textul este bun dar nu cred ca foarte bun. si sub nicio forma nu este cel mai bun text al tau. iar ca justificare voi oferi exemplul expresiilor "ca şi cum ai", "de care se", "ajunge la tine ca un", formule care chiar daca sint acceptabile totusi sint inamicii excelentei in poezie. dar asta este parerea mea. arta este precum diferenta dintre sticla si cristal.
?? "precum copiii pe balustrăzile scărilor de bloc" și "pînă seara cînd toți obosesc și copii și bărbați" sau "pînă seara cînd toți obosesc și copiii și bărbații"
Domnului Profet. Nu m-am referit la majuscula din poezii . Versurile tale sunt bune şi chiar foarte bune Aluzia era la majusculele din mesajele ,pe care le scrii .Sesizez , domnule , sesizez. Imi pare rău ,că ţi-am aprins nişte emoţii. Mii de scuze
au o gingăşie deosebită scierile tale;
stăruie în memorie ca un parfum de o esenţă rară, subtilă, pe care l-ai simţit doar o singură dată, dar nu-l poţi uita...
poate ar merge mai bine fără repetiţia "în noaptea adâncă" din prima strofă ... dar poemul, ceea ce rămâne după ce l-ai citit, este demn de pen-numele tău.
din ea sub țol de fulgi s-adună agoniseli de grâu în brazde dar și credința că din hazne sporește rod de vreme bună ce-l laud țânci și dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer la multi ani si tie!
Iote ca si eu am fost acolo si nu iti spun ca esti patetic Gorune dar ce s-a intamplat in Piata Universitatii (inainte de prima mineriada adica, sa fim bine intelesi) a fost o mare manipulare din partea mai multor cercuri de interese, multimea de acolo fiind, astfel, o mare masa de manevra, niste cobai care singuri au vrut sa fie cobai, un inceput glorios a ceeace va urma la capitolul manipulare, in mod glorios, in anii 90 si apoi, si mai si, in mileniul nostru trei. Desigur, in mintea multora acea perioada a ramas asa, ca un fel de lucru sfant (aici in text spui chiar tu de lumini care se aprindeau din somoioage de hartie ca intr-o catedrala), insa nu avea chiar nimic de-a face cu sfintenia ceea ce se petrecea pe acolo. Iar ce scrii tu aici nu mi se pare patetic, ci neintentionat (probabil) demagogic si lasat asa... in puncte de suspensie... Doamne cat le urasc... In asteptarea ca vei scrie candva (si poate vei si posta aici sau aiurea) o analiza adevarata, pe masura capacitatii tale, a "fenomenului" (cum i se zice, nu?) Piata Universitatii, te voi citi cu acelasi interes. Pana atunci ne ramane iluzia, asta nu ne tradeaza niciodata. Andu
Ados Reformulez: "Varianta engleza e...sublima (si nici nu) lipseste cu desavarsire - vorba lui nenea Iancu". Ce sa fac? Ma distez si eu inainte de a pleca spre Patria Muma (din Calgary).
flabra, comentariul tau e ca un oxigen proaspat. nu pt ca ar fi laudativ, ci pt ca...e printre putinele care se refera totusi la text! incep sa obosesc de polemicile (o, cat de aprinse, dar si cat de inutile!) caracteristice acestui sit literar. ne mai citim.
utima data ti-am spus ca nu esti umana, ma intorc dupa ceva vreme sa-ti spun acelasi lucru: imi dai impresia ca tu esti poezie si in carne. mi-a placut mult cum pare ca se lega titlul de primele doua versuri (ganduri care se-ntorc din afara, ninsoare/porumbei), de restul poeziei fiind foarte clar cum se leaga. in rest, nu stiu cine spunea ca poezia trebuie disociata de viata autorului - eu daca nu de fiecare data, in orice caz de cele mai multe ori am tendinta de a da fuga sa te-mbratisez. partea ne-hilara din asta e ca reusesti sa atingi fara niciun pic de efort. "fara niciun pic de efort" - e chiar remarcabil.
Ela :)... am preferat "intre" lui "dintre" nu datorita vreunul razboi imaginat cu limba romana ci pentru ca da o nota de nediferentiere, de amestec... nu am vrut sa scot nimic in evidenta, sa extrag ceva anume ci sa proiectez o imagine de la departare... e un viziune pe care regizorul si-o permite. "înmuiată" nu e chiar deloc potrivit pentru ca astfel as pierde unul dintre sensurile secunde ale termenului. Fragilitatea sarii dar si faptul ca nu se refuza formei este asezata in opozitie cu elementul dinamic ilustrat de balerina si impreuna au rostul de a crea imaginea unui razboinic nehotarat, inveninat doar dar inca nu otravit cum l-ai perceput in mod gresit. "sângelui cale" are rost sa fie scris asa pentru ca astfel se face legatura cu versul urmator. Nici vorba sa fi murit vreodata razboinicul... e doar o intersectie de vederi, se schimba unghiul de unde se priveste tabloul si atat. Pustiirea cetatilor este daca vrei un fel de elogiu al nebuniei, al acelei nebunii care excede sfera normalului ontologic, un fel de cadere din deductiv inspre empiric, o nevoie de a depasi colivia din exterior spre interior si nu invers... faptul ca gestul injunghierii, departe de a fi desacralizat, tinde sa ia o infatisare liturgica... haosul ce precede orice creatie. Multumesc pentru incercarea de talmacire.
Revin. Haikuul poate să aibă o silabă-două în minus , nu neapărat 17. Ştiu că tu eşti mai tradiţionalistă, dar uneori imaginea e mai importantă decât forma forţată. De aceea cred că varianta mai bună la acel haiku ar fi:
ploi nesfârşite -
pe crucile de piatră
se şterg anii
Nu știu dacă-ți mai amintești. Dar, în urmă cu câtva timp, când la Deko se repeziseră toți asupra ta să, te desființeze, cred că am fost singurul care am spus că, dacă-ți vei curăța de zgură textele, vei ajunge să scrii poezie. Fără a renunța la enunțuri șocante, acum ele se leagă într-o prozodie care se desfășoară firesc de personal și ne banal. Dovadă și textul de față. Ca și altele din ultimul timp.
Virgile te inseli cu privire la scopul interventiilor mele pe acest text. Departe de mine sa deschid un razboi interconfesional. Numai ca eu percep acest text ca fiind scris din varful limbii, cu emfaza, in spirit proletcultist, ca un manifest comunist si vrand nevrand imi aduci aminte de o perioada in care aveam sufletul plin de ura, atunci cand bunicul meu murea in inchisoarea de la Aiud, fiind arestat pentru ca a alungat cu pusca de la el din curte niste baieti din aceia cu sapca care propovaduiau societatea multilateral dezvoltata si egalitatea oamenilor. Eu si familia mea am trecut peste toate acestea desi le-am trait si am putut sa iert si sa ma impac cu mine insumi si cu ceilalti. Cat despre cealalta parte, cea religioasa, suntem liberi ca fiecare sa credem in ceea ce vrem. Din partea mea poti sa fii si musulman ca acest fapt nu constituie un criteriu dupa care relationez cu oamenii. Te rog sa iei cuvintele mele asa cum se si vor sa fie percepute. O opinie personala pe care o poti respecta sau nu, parere cu care poti fi de acord sau nu.
mulțumesc oricum Marian, dar înainte de a o reciti și comenta tu, tocmai i-am dat o alta formă. nu știu cât este de reușită astfel. mulțumesc pentru peniță....îmi pare rău că nu am salvat forma căreia i-ai dăruit penița. mircea.
îmi place poemul tău Silviu, în special cred că partea aceasta e mai deosebită:
e cald și miroase ciudat
în traista omului care m-a smuls
din ghearele unei veverițe nebune
acum e bine
cu spatele rezemat de mânerul albastru al unui clește
adorm fericit
poate chiar sunt o alună gustoasă
simt pe lângă tonul ghiduș, mucalit și fiorul trist de lângă clește. un poem frumos, proaspăt. și da, îl apreciez!
Vio_B, am zâmbit citind reacția ta. Nu e important ce vrea să zică ci să transmită o stare, așa cum ai simțit și tu - de încremenire și spaimă, printre altele...
nu aveam de gand sa raspund, nu la ora asta. pentru ca e un subiect extrem extrem extrem de sensibil pentru mine, ceea ce observ ca inca se incapataneaza sa nu inteleaga Ionut. Ionut, Alma a mai intels "ceva", ca in lumea asta exista Poemul pentru Chichere. as adauga ca "balcanismul" din text e fix lumea in care a trait, asa, prozaica, cum e descrisa aici. in lumea asta, fara constructii mirobolante, Este Chichere+Creion. asa l-am cunoscut si nu numai eu l-am cunoscut asa! nu ajuta autorul, zici. pai de ce crezi tu ca autorul trebuie ajutat? ti se pare ca nu stiu sa scriu, asa, in general? poemul asta nu e o bijuterie, nu bijuterii literare ar astepta Ion de la noi, ci o marturie a trecerii si a plecarii lui, care se face uite si astazi putin cu gestul tau. Omul asta, crede-ma, m-a ajutat mai mult decat oricine. intreba Andu daca lui Ion i-ar placea. eu zic ca da, Ion avea umor si are si-acolo intre serafimi si heruvimi, cu siguranta ;). vad ca dorin a inteles/receptat/ vazut "umbra" maestrului care se-ntinde si dincolo de trecere. sunt constienta ca penitele primite aici sunt pentru Omul si Poetul Ion Chichere, nici nu trebuia sa fie altfel, chiar daca ar fi fost o capodopera. critici am acceptat de fiecare data si accept, pentru ca acest Om m-a invatat sa fac asta. DAR NU AICI!! acest text nu trebuie privit cu poalele in sus! ce e atat de greu de priceput? va multumesc tuturor.
Pai de asta spuneam si eu ca intr-o zi, la ceva vreme dupa ce scriu poemele, ( eu nu le- as numi poezii, ceea ce scriu eu) ochiul meu sa le mai cizeleze ca sa fie cat mai pe placul iubitorilor de poezie. Pana atunci, imi place sa ma bucur cand scriu, sa ma simt bine si mai tarziu sa-mi fac griji cat de bune sunt textele mele. Altfel, nu as mai putea scrie si nu vreau sa ma otravesc cu boala perfectionismului. ( care o simt in sange). Daca ceva profund, cu substanta, frumos si poetic va iesi la un moment dat, inseamna ca asa a fost sa fie. Dar in general, imi stiu structura "poetica" si e ceva de genul , " what you see, it's what you get". Si, s-ar putea sa ti dai si tu seama la un moment dat, ca unele lucruri sunt importante pentru unii, si deloc importante pentru altii. :) cat despre poezie, masha, sincer, nu prea ma intereseaza ce este poezia. Poezia este cum o simt eu., cand am chef de poezie. Cam asta :)
Emil, ai dreptate cu finalul, o sa ma mai gandesc la el, vroiam cumva sa precizez ideea ca EL, Iisus, este cu noi insine pana la sfarsitul timpului. Veacurilor. Erei. Multumesc frumos pentru penita cu care sper sa reusesc sa dau un alt contur, mai definit, finalului!
Celestin, dacă tu nu ai înțeles ceea ce am vrut eu să trasmit, dacă nu știi ce e parodia, dacă îmi scrii poezele de clasa a patra pe post de comentarii, înseamnă că Antal, șantier e numele tău !
traiasca ateismul poetist:) articolul de fata nu pare mai putin poezie decat alte poezii scrise in proza pe-aici. sau ma rog, are material pentru constructia a x poezii turnate in forma de poezie. nu cred ca felul asta de scriere inseamna pauza de la scrisul poeziei. de fapt, poetul scrie poezie indiferent de ceea ce scrie, fiindca e poet. o parere, bineinteles! apoi, "poetul este intr-o relatie foarte discutabila cu Dumnezeu" e mult mai foarte discutabil. zile bune!
imagini ce isi devora imaginile in miscarea lor perpetua, prin spatiile intrepatrunse dinamic in textura orasului necunoscut, fascinant ca toate locurile ramase a fi descoperite, evaluate, filtrate prin ochiul Trecatorului. finalul poarta o tenta romantica si originala, si e sugestiv pentru un poem ca un blues uitat intre doua plecari, acasa: "numărul perfect este nouă mii nouăzeci și unu de gînduri despre tine".
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
textul este bun dar nu cred ca foarte bun. si sub nicio forma nu este cel mai bun text al tau. iar ca justificare voi oferi exemplul expresiilor "ca şi cum ai", "de care se", "ajunge la tine ca un", formule care chiar daca sint acceptabile totusi sint inamicii excelentei in poezie. dar asta este parerea mea. arta este precum diferenta dintre sticla si cristal.
pentru textul : oniromahie de?? "precum copiii pe balustrăzile scărilor de bloc" și "pînă seara cînd toți obosesc și copii și bărbați" sau "pînă seara cînd toți obosesc și copiii și bărbații"
pentru textul : ritualuri de cartier I deDomnului Profet. Nu m-am referit la majuscula din poezii . Versurile tale sunt bune şi chiar foarte bune Aluzia era la majusculele din mesajele ,pe care le scrii .Sesizez , domnule , sesizez. Imi pare rău ,că ţi-am aprins nişte emoţii. Mii de scuze
pentru textul : nebunul se priveşte în oglindă deau o gingăşie deosebită scierile tale;
pentru textul : poetul destăruie în memorie ca un parfum de o esenţă rară, subtilă, pe care l-ai simţit doar o singură dată, dar nu-l poţi uita...
poate ar merge mai bine fără repetiţia "în noaptea adâncă" din prima strofă ... dar poemul, ceea ce rămâne după ce l-ai citit, este demn de pen-numele tău.
din ea sub țol de fulgi s-adună agoniseli de grâu în brazde dar și credința că din hazne sporește rod de vreme bună ce-l laud țânci și dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer la multi ani si tie!
pentru textul : Colind dece vei scrie proza pe care sa o apreciez... dupa aceea parerea ta va conta ...
pentru textul : pe stradă deIote ca si eu am fost acolo si nu iti spun ca esti patetic Gorune dar ce s-a intamplat in Piata Universitatii (inainte de prima mineriada adica, sa fim bine intelesi) a fost o mare manipulare din partea mai multor cercuri de interese, multimea de acolo fiind, astfel, o mare masa de manevra, niste cobai care singuri au vrut sa fie cobai, un inceput glorios a ceeace va urma la capitolul manipulare, in mod glorios, in anii 90 si apoi, si mai si, in mileniul nostru trei. Desigur, in mintea multora acea perioada a ramas asa, ca un fel de lucru sfant (aici in text spui chiar tu de lumini care se aprindeau din somoioage de hartie ca intr-o catedrala), insa nu avea chiar nimic de-a face cu sfintenia ceea ce se petrecea pe acolo. Iar ce scrii tu aici nu mi se pare patetic, ci neintentionat (probabil) demagogic si lasat asa... in puncte de suspensie... Doamne cat le urasc... In asteptarea ca vei scrie candva (si poate vei si posta aici sau aiurea) o analiza adevarata, pe masura capacitatii tale, a "fenomenului" (cum i se zice, nu?) Piata Universitatii, te voi citi cu acelasi interes. Pana atunci ne ramane iluzia, asta nu ne tradeaza niciodata. Andu
pentru textul : Piața Universității. Remember debanuiesc ca nu imi "raspunzi" mie aici, bobadil, pentru ca daca o faci ceea ce spui tu nu are nici o legatura cu ce am spus eu
pentru textul : mount palomar deAdos Reformulez: "Varianta engleza e...sublima (si nici nu) lipseste cu desavarsire - vorba lui nenea Iancu". Ce sa fac? Ma distez si eu inainte de a pleca spre Patria Muma (din Calgary).
pentru textul : shi bin a plec deDe aceea, poetul e foarte greu de mulţumit.
pentru textul : niciploaia deprime observatii. "bancă, cuminte" nu pica bine prea multe cuvinte de legatura remarc insa "cinematografia" textului. o clipa m-am gindit la Dali
pentru textul : stop! cardiac deflabra, comentariul tau e ca un oxigen proaspat. nu pt ca ar fi laudativ, ci pt ca...e printre putinele care se refera totusi la text! incep sa obosesc de polemicile (o, cat de aprinse, dar si cat de inutile!) caracteristice acestui sit literar. ne mai citim.
pentru textul : Un titlu reușit atrage atenția asupra textului deutima data ti-am spus ca nu esti umana, ma intorc dupa ceva vreme sa-ti spun acelasi lucru: imi dai impresia ca tu esti poezie si in carne. mi-a placut mult cum pare ca se lega titlul de primele doua versuri (ganduri care se-ntorc din afara, ninsoare/porumbei), de restul poeziei fiind foarte clar cum se leaga. in rest, nu stiu cine spunea ca poezia trebuie disociata de viata autorului - eu daca nu de fiecare data, in orice caz de cele mai multe ori am tendinta de a da fuga sa te-mbratisez. partea ne-hilara din asta e ca reusesti sa atingi fara niciun pic de efort. "fara niciun pic de efort" - e chiar remarcabil.
pentru textul : porumbeii și ninsorile știu deEla :)... am preferat "intre" lui "dintre" nu datorita vreunul razboi imaginat cu limba romana ci pentru ca da o nota de nediferentiere, de amestec... nu am vrut sa scot nimic in evidenta, sa extrag ceva anume ci sa proiectez o imagine de la departare... e un viziune pe care regizorul si-o permite. "înmuiată" nu e chiar deloc potrivit pentru ca astfel as pierde unul dintre sensurile secunde ale termenului. Fragilitatea sarii dar si faptul ca nu se refuza formei este asezata in opozitie cu elementul dinamic ilustrat de balerina si impreuna au rostul de a crea imaginea unui razboinic nehotarat, inveninat doar dar inca nu otravit cum l-ai perceput in mod gresit. "sângelui cale" are rost sa fie scris asa pentru ca astfel se face legatura cu versul urmator. Nici vorba sa fi murit vreodata razboinicul... e doar o intersectie de vederi, se schimba unghiul de unde se priveste tabloul si atat. Pustiirea cetatilor este daca vrei un fel de elogiu al nebuniei, al acelei nebunii care excede sfera normalului ontologic, un fel de cadere din deductiv inspre empiric, o nevoie de a depasi colivia din exterior spre interior si nu invers... faptul ca gestul injunghierii, departe de a fi desacralizat, tinde sa ia o infatisare liturgica... haosul ce precede orice creatie. Multumesc pentru incercarea de talmacire.
pentru textul : Foc pribeag deRevin. Haikuul poate să aibă o silabă-două în minus , nu neapărat 17. Ştiu că tu eşti mai tradiţionalistă, dar uneori imaginea e mai importantă decât forma forţată. De aceea cred că varianta mai bună la acel haiku ar fi:
ploi nesfârşite -
pentru textul : Haiku-uri depe crucile de piatră
se şterg anii
Nu știu dacă-ți mai amintești. Dar, în urmă cu câtva timp, când la Deko se repeziseră toți asupra ta să, te desființeze, cred că am fost singurul care am spus că, dacă-ți vei curăța de zgură textele, vei ajunge să scrii poezie. Fără a renunța la enunțuri șocante, acum ele se leagă într-o prozodie care se desfășoară firesc de personal și ne banal. Dovadă și textul de față. Ca și altele din ultimul timp.
pentru textul : de vorbă cu o sabie deVirgile te inseli cu privire la scopul interventiilor mele pe acest text. Departe de mine sa deschid un razboi interconfesional. Numai ca eu percep acest text ca fiind scris din varful limbii, cu emfaza, in spirit proletcultist, ca un manifest comunist si vrand nevrand imi aduci aminte de o perioada in care aveam sufletul plin de ura, atunci cand bunicul meu murea in inchisoarea de la Aiud, fiind arestat pentru ca a alungat cu pusca de la el din curte niste baieti din aceia cu sapca care propovaduiau societatea multilateral dezvoltata si egalitatea oamenilor. Eu si familia mea am trecut peste toate acestea desi le-am trait si am putut sa iert si sa ma impac cu mine insumi si cu ceilalti. Cat despre cealalta parte, cea religioasa, suntem liberi ca fiecare sa credem in ceea ce vrem. Din partea mea poti sa fii si musulman ca acest fapt nu constituie un criteriu dupa care relationez cu oamenii. Te rog sa iei cuvintele mele asa cum se si vor sa fie percepute. O opinie personala pe care o poti respecta sau nu, parere cu care poti fi de acord sau nu.
pentru textul : noi propovăduim un hristos nerăstignit deNu pot decât să vă rog să citiți și restul textului pentru a fi sigur că nu e povestire, nu e artă! Cu siguranță, părerea mea e subiectivă.
pentru textul : Salcia demulțumesc oricum Marian, dar înainte de a o reciti și comenta tu, tocmai i-am dat o alta formă. nu știu cât este de reușită astfel. mulțumesc pentru peniță....îmi pare rău că nu am salvat forma căreia i-ai dăruit penița. mircea.
pentru textul : Existând în definitiv deîmi place poemul tău Silviu, în special cred că partea aceasta e mai deosebită:
e cald și miroase ciudat
în traista omului care m-a smuls
din ghearele unei veverițe nebune
acum e bine
cu spatele rezemat de mânerul albastru al unui clește
adorm fericit
poate chiar sunt o alună gustoasă
simt pe lângă tonul ghiduș, mucalit și fiorul trist de lângă clește. un poem frumos, proaspăt. și da, îl apreciez!
pentru textul : prea scurt jurnal decu scuzele de rigoare, multumesc pt semn. intr-adevar, gestul meu a fost neintentionat. daca era altfel, as fi tacut acum
pentru textul : Urâții - lansare de carte deVio_B, am zâmbit citind reacția ta. Nu e important ce vrea să zică ci să transmită o stare, așa cum ai simțit și tu - de încremenire și spaimă, printre altele...
pentru textul : Poem penibil denu aveam de gand sa raspund, nu la ora asta. pentru ca e un subiect extrem extrem extrem de sensibil pentru mine, ceea ce observ ca inca se incapataneaza sa nu inteleaga Ionut. Ionut, Alma a mai intels "ceva", ca in lumea asta exista Poemul pentru Chichere. as adauga ca "balcanismul" din text e fix lumea in care a trait, asa, prozaica, cum e descrisa aici. in lumea asta, fara constructii mirobolante, Este Chichere+Creion. asa l-am cunoscut si nu numai eu l-am cunoscut asa! nu ajuta autorul, zici. pai de ce crezi tu ca autorul trebuie ajutat? ti se pare ca nu stiu sa scriu, asa, in general? poemul asta nu e o bijuterie, nu bijuterii literare ar astepta Ion de la noi, ci o marturie a trecerii si a plecarii lui, care se face uite si astazi putin cu gestul tau. Omul asta, crede-ma, m-a ajutat mai mult decat oricine. intreba Andu daca lui Ion i-ar placea. eu zic ca da, Ion avea umor si are si-acolo intre serafimi si heruvimi, cu siguranta ;). vad ca dorin a inteles/receptat/ vazut "umbra" maestrului care se-ntinde si dincolo de trecere. sunt constienta ca penitele primite aici sunt pentru Omul si Poetul Ion Chichere, nici nu trebuia sa fie altfel, chiar daca ar fi fost o capodopera. critici am acceptat de fiecare data si accept, pentru ca acest Om m-a invatat sa fac asta. DAR NU AICI!! acest text nu trebuie privit cu poalele in sus! ce e atat de greu de priceput? va multumesc tuturor.
pentru textul : Poemul pentru Chichere dePai de asta spuneam si eu ca intr-o zi, la ceva vreme dupa ce scriu poemele, ( eu nu le- as numi poezii, ceea ce scriu eu) ochiul meu sa le mai cizeleze ca sa fie cat mai pe placul iubitorilor de poezie. Pana atunci, imi place sa ma bucur cand scriu, sa ma simt bine si mai tarziu sa-mi fac griji cat de bune sunt textele mele. Altfel, nu as mai putea scrie si nu vreau sa ma otravesc cu boala perfectionismului. ( care o simt in sange). Daca ceva profund, cu substanta, frumos si poetic va iesi la un moment dat, inseamna ca asa a fost sa fie. Dar in general, imi stiu structura "poetica" si e ceva de genul , " what you see, it's what you get". Si, s-ar putea sa ti dai si tu seama la un moment dat, ca unele lucruri sunt importante pentru unii, si deloc importante pentru altii. :) cat despre poezie, masha, sincer, nu prea ma intereseaza ce este poezia. Poezia este cum o simt eu., cand am chef de poezie. Cam asta :)
pentru textul : long et douloureux deEmil, ai dreptate cu finalul, o sa ma mai gandesc la el, vroiam cumva sa precizez ideea ca EL, Iisus, este cu noi insine pana la sfarsitul timpului. Veacurilor. Erei. Multumesc frumos pentru penita cu care sper sa reusesc sa dau un alt contur, mai definit, finalului!
pentru textul : a se lua o noapte deCelestin, dacă tu nu ai înțeles ceea ce am vrut eu să trasmit, dacă nu știi ce e parodia, dacă îmi scrii poezele de clasa a patra pe post de comentarii, înseamnă că Antal, șantier e numele tău !
pentru textul : din poezie scapă cine poate detraiasca ateismul poetist:) articolul de fata nu pare mai putin poezie decat alte poezii scrise in proza pe-aici. sau ma rog, are material pentru constructia a x poezii turnate in forma de poezie. nu cred ca felul asta de scriere inseamna pauza de la scrisul poeziei. de fapt, poetul scrie poezie indiferent de ceea ce scrie, fiindca e poet. o parere, bineinteles! apoi, "poetul este intr-o relatie foarte discutabila cu Dumnezeu" e mult mai foarte discutabil. zile bune!
pentru textul : dificultatea de a fi creștin deimagini ce isi devora imaginile in miscarea lor perpetua, prin spatiile intrepatrunse dinamic in textura orasului necunoscut, fascinant ca toate locurile ramase a fi descoperite, evaluate, filtrate prin ochiul Trecatorului. finalul poarta o tenta romantica si originala, si e sugestiv pentru un poem ca un blues uitat intre doua plecari, acasa: "numărul perfect este nouă mii nouăzeci și unu de gînduri despre tine".
pentru textul : denver blues II deastazi am luat banii si maine dis de dimineata ma duc la colindat librariile. ;)) multumesc, andu, și felicitari inca o data pentru concurs
pentru textul : some rule rules some rules deMultumesc Ela, multă bucurie și lumină în casele tuturor! Crăciun fericit!
pentru textul : Colind dePagini