentru textul : un fragment întreg deFrumos si emotionant. Limbajul tau simplu ajunge la inima...
pentru textul : guiness deIoana,
nu m-am gîndit să asociez imaginea cu un anumit gen muzical. și nu o fac nici în cazul poeziilor mele. singura dată cînd am încercat era sa îmi tai venele și de atunci mă feresc. întrebarea ta îmi amintește însă de o povestire sf –recunosc nu mai știu autorul/titlul – în care ambasadorul speciei umane îl întreba pe un extraterestru – lumină pe portativ, hai să fim serioși! g10 e atît de prozaic și dacă voi spune mai mult musai trebuie să te omor.
Silvia,
pentru textul : scurt jurnal de călătorie în pîntecul mamei deapreciez felul cum explici starea ta aici și faptul că nu te hazardezi să faci o explorare a detaliilor tehnice deși cred că unele proceduri le intuiești. colorist? mereu mă întreb, colorist hsb-ist (nuanță saturație strălucire) sau slider-ist?
Cami, era suficient dacă ai fi rugat să ți se lase comentarii legate de text. Comentariul tău conține mult mai mult decât atât, din păcate. Și, indiferent pe cine ai ruga tu să nu mai îți mai lase semne, te rog să iei în considerare că, pe hermeneia, dacă ai postat un text, absolut oricine este liber să lase semn, aceasta neînsemnând nicidecum ce ai insinuat tu. Nu interesează aici simpatiile și antipatiile. Singurele cerințe sunt ca, într-adevăr, comentariile să se refere la text și să nu conțină atacuri la persoană. În măsura în care ne dorim ca hermeneia să fie un site serios, în aceeași măsură ne dorim ca el să nu se transforme într-un spațiu arid, lipsit de personalitate. Nu spune nimeni că sunt interzise comentariile în care se reflectă și impresia făcută de text asupra comentatorului, propriile păreri asupra temei expuse etc, dar acestea trebuie într-adevăr limitate sau circumscrise unui comentariu în care se dezbate textul în sine.
pentru textul : se-ntâmplă uneori deDomnule Dupeş,
pentru textul : cam miroase dedincolo de o fărîmă de faimă la care aspirăm, faptul că scriem vine de undeva din noi şi nu putem face altfel. bine sau rău vom continua pentru că aşa e scris în matricea unora dintre noi. e şi unul dintre motivele pentru care eu am o tonalitate ponderată.
nu îmi e străin dialogul tău cu comentatorii. ai preţuirea mea pentru echillibrul şi bunul simţ cu care ai ştiut să treci peste tonurile dure la care de regulă eu nu semnez.
au venit cuvintele tale, Mariana, cum vin buchetele de flori la spital. au lăsat în mine parfum și culoare, prospețime și binețe. mulțumesc frumos pentru ele și pentru semnul tău de apreciere. contează!
pentru textul : când bărbatul în somn pare zeu resemnat dePentru Vladimir si imi cer scuze autorului pentru interventie, voi incerca sa ma tin cat mai departe de o conversatie de forum. Nu sunt spirit foarte matematic, cel putin nu la modul pe care il ganditi. Textul Profetului este o reusita la nivel imagistic fara indoiala, dar daca voi imi cereti sa mai simt partea cu "fiorul cel mai infiorator", "paragraful" ce-l contine... e foarte greu. Din nefericire siteurile de gen m-au cam invatat sa privesc totul foarte cinic. Legat de acest text... mi se pare o joaca banala. La ultimul comentariu(nu pe acest text) facut domnului Cozan, observatiile erau strict pe text chiar daca de ordin tehnic raspunsul dansului a fost "hialin nu ma plictisi !". Partea cu mitul Mioritei pentru care m-as ataca eu ca e incalcat... este speculatie. Luand si raspunsul de la acest text in calcul stau si ma intreb ce fel de comentarii ar trebui sa-i fac domnului Cozan. Unele care sa fie legate de mesaj, niste laude poate ? Nu sunt capabil sa fac un comentariu literar si recunosc ca sunt absolut incapabil sa ridic in slavi pe cineva daca nu cred cu adevarat in asta. Un comentariu pe text... se poate pentru ca este o idee obiectiva. Catre toti autorii hermeneia, persoanele care sunt deranjate de comentariile pe care le fac, rog doar sa-mi comunice si promit ca doar voi citi textele, nu voi lasa comentarii pentru a evita orice tip de ofensa. Intr-un fel sau altul domnul Cozan mi-a comunicat deja. Multumesc, Ialin
pentru textul : a căzut o stea dee intr-adevar o surpriza sa gasesc atatea interventii sub textul acesta... Ionut, as vrea sa cred ca remarca ta nu este rautacioasa... m-ar durea sa fie asa, poate doar ochiul tau atent a retinut doua imagini din doua poezii diferite, respectiv a mea si a Danei Banu, care au elemente de comun... o sa spun doar ca poezia mea este mai veche si asta se poate verifica pe poezie.ro in data de 31 mai 2006; poemul este modificat dar gasesti gandurile si colina noptii... multumesc pentru trecere! Aranca, multumesc pentru interventie... tu cred ca ti-ai dat seama ca folosesc mult metafora si chiar daca nu scriu capodopere, imi place sa-mi lucrez inainte cuvintele ... uneori in exces:) Cami, multumesc de interpretari, ai vazut o noapte mai inalta decat ... capatul pamantului, si o liniste care nu linisteste:) yester – iti multumesc pentru aceste precizari!
pentru textul : până la marginea lumii e doar o grădină deTare te-ai mai jucat tu pe aici Bobadile de-a ritmul si rima, presarand pe ici pe colo, ca un hatru ce-mi esti, cateva idei filosofice si ceva hedone:) Mi-a ramas pe retina balana ceea a ursului...
pentru textul : epic ur dedomnule yesterday. e din Proverbe.
1. Înţelepciunea şi-a zidit casa, şi-a tăiat cei şapte stâlpi.
2. Şi-a junghiat vitele, şi-a amestecat vinul, şi-a pus masa.
3. Şi-a trimis slujnicele, şi strigă, de pe vârful înălţimilor cetăţii:
4. „Cine este prost, să vină încoace!” Celor lipsiţi de pricepere le zice:
5. „Veniţi de mâncaţi din pâinea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!
6. Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!”
7. Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.
8. Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!
9. Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!
10. Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.
11. Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.
12. Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.
13. Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.
14. Ea stă totuşi la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,
15. ca să strige la trecătorii, care merg pe calea cea dreaptă:
16. „Cine este prost, să vină aici!” Iar celui fără minte îi zice:
17. „Apele furate sunt dulci, şi pâinea luată pe ascuns este plăcută!”
18. El nu ştie că acolo sunt morţii, şi că oaspeţii ei sunt în văile locuinţei morţilor.
pentru textul : secretele noastre împrumutate deei uite că eu nu sînt neaparat de acord. este adevărat că textul nu se remarcă prin strălucire sau orice fel de "lucire". dar ceea ce observ este acea abilitate de a sugera inefabilul și alunecarea asta în diferite spații temporale. aș spune destul de ciudat acest lucru și poate chiar contrară filozofiei japoneze care admiră mirajul momentului. aici, în acest text nu există moment, nu există "acum". si asta este, mi se pare mie, demn de notat. probabil că dacă ar fi o pictură (japoneză..?), o simpla tușă roșie cu pensula ar schimba foarte mult. și poate că asta lipsește textului.
pentru textul : Grădina japoneză dese poate, dar eu zic că trasmite ceea ce are de trasmis.
pentru textul : sunt orb denu mi-aș permite să fac observații, a fost doar un semn că am trecut pe aici, că mă interesează și îmi place ceea ce ai avut de spus
pentru textul : femeia-cameleon dedeși aparent autorul folosește cuvinte simple, textul are încrustări fine care-l face poetic și feminin.
mi-a plăcut:
"iar din mâinecile nopţii o să croiesc
alte vise
pentru viitoarele noastre
melancolii"
dar trebuie corectat la mâinecile (mânecile).
pentru textul : scenografia unei iluzii deai postat mesajul de 10 ori sub tot atîtea texte, un gest cel puţin nepoliticos la adresa autorilor. de ce ai nevoie de confirmări Matei Hutopilă - cerute fără pic de demnitate - dacă eşti cel mai bun poet al acestei comunităţi(aşa cum declarai într-o postare tot aici pe H şi tot pe pagina altui autor)?
dacă ai texte “marcate ca inacceptabile” te-ai gîndit probabil că e timpul ca atitudinea ta să le ţină de urît. fie. primeşti un avertisment şi posibil să ne gîndim şi la un bonus pentru relaxare şi meditaţie.
Ionuţ, scuze.
pentru textul : Canibalism liric dePrivind repetiția generală promisă, prin extensie, mă gândesc la William Shakespeare și „lumea-ntreagă e o scenă iar noi toți actori în ea." Această dedublare succesivă a domnului Pa și personalitatea multiplă pe care ți-o atribui vinovat e foarte interesantă. Neașteptată empatie. Finalul mi se pare concludent de altfel "în definitiv, măștile nu pot măștile nu pot relua totul" Toată viața ne pregătim măștile de rigoare cu ipocrizie și prețiozitate: "și eu eueueueueueueueueueueu" Dragostea e doar un carnaval la Veneția.
pentru textul : domnul Pa deVersul "aruncat normal peste mine" imi pare inutil, amar, oricum se subintelege ca scutura scrumul peste tine. Apoi "ca niste" strica versul "ca niște cearcăne de mucegai pe tomată". As face o paralela intre suprafata plamanilor vecinului si tomata incercanata. "scoate rotocoale de fum/ din cratere pe plamani/ cearcăne de mucegai pe tomată" Nu vad utilitatea stilistica si ideatica a versurilor 12 si 13. Inutila repetitia cuvantului "azi" si "fiinta tactila" imi suna ciudat. Poezia este deja centrata in tine asa ca "meu" din orizontul meu este superfluu. "azi nu pot să dau ochii cu nimeni/ sunt o entitate tactilă/ orizontul se termină în buricele degetelor" Imi plac acele slash-uri (bare oblice) in loc de virgule.
pentru textul : Morgă/Morgue deCrăciun fericit! Și la mulți ani, Hermeneia! Mulți și vizitați, și scriși.
pentru textul : De Nașterea Domnului deDa, e mai fain cum zici tu. Am operat. Mulțam fain, Adrian!
pentru textul : time passing deno problem, poate ne ajută Virgil cu dubla! chiar te rog, Virgil, când ai timp!
"de la proful de sport ori cu gaşca unii" - versul acesta, faţă de rest, e disonant din toate punctele de vedere.
"încep să înoate fiecare cum a învăţat de la părinţi" - chestia cu "a învăţa", la nivel (meta)liric, a început să fie cel puţin un reflex şi cel mult un clişeu. La tine, "a învăţa de la părinţi" mi se pare a fi o micuţă obsesie. Dacă mă înşel sau confund oareşce, mea culpa!
pentru textul : de albastru de adânc de muze deMie finalul mi se pare atingerea de maestru; am însă o ușoară reținere la "uruitul acesta blând mă calmează", poate unde introduce prea din vreme tenta din final. Contrastul ar fi mult mai puternic dacă ai renunța să ne convingi de ceva implicit. Altfel spus, și eu cred că este un text reușit, scuturat bine de balast.
pentru textul : Fericire deDaca ati defini 'forma de slagar' poate as intelege ce fel de 'crochiu' ar putea deveni...
pentru textul : ROTUND deEu credeam ca e poezie(!)
Multumesc, oricum!
Mulțumesc, Ioan. Văd că ideea reușește să meargă mai departe. Poate-s buni și poeții la ceva, pe vreme de secetă. Măcar să ne aducă minte de ploaie.
pentru textul : Serile Artgotice - fotocronica deși de ce nu ai încadrat-o la parodie?
pentru textul : Cu lopata- n drum spre Marte! de"dar of of of desiş de ochi
acum de mine trag trei popi..."
odată voi combina trei texte cu discurs frust şi voi confesiona bărbăteşte d'al fin al capo, acum n-am chef. însă îţi dau dreptate.
pentru textul : una din zilele lui septembrie dePunere în scenă (perfecta?) a unui discurs suprarealist „controlat” si nu mai e, evident, „supra”. Iar melodia cu repetitie obsedantă, tot astepta punerea streangului; „de ziua mea m-aş spăla ca mao…” te lasa masca; daca nu stii cum si unde facea baie mao si, mai ales, de ce.
pentru textul : de ziua mea m-aş curăţa deam ami trecut prin text, am mai cu pensula (sau mai bine zis cu penița)
pentru textul : cea mai mare problemă dePagini