spune ce mecanism, dar mă bucur că ai întrebat.
subtilă seducerea/ducerea despre care vorbeşti în câteva cuvinte. se pare că ai muşcat... of, slăbiciunea asta!
Deosebită ideea, mai ales cea din primul vers (și e de remarcat mereu primul vers al sonetelor tale, pentru originalitate și profunzime). Sonor finalul: "Un braț de rouă îmi străpunge pleoapa, / Purtând tăișul ei din neștiut." Frumos.
oamenii slabi și cenușii stau și privesc. bucățile de gard. cîini tuciurii se îmbulzesc pe acoperișuri. soarele stă cu spatele la cer. pe sub unghii și printre dinți fug șobolani stă aplecată o casă de piatră ca o nenorocire . o piatră își scoate un colț la iveală. o fată trece pe partea cealaltă. gîște trec spre miazănoapte în stol un vânt bate de ustură ochii... oamenii slabi și cenușiis tau și privesc ca bucăți de gard cum cîini tuciurii trec pe lîngă porți. soarele stă cu spatele la cer pe acoperișuri. praful, ca niște găini, îți intră sub unghii și printre dinți un șobolan stă aplecat ca o nenorocire mai veche și linge sângele unei pietre ce-și scoate un colț murdară o fată trece spre miazănoapte în stol ca un vînt răcoros ce usucă lumina ochilor.
sunt plină de răni ca lumea de dumnezei n-am să cobor în gestul nocturn crevase sorbindu-mi alunecarea aceeași carne într-o stație de metrou de închiriat un labirint infim prin palmele însetate de cuvânt rănile nu înseamnă nimic așa îmi spuneai doar înăuntru nostru se moare fără nici un orar pe străzile principale saltă pe umeri sicriele ca să vă pot numara în retragere singuri scriu poezie și râd condiția e să am întotdeauna sub degete rana
mulțumesc pentru observații și corectare Ottilia. Te invit ca adjunct la viitorul concurs. Și asta nu este ironie.
Da, am greșit. Textul Hobbit este pe locul 2 cu 34 de puncte. Îmi cer scuze pentru inadvertență. Voi corecta.
În ce privește faptul că unele texte au mai puține note decît celelalte este datorită faptului că unii cititori care au votat nu le-au inclus în primele 10 pe care le-au considerat de valoare. Părerea mea este că odată ce un text nu a intrat în primele 10 pentru cineva, cu greu mai are șanse să ajunga în top. În esență a fost un vot de popularitate.
Un poem valoros, nu mă abțin să o spun, deși pe alocuri neglijent dar mai mereu Virgil este ușor neglijent atunci când hotărăște să scrie minimalist.
I-am spus-o ori de câte ori am avut ocazia, a scrie minimalist înseamnă a fi foarte atent la detalii... iar el aici scapă câteva, construcția verbală 'atât de.. încât' mult prea logică și deci prolixă, apoi 'un crucifix PE CARE nu mai poți găsi pe nimeni', poate cea mai nepoetică exprimare întâlnită de mine până acum la acest poet. 'crucifix pe care'... temă de reflecție domnule poet.
În rest, un poem valoros după cum spuneam, ideea este chiar excelentă, de fapt un fel de lait-motiv al poetului Virgil Titarenco, un izvor aproape nesecat de idei și ipostaze poetice. Problema pe care eu o semnalez mereu este că dumnealui, ca orice poet inspirat, este cam leneș și nu acordă suficientă importanță dezvoltării poetice a ideii.
Sau, pe românește, 'bate câmpii cu grație' uneori.
Una peste alta, felicitări pentru un text care, cred eu, poate sta la baza unei scrieri mai serioase mai focusate pe idee.
Margas
am rezerve ca acest text poate fi considerat poezie. nu spun ca nu e interesant sau ca nu are un limbaj metaforic dar cred ca ramine doar o proza fantastica
E o senzatie pe cat de stranie, pe atat de frumoasa aceasta pierdere de material a launtricului nostru, iar uneori, aceasta pierdere de contur ne face sa parem mai frumosi, calatorind inainte doar cu inima, cu sufletul, cu gandul spre vibratiile sferei. Renasterea din nisip, ca o proba care a trebuit trecuta, este poate sacrificiul necesar de a fi indeplinit pentru aceasta miscare. Imi place, redai intr-un singur vers o intreaga paleta de trairi, chiar si in alb-negru.
Îmi place faptul că ai textele cu încărcătură ideatică. Poți să-l citești, să-l recitești și să ai ce rumega. Subscriu comentariului anterior al Doinei la care aș adăuga, dacă-mi este îngăduit, o reformulare la „măturând în urma sa urmele” (sună cumva tautologic) și aș înlocui cuvântul „terminator” care pentru mine e stricat definitv, din păcate, citindu-ți textul, a sărit din niște tufișuri literare Arnold strigând „hasta la vista baby” :) . La foamea mea aș lăsa „foamea” simplu, pentru e evita o cacofonie (despre care maestrul a.a.a. opinează că e doar un „monstru de fum”, așadar rămâne la alegerea ta).
L-am scos eu din șantier. Sînt de acord cu Mariana cu privire la inițiale și la folosirea majusculelor. Știu că este laborios să modifici dar te rog să scoți majusculele folosite în întregimea cuvîntului(numelui). Sînt foarte deranjante.
În ce privește însă degajarea pe care ai făcut-o pe verticală am să o contrazic pe Mariana și am să spun că îmi place și este mai recomandabilă. Așa cum este textul acum cu rîndurile distanțate este mai ușor de citit ca scenariu.
Profete, cuvintele de mai sus (despre hermeneia) mă dezamăgesc. Nu-ți dinamita propriul proiect. "Practic nu există"? Cum să nu existe? Ce există atunci? Despre Adrian Munteanu, da, e o poezie matură.
ioan albu si Snowdon King, va rog sa considerati acest avertisment ca fiind cel de dinaintea suspendarii conturilor voastre pentru o luna pe Hermeneia. nu ma deranjeaza polemica si argumentele legate de text si de literatura dar cind nu va puteti controla, in prea cunoscuta traditie mioritica, si folositi spatiul acesta pentru invective si atacuri la persoana incepeti sa demonstrati doar faptul ca nu stiti la ce foloseste. o luna pe tusa poate fi un prilej bun de meditatie la rostul comentariului si polemicii literare. urmatoarea abatere vi-l va oferi. garantat.
Domnilor...pe cuvant, va invidiez! cat timp liber au unii!... ce-ar fi sa ne intoarcem pe la turmele noastre? ca ne ingheata oile sub ninsoare si ne fug cainii care incotro. hmm...pe unde s-o fi pierdut smerenia crestia? ori intelesul cuvantului?
remarc /prea târziu îți făcusei lăncii din steaguri ro ase de molii revoluționare nici nu mai așteptai să vină a mericanii pe firul Ariadnei ți-ai dezgropat copiii și femei a din ape după ce ți-au trecut turcii h unii avarii gepizii prin splină dacă acesta e sfârșitul atu nci taci și sapă mă/ superb dic teul poetic, o pen ita desi e prea put_in...ur memory
Un eseu la fel de confuz ca și titlul său... 'între Orfeu și Euridice'... adică scuze... ce vreți să spuneți aici stimate domn? Între Ana și Caiafa aș fi acceptat având în vedere felul cum dezvoltați textul, pentru că lungiți ideile până aproape de limita răbdării eventualilor cititorilor Dvs., probabil destui de puțini și obligatoriu avizați având în vedere tema abordată... încât ele, ideile, finalmente nu mai aparțin autoarei analizate ci chiar Dvs., domnule Cristea, devenit prin scriitura aceasta care vă absoarbe, mult mai mult decât un simplu eseist al poeziei acestei autoare.
Și asta se întâmplă cam de la jumătatea textului încolo... de unde începând ideile pierd legătura cu autoarea și devin în întregime ale Dvs. domnule Dorel, eu cel puțin le-aș recunoaște și pe maidane.
Mizezi poate prea mult pe imagine si ironie si astfel risti sa nu fii inteles. Cativa dintre noi stim ca pentru tine poezia este numai un joc si om destupat la minte fiind nu iti refuzi mai nimic din trufele fiecarei experiente traite insa situatia nu este valabila general iar consistenta unor demersuri literare poate fi inteleasa drept lipsa de seriozitate. Mai in gluma mai in serios textul e oricum prea... de vara:) Uite, de ex, "gheise" avea miez.
Djamal, as renunta la versul "din minaretul înalt al moscheei"...contine 3 precizari inutile: muezinul intotdeauna cheama din minaret, minaretul e inotdeauna inalt...si e intotdeuna al moscheei, nu? da, as renunta si la "in timp ce"...impune o conditionare in timp de care consider ca te poti lipsi. gasesc finalul sugestiv...dar cu siguranta ai texte mai bune decat acesta.
Sixtus, imi pare rau ca nu ti-a placut poezia mea dar iti multumesc de trecere. Minotaurul nu este o obsesie. Face parte dintr-o suita tematica inspirata de ceea ce am vazut in Grecia. Sunt inca sub impresia celor vazute, deci e probabil sa mai scriu despre minotaur.
comentariul lui adrian mi se pare doar un pic exagerat in exprimare nicholas, insa, ca idei, nu pot sa nu fiu de acord cu ceea ce spune el acolo.
in plus ai scris cam neingrijit, desii cu doi de i genoflexiuni despartirea fortata a lui ioan pauza de rand botezatorul chestie invechita ca impact
finalmente o poezie pe care cred ca ai dorit-o militanta intru ale scrisului-cititului, ceva gen campania din zilele astea de la rock-fm, cum ca lectura este o forma a fericirii... dar nu ti-a iesit nici tie cam la fel cum nici lor nu le iese
parerea mea
Mie mi-a plăcut poemul și zic, poate am mai spus-o și altădată scuze dacă mă repet, n-o fi Emil Pal Nora Iuga în varianta masculină și mult mai tânără dar Emil Pal are metaforă și are suprarealism. Cred că de-a lungul repetatelor noastre întâlniri literare l-am acuzat pe Emil Pal de multe lucruri, inclusiv de lucruri pe care acum, în ceasul al doisprezecelea, le regret. Dar nu cred că l-am acuzat vreodată că scrie prost sau că nu scrie poezie. De aceea afirmațiile domnului Caragea mi se par hazardate (deși nu-s de acord cu suspendarea contului Domniei sale, dar se pare că asta este singura măsură punitivă pe care softul Hermeneia o permite, ceva gen monkey age) și nelalocul lor, Domnia sa împăunându-se cu o activitate literară pe care ar trebui mai degrabă să o treacă sub tăcere.
Nici reacția lui Emilian nu e mai presus, într-un fel nu înțeleg de ce nu este suspendat și domnul Pal care zice de mai multe ori că nu-i pasă de părerea unui comentator, asta nu e tot atac la persoană oare?
Oricum, textul acesta ar trebui păstrat pe aici pe H undeva unde să-l vadă lumea mult timp, cam la fel cum se lăsau cadavrele nelegiuților în mijlocul orașelor ca să vadă lumea cum se descompun și să ia aminte.
Păcat de un text bunicel (acum mi-a pierit cheful și sunt sigură că nu doar mie să-l mai comentez) pe care l-a distrus întâi domnul Ionuț trecându-l printre furcile caudine ale orgoliului său măsurat poate doar de suprafața unui teren de rugby pentru goliați, iar apoi l-a călcat singur în picioare și l-a scuipat însuși autorul său, talentatul și degrabă vărsătoriu de sânge domnul pohet Emilian Pal.
Oricum, pentru că, lăsând la o parte aceste incidente cu orgolii atât de specifice masculine de macho man camacho mie textul mi-a plăcut și am degustat din plin variantele sale ezoterice, poate un 'first' cel puțin printre lecturile mele recente din Emilian Pal, voi acorda o peniță.
Margas
Adriana, poemul acesta te învăluie şi te poartă pe aripi de mătase spre o lumină "în care cobori ca într-o fântână cu fluturi". am plutit puţin deasupra oraşului "unde moartea e doar numele tainic/dăruit unui alt anotimp".
...aici vezi coperta, Marina: http://bookblog.ro/poezii/index.php?tag=blaj.paul.-rusenescu.ramona ...și câteva reacții online pe care un simplu search de google la numele meu le-ar fi rezolvat: http://www.zf.ro/print_138729.htmlhttp://vetiver.weblog.ro/http://www.oglindaliterara.ro/index.php?ar=1981 aș dori să fac o corectură: editura Napoca Star ...cartea a apărut în luna aprilie a acestui an în colaborare cu Ramona Rusenescu. acum poate fi găsită prin cerere doar în format electronic la adresa de mail [email protected] mulțumiri fie aduse "capacității" Marinei și generozității ei, precum și ție Vio, pentru că reușești să vezi dificilimea cât și complicilimea mea. tre' să zâmbesc și eu un pic. ca la o poveste veche și hâtră... somnoros, cu gânduri bune, paul
poemul a luat formă de la expresia "cerul gurii" care în limba engleză e "roof of the mouth". o expresie care diferă în analiza ei. uneori eu scriu cu un uşor iz hazliu, de multe ori iau lucrurile nu în totala lor seriozitate. expresia de care te legi nu e nici măcar pasişă, cum ii zici tu, e într-adevăr antică, dar nu mă gândeam la ea când scriam textul. dacă ţi s-a părut că am scris o pseudopoezie, e opinia ta, eu n-am intenţionat să scriu pseudopoezie sau comentariu in dauna poemului autentic. dacă nu mi-a reuşit voi încerca altădată.
în ce priveşte duodecimele, e şi cuvântul acesta în limba română, aşa cum este cuvântul năzbâtii. duodecimea e un termen muzical şi înseamnă un interval de 12 trepte, în text folosit ca idee de larg, mai larg decât ar impune un spaţiu restrâns, claustrofobic. mulţam de trecere.
Mulţam de citire. Am renunţat la un cuvânt ce marca un loc comun, şi mie mi se păruse în plus. Cred şi eu că partea prea tehnică cu pricina se mai poate lucra.
În rest, nu cred că are nici o legătură încercarea mea de poem cu opera menţionată aici. Cu prietenie.
imi place imaginea orasului talisman, tablou perfect pentru o nostalgie cu veniri si plecari, sau o linie dreapta tangenta la... un dor de duca sau un dor de intoarecere, o poezie care se dezvaluie firesc dintre copertile unui gand numai dimineata vine ca o rutina zilnica (asa imi pare „lunecarea pe gat”) in virtutea acelei inertii care ne impinge uneori la viata ...
să știi că mi-aș fi exprimat o părere, chiar dacă te-ai fi supărat...dacă aș fi avut una, conturată. dar n-am înțeles nimic de aici...și, în afara ironiei de la început , din: "îmi miros mîinile a căpșuni și gîndesc rar și tare dar mai ales modern vîntul îmi bate cuie prin suflet" n-am găsit nimic de care să mă agăț.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
spune ce mecanism, dar mă bucur că ai întrebat.
subtilă seducerea/ducerea despre care vorbeşti în câteva cuvinte. se pare că ai muşcat... of, slăbiciunea asta!
mi-a plăcut.
pentru textul : Se duce(re) deîn plus, bun venit pe site!
Deosebită ideea, mai ales cea din primul vers (și e de remarcat mereu primul vers al sonetelor tale, pentru originalitate și profunzime). Sonor finalul: "Un braț de rouă îmi străpunge pleoapa, / Purtând tăișul ei din neștiut." Frumos.
pentru textul : Pe funia secundei pun piciorul deoamenii slabi și cenușii stau și privesc. bucățile de gard. cîini tuciurii se îmbulzesc pe acoperișuri. soarele stă cu spatele la cer. pe sub unghii și printre dinți fug șobolani stă aplecată o casă de piatră ca o nenorocire . o piatră își scoate un colț la iveală. o fată trece pe partea cealaltă. gîște trec spre miazănoapte în stol un vânt bate de ustură ochii... oamenii slabi și cenușiis tau și privesc ca bucăți de gard cum cîini tuciurii trec pe lîngă porți. soarele stă cu spatele la cer pe acoperișuri. praful, ca niște găini, îți intră sub unghii și printre dinți un șobolan stă aplecat ca o nenorocire mai veche și linge sângele unei pietre ce-și scoate un colț murdară o fată trece spre miazănoapte în stol ca un vînt răcoros ce usucă lumina ochilor.
pentru textul : drumul crucii fără zgomote desunt plină de răni ca lumea de dumnezei n-am să cobor în gestul nocturn crevase sorbindu-mi alunecarea aceeași carne într-o stație de metrou de închiriat un labirint infim prin palmele însetate de cuvânt rănile nu înseamnă nimic așa îmi spuneai doar înăuntru nostru se moare fără nici un orar pe străzile principale saltă pe umeri sicriele ca să vă pot numara în retragere singuri scriu poezie și râd condiția e să am întotdeauna sub degete rana
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 17 demulte cuvinte constranse intr/un poem ce voieste a se exprima.
pentru textul : Peste tot atingerea ta demulțumesc pentru observații și corectare Ottilia. Te invit ca adjunct la viitorul concurs. Și asta nu este ironie.
pentru textul : Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” - rezultate vot de popularitate deDa, am greșit. Textul Hobbit este pe locul 2 cu 34 de puncte. Îmi cer scuze pentru inadvertență. Voi corecta.
În ce privește faptul că unele texte au mai puține note decît celelalte este datorită faptului că unii cititori care au votat nu le-au inclus în primele 10 pe care le-au considerat de valoare. Părerea mea este că odată ce un text nu a intrat în primele 10 pentru cineva, cu greu mai are șanse să ajunga în top. În esență a fost un vot de popularitate.
Un poem valoros, nu mă abțin să o spun, deși pe alocuri neglijent dar mai mereu Virgil este ușor neglijent atunci când hotărăște să scrie minimalist.
pentru textul : dincolo de crepuscul deI-am spus-o ori de câte ori am avut ocazia, a scrie minimalist înseamnă a fi foarte atent la detalii... iar el aici scapă câteva, construcția verbală 'atât de.. încât' mult prea logică și deci prolixă, apoi 'un crucifix PE CARE nu mai poți găsi pe nimeni', poate cea mai nepoetică exprimare întâlnită de mine până acum la acest poet. 'crucifix pe care'... temă de reflecție domnule poet.
În rest, un poem valoros după cum spuneam, ideea este chiar excelentă, de fapt un fel de lait-motiv al poetului Virgil Titarenco, un izvor aproape nesecat de idei și ipostaze poetice. Problema pe care eu o semnalez mereu este că dumnealui, ca orice poet inspirat, este cam leneș și nu acordă suficientă importanță dezvoltării poetice a ideii.
Sau, pe românește, 'bate câmpii cu grație' uneori.
Una peste alta, felicitări pentru un text care, cred eu, poate sta la baza unei scrieri mai serioase mai focusate pe idee.
Margas
am rezerve ca acest text poate fi considerat poezie. nu spun ca nu e interesant sau ca nu are un limbaj metaforic dar cred ca ramine doar o proza fantastica
pentru textul : glissando decred că e inspirat de știrile de la ora 17. prietenii știu de ce-bergenbier!
pentru textul : rock poem deE o senzatie pe cat de stranie, pe atat de frumoasa aceasta pierdere de material a launtricului nostru, iar uneori, aceasta pierdere de contur ne face sa parem mai frumosi, calatorind inainte doar cu inima, cu sufletul, cu gandul spre vibratiile sferei. Renasterea din nisip, ca o proba care a trebuit trecuta, este poate sacrificiul necesar de a fi indeplinit pentru aceasta miscare. Imi place, redai intr-un singur vers o intreaga paleta de trairi, chiar si in alb-negru.
pentru textul : Flash deÎmi place faptul că ai textele cu încărcătură ideatică. Poți să-l citești, să-l recitești și să ai ce rumega. Subscriu comentariului anterior al Doinei la care aș adăuga, dacă-mi este îngăduit, o reformulare la „măturând în urma sa urmele” (sună cumva tautologic) și aș înlocui cuvântul „terminator” care pentru mine e stricat definitv, din păcate, citindu-ți textul, a sărit din niște tufișuri literare Arnold strigând „hasta la vista baby” :) . La foamea mea aș lăsa „foamea” simplu, pentru e evita o cacofonie (despre care maestrul a.a.a. opinează că e doar un „monstru de fum”, așadar rămâne la alegerea ta).
Bibliografie: http://hermeneia.com/content/revista/cacofonia_un_monstru_de_fum :)
pentru textul : de foame deL-am scos eu din șantier. Sînt de acord cu Mariana cu privire la inițiale și la folosirea majusculelor. Știu că este laborios să modifici dar te rog să scoți majusculele folosite în întregimea cuvîntului(numelui). Sînt foarte deranjante.
pentru textul : Oameni moderni deÎn ce privește însă degajarea pe care ai făcut-o pe verticală am să o contrazic pe Mariana și am să spun că îmi place și este mai recomandabilă. Așa cum este textul acum cu rîndurile distanțate este mai ușor de citit ca scenariu.
bine ai trecut pe aici, virgil. :)
pentru textul : Still Haven't Found deProfete, cuvintele de mai sus (despre hermeneia) mă dezamăgesc. Nu-ți dinamita propriul proiect. "Practic nu există"? Cum să nu existe? Ce există atunci? Despre Adrian Munteanu, da, e o poezie matură.
pentru textul : Un tânăr pin a sângerat în ploaie deioan albu si Snowdon King, va rog sa considerati acest avertisment ca fiind cel de dinaintea suspendarii conturilor voastre pentru o luna pe Hermeneia. nu ma deranjeaza polemica si argumentele legate de text si de literatura dar cind nu va puteti controla, in prea cunoscuta traditie mioritica, si folositi spatiul acesta pentru invective si atacuri la persoana incepeti sa demonstrati doar faptul ca nu stiti la ce foloseste. o luna pe tusa poate fi un prilej bun de meditatie la rostul comentariului si polemicii literare. urmatoarea abatere vi-l va oferi. garantat.
pentru textul : trop tard ! zeppelinul pierdea hidrogen sau alt gaz mai ușor decât aerul… deDomnilor...pe cuvant, va invidiez! cat timp liber au unii!... ce-ar fi sa ne intoarcem pe la turmele noastre? ca ne ingheata oile sub ninsoare si ne fug cainii care incotro. hmm...pe unde s-o fi pierdut smerenia crestia? ori intelesul cuvantului?
pentru textul : ce frumusețe rară deremarc /prea târziu îți făcusei lăncii din steaguri ro ase de molii revoluționare nici nu mai așteptai să vină a mericanii pe firul Ariadnei ți-ai dezgropat copiii și femei a din ape după ce ți-au trecut turcii h unii avarii gepizii prin splină dacă acesta e sfârșitul atu nci taci și sapă mă/ superb dic teul poetic, o pen ita desi e prea put_in...ur memory
pentru textul : apocalypto in vitro deUn eseu la fel de confuz ca și titlul său... 'între Orfeu și Euridice'... adică scuze... ce vreți să spuneți aici stimate domn? Între Ana și Caiafa aș fi acceptat având în vedere felul cum dezvoltați textul, pentru că lungiți ideile până aproape de limita răbdării eventualilor cititorilor Dvs., probabil destui de puțini și obligatoriu avizați având în vedere tema abordată... încât ele, ideile, finalmente nu mai aparțin autoarei analizate ci chiar Dvs., domnule Cristea, devenit prin scriitura aceasta care vă absoarbe, mult mai mult decât un simplu eseist al poeziei acestei autoare.
pentru textul : Între Orfeu şi Euridice deȘi asta se întâmplă cam de la jumătatea textului încolo... de unde începând ideile pierd legătura cu autoarea și devin în întregime ale Dvs. domnule Dorel, eu cel puțin le-aș recunoaște și pe maidane.
o fi Nichita, regasesc aici cateva cuvinte definitorii scrierilor sale si forma poeziei ma duce cu gandul la el s-ar putea sa ma insel...
pentru textul : poezia mea de azi deMizezi poate prea mult pe imagine si ironie si astfel risti sa nu fii inteles. Cativa dintre noi stim ca pentru tine poezia este numai un joc si om destupat la minte fiind nu iti refuzi mai nimic din trufele fiecarei experiente traite insa situatia nu este valabila general iar consistenta unor demersuri literare poate fi inteleasa drept lipsa de seriozitate. Mai in gluma mai in serios textul e oricum prea... de vara:) Uite, de ex, "gheise" avea miez.
pentru textul : la o cafea deDjamal, as renunta la versul "din minaretul înalt al moscheei"...contine 3 precizari inutile: muezinul intotdeauna cheama din minaret, minaretul e inotdeauna inalt...si e intotdeuna al moscheei, nu? da, as renunta si la "in timp ce"...impune o conditionare in timp de care consider ca te poti lipsi. gasesc finalul sugestiv...dar cu siguranta ai texte mai bune decat acesta.
pentru textul : Pene moarte deSixtus, imi pare rau ca nu ti-a placut poezia mea dar iti multumesc de trecere. Minotaurul nu este o obsesie. Face parte dintr-o suita tematica inspirata de ceea ce am vazut in Grecia. Sunt inca sub impresia celor vazute, deci e probabil sa mai scriu despre minotaur.
pentru textul : Poem pe coajă de săpun. Getting over you decomentariul lui adrian mi se pare doar un pic exagerat in exprimare nicholas, insa, ca idei, nu pot sa nu fiu de acord cu ceea ce spune el acolo.
pentru textul : din analele scrisului dein plus ai scris cam neingrijit, desii cu doi de i genoflexiuni despartirea fortata a lui ioan pauza de rand botezatorul chestie invechita ca impact
finalmente o poezie pe care cred ca ai dorit-o militanta intru ale scrisului-cititului, ceva gen campania din zilele astea de la rock-fm, cum ca lectura este o forma a fericirii... dar nu ti-a iesit nici tie cam la fel cum nici lor nu le iese
parerea mea
Mie mi-a plăcut poemul și zic, poate am mai spus-o și altădată scuze dacă mă repet, n-o fi Emil Pal Nora Iuga în varianta masculină și mult mai tânără dar Emil Pal are metaforă și are suprarealism. Cred că de-a lungul repetatelor noastre întâlniri literare l-am acuzat pe Emil Pal de multe lucruri, inclusiv de lucruri pe care acum, în ceasul al doisprezecelea, le regret. Dar nu cred că l-am acuzat vreodată că scrie prost sau că nu scrie poezie. De aceea afirmațiile domnului Caragea mi se par hazardate (deși nu-s de acord cu suspendarea contului Domniei sale, dar se pare că asta este singura măsură punitivă pe care softul Hermeneia o permite, ceva gen monkey age) și nelalocul lor, Domnia sa împăunându-se cu o activitate literară pe care ar trebui mai degrabă să o treacă sub tăcere.
pentru textul : text parțial lipsă deNici reacția lui Emilian nu e mai presus, într-un fel nu înțeleg de ce nu este suspendat și domnul Pal care zice de mai multe ori că nu-i pasă de părerea unui comentator, asta nu e tot atac la persoană oare?
Oricum, textul acesta ar trebui păstrat pe aici pe H undeva unde să-l vadă lumea mult timp, cam la fel cum se lăsau cadavrele nelegiuților în mijlocul orașelor ca să vadă lumea cum se descompun și să ia aminte.
Păcat de un text bunicel (acum mi-a pierit cheful și sunt sigură că nu doar mie să-l mai comentez) pe care l-a distrus întâi domnul Ionuț trecându-l printre furcile caudine ale orgoliului său măsurat poate doar de suprafața unui teren de rugby pentru goliați, iar apoi l-a călcat singur în picioare și l-a scuipat însuși autorul său, talentatul și degrabă vărsătoriu de sânge domnul pohet Emilian Pal.
Oricum, pentru că, lăsând la o parte aceste incidente cu orgolii atât de specifice masculine de macho man camacho mie textul mi-a plăcut și am degustat din plin variantele sale ezoterice, poate un 'first' cel puțin printre lecturile mele recente din Emilian Pal, voi acorda o peniță.
Margas
Adriana, poemul acesta te învăluie şi te poartă pe aripi de mătase spre o lumină "în care cobori ca într-o fântână cu fluturi". am plutit puţin deasupra oraşului "unde moartea e doar numele tainic/dăruit unui alt anotimp".
Lyset
pentru textul : Mătase de fluturi de...aici vezi coperta, Marina: http://bookblog.ro/poezii/index.php?tag=blaj.paul.-rusenescu.ramona ...și câteva reacții online pe care un simplu search de google la numele meu le-ar fi rezolvat: http://www.zf.ro/print_138729.html http://vetiver.weblog.ro/ http://www.oglindaliterara.ro/index.php?ar=1981 aș dori să fac o corectură: editura Napoca Star ...cartea a apărut în luna aprilie a acestui an în colaborare cu Ramona Rusenescu. acum poate fi găsită prin cerere doar în format electronic la adresa de mail [email protected] mulțumiri fie aduse "capacității" Marinei și generozității ei, precum și ție Vio, pentru că reușești să vezi dificilimea cât și complicilimea mea. tre' să zâmbesc și eu un pic. ca la o poveste veche și hâtră... somnoros, cu gânduri bune, paul
pentru textul : Paul Blaj și simțul tragicului în poezie depoemul a luat formă de la expresia "cerul gurii" care în limba engleză e "roof of the mouth". o expresie care diferă în analiza ei. uneori eu scriu cu un uşor iz hazliu, de multe ori iau lucrurile nu în totala lor seriozitate. expresia de care te legi nu e nici măcar pasişă, cum ii zici tu, e într-adevăr antică, dar nu mă gândeam la ea când scriam textul. dacă ţi s-a părut că am scris o pseudopoezie, e opinia ta, eu n-am intenţionat să scriu pseudopoezie sau comentariu in dauna poemului autentic. dacă nu mi-a reuşit voi încerca altădată.
în ce priveşte duodecimele, e şi cuvântul acesta în limba română, aşa cum este cuvântul năzbâtii. duodecimea e un termen muzical şi înseamnă un interval de 12 trepte, în text folosit ca idee de larg, mai larg decât ar impune un spaţiu restrâns, claustrofobic. mulţam de trecere.
pentru textul : drum imprecis deMulţam de citire. Am renunţat la un cuvânt ce marca un loc comun, şi mie mi se păruse în plus. Cred şi eu că partea prea tehnică cu pricina se mai poate lucra.
pentru textul : vremea când viaţa mă sărutase prima oară pe gură deÎn rest, nu cred că are nici o legătură încercarea mea de poem cu opera menţionată aici. Cu prietenie.
imi place imaginea orasului talisman, tablou perfect pentru o nostalgie cu veniri si plecari, sau o linie dreapta tangenta la... un dor de duca sau un dor de intoarecere, o poezie care se dezvaluie firesc dintre copertile unui gand numai dimineata vine ca o rutina zilnica (asa imi pare „lunecarea pe gat”) in virtutea acelei inertii care ne impinge uneori la viata ...
pentru textul : penumbră. în loc de... desă știi că mi-aș fi exprimat o părere, chiar dacă te-ai fi supărat...dacă aș fi avut una, conturată. dar n-am înțeles nimic de aici...și, în afara ironiei de la început , din: "îmi miros mîinile a căpșuni și gîndesc rar și tare dar mai ales modern vîntul îmi bate cuie prin suflet" n-am găsit nimic de care să mă agăț.
pentru textul : în celălalt vis dePagini