"The Quantum Theory I have already seen my dream you saw the other day. Suddenly, the sky has been covered with stars. Torrential rain has filled with life the arid deep wounds of the desert. Rivers and falls? Blue heavy drops. Giggling. Wet yellowish rocks breathing in their calcareous nests. And stars, jealous of the transparent rainbow, aligned in concentric circles around King Solomon, blowing diamond dust over our sweaty bodies. One song. No mouths, no faces, no cries, no tears. Enormous opened windows, marvelous hollow mirrors watching the flow of water. The day I discovered that mirrors were made of silver." Stimată Doamnă, Altă dată m-ai invitat, în altă parte decât aici, să te comentez la obiect. Iată-mă acum, aici. Atunci, referindu-mă la un text al dumitale care nu spunea nimic (dacă nimic înseamnă că un clown care e suficient de lucid să-și dea seama că este clown, lucru pe care alții îl spuseseră mult mai bine) cred că am avut dreptate. În schimb, mărturisesc că "Mălai"-ul (e vorba de poezia postată pe acest sit) dumitale mi-a rămas extrem de pregnant în minte (ca imagine). Dar să revin la chestiune. O sugestie: încearcă să pătrunzi dincolo de "quantic". Acolo de unde "spațiul" și "timpul" vin sub formă de quante "spațiu-timp". Și ai să "vezi" cum prin acea " Enormous opened windows" se vede…Ei, dacă vei putea spune (sau sugera) ce se vede, îmi voi scoate pălăria și-ți voi săruta mâna. Iar în ceea ce privește încheierea prezentului text: "The day I discovered that mirrors were made of silver" nu cred că e prea fericită.
prea multe stîngăcii de exprimare yester, prea multe. mă gîndeam că punctul 2 este reprezentativ în acest sens, dar constat că de fapt fiecare răspuns are un grad de subordonare ciudat. apoi mixtura de limbaj colocvial/limbaj pretențios (rimă la aserțios).
cami - poemul acesta o sa-mi ramana aproape de suflet, desi nu am primit alte pareri in afara de a ta; aerul a intinerit rememorand si prefigurand castele pe o plaja pustie... as vrea sa cred ca se vor intoarce toti ingerii ce mi-au dezertat din simtire, iar trenul ... sper ca se va intoarce si el, desi cu o intarziere aproximativa de o jumatate de viata... dar se va intoarce, sper:) multumesc de constanta trecerilor tale!
imaginile sint in primul rind deosebit gasite, ca si in "Absens - alfabet poetic (1)". asa au aparut si in volum? mi-ar place un album de fotografii in acest fel... eu pot sa spun ca ma asteptam ca Marlena sa prezinte asa ceva, poate si din impresia pe care mi-au facut-o cartile ei de poezie si mai ales ea. si ma bucur sincer pentru ea.
mai Vacarasule, iti marturisesc ca depun eforturi sa nu incalc (prea mult) regulamentul si sa nu ma lansez intr-o polemica aberanta cu tine. ceva ce nu ar interesa pe nimeni aici. chestia cu comunismul si cu batrinetea ma amuza teribil. ce imi place la tine este ca mai picuri pe ici pe colo cite o glumita din asta si nu ma plictisesc cind citesc ce scrii. tu chiar nu te-ai prins ca absolut nimeni aici nu da doi bani pe faptul ca tu te retragi "in glorie"? te-am rugat sa iei o gura de aer curat si sa te relaxezi. incearca sa nu mai raspunzi la intrebari pe care nu ti le-a pus nimeni sau sa dai informatii care nu intereseaza pe nimeni. de exemplu mie ( si cred ca si altora) ne este indiferent faptul ca tu ai fi sau nu filolog, sau faptul ca nu esti de acord cu regulamentul hermeneia, sau faptul ca ai avea nu stiu ce cotidian sau site-uri, etc. crede-ma devine ridicola toata ridicarea asta de fuste. din partea mea poti sa fii presedintele academiei romane. eu, "parasitorul de tara", "americanul", gindesc altfel. adica gindesc "democratic" (daca ar fi sa raspund la intrebarea ta). adica pentru mine toti sint membri hermeneia si atit. nu fac cazierul sau dosarul nimanui. nu ma intereseaza. pur si simplu. dar se pare ca tu nu ai priceput asta. deci ti-o mai repet. nu ma intereseaza si nici nu dau doi bani. din motive care ar necesita o explicatie laborioasa si pe care nu ti-o ofer pentru ca nu ai stiut cum sa te porti. daca ai fi intrebat civilizat ti-as fi raspuns asa cum am facut cu altii. tu ai pierdut acest privilegiu acum citeva comentarii. sper ca acum sa fie clar. poti sa numesti asta egocentrism sau aroganta sau cum vrei tu. dar asa functioneaza hermeneia. si asa va functiona. si eu cred ca e bine asa. faptul ca tu (sau altcineva) nu esti de acord cu asta este probabil regretabil dar that's life. in democratia (in care traiesc eu) oamenii invata sa traiasca si fara sa fie de acord unii cu altii. si fara sa isi impuna punctul de vedere cu forta. eu nu te-am obligat la nimic. nu te-am adus cu forta aici. ce nu inteleg eu este de ce a trebuit sa fii grobian cu mine si sa folosesti spatiul acesta intr-un mod despre care eu pot sa spun acum ca aduce mai mult cu comunismul de tip balcanic pe care aparent vrei sa ne spui ca il condamni. atita tot.
prea multe expresii... le-aș zice fruste. Adică expresii care ne comnică totul de nu mai rămîne nici loc de întors, darămite de poezie. De exemplu: "Stăteam înafara timpului" - gata m-ai lămurit. Ar fi fost ceva dacă sugerai chestia asta. Dar așa... sună a dare de seamă. Alta: "Râvneam la inutil", sau "Mi-era sete". Și să nu îmi spui că ăsta e stilul tău pentru că tot în textul ăsta ai "sărutam refrene de iubire" sau "M-am târât la picioarele certitudinii".. deși amîndouă sînt totuși prea dulcege pentru gustul meu.
Stefan, nu stiu cine a fumat primul degetele, eu am scris mai demult aceasta poezie:). Oricum nu asta e important. Daca ne gandim putin, o data o idee scrisa ea devine parte din spiritul lumii. Asa cred. Da, lumea poate fi vazuta ca un fum, iar noi nu suntem poate decat combustibilul care arde mocnit. Mersi Ioanei si tie, vad ca Targovistea mai are oameni adevarati. Si eu o port in suflet pentru ca acolo m-am "afumat" destui ani. A scrie este si un fel de a evada din apasarea ruinelor trecutului. O eliberare. Cu stima, Viorel
parcă propui războaie, profetule! necazul e că parcă te-ai uita împrejur când analizezi adaptarea, binele e că nu lași să stea închiși ochii lăuntrici... Ce să mai, scrii ca un om, profetule:) Iartă-mi veșnica problemă, a neputinței dezlipirii poetului de poezia lui.
Un poem care îmi amintește de o carte și un film: "Femeia nisipurilor", de Kobo Abe; aceeași stare de pierdere în tine însuți, aceeași sete într-un deșert al vieții-morții, în care singura respirație posibilă este izvorul spiritului, spre creație. Interesant, dar mai ales uimitor cum motivul nisipurilor și al apelor capătă atâtea sensuri sub modelările tale de vers, Marlena... N'oublions jamais...
un poem aproape clasic. frumos și stilistic. poate că aici Vinete năluci speriate, accentul cade greșit la speriate pe e , când firesc el este pe a. deosebit de reușite îmi par versurile: Cel ce zămislise astre Și născuse aurora regret folosirea verbului "a plânge" pe care cred că l-ai fi putut substitui. Christos a înviat!
Andu, nici vorbă de suspiciune, dimpotrivă. Deseori, când răspund unui comentariu, nu-mi pot stăpâni un firicel de provocare malițioasă, pentru a stârni interlocutorul, pentru a îl detemina să recitească textul în discuție. Sunt de acord cu tine, privitor la folosirea neologismelor doar atunci când sunt de neînlocuit, altminteri dau senzația unui bombastic epatant, de tinichea pe o haină scumpă. În cazul "friabil" chiar n-am avut altă posibilitate. Mulțumesc pentru revenire și precizări. Toate cele bune!
Cred că ar fi mai în câștig pentru text dacă s-ar renunța la forma tip poezie, adică la enter-urile de la finalul fiecărui rând. Sunt câteva fragmente (mici) pe care nu le agreez. "depeizat" - cred că merge, în contextul în care colonelul "cîntă fals trăiască patria". Finalul e subtil alunecos, dar bun.
fizionimiile feminine se vor sterge de floarea ciresilor ca intr-o pictura de Utamaro Kitagawa. ambiguitatea iernii isi lasa paravanul de orez indoliat la marginea sufletelor noastre.
.. spune Nicholas, fără să intre în detalii unde...
Primul gând pe care acest text mi l-a trezit este dacă el (textul) este sau nu scris de un evreu.
Din câte știu Virgil nu e evreu și chiar dacă ar fi eu respect evreii.
Dar știu că evreii nu-l acceptă pe Hristos.
Și din câte știu eu dinspre partea creștină, și nu-s un mare religios defel (las privilegiul acesta altora de pe aici) , Ideea este că Hristos dacă îl accepți trebuie acceptat în inimă și nu în minte sau în alte părți ale trupului sau în fundul curții.
De aceea mă gândesc că textul acesta trebuie că este scris de un evreu și apoi publicat de Virgil.
Uite că a strâns aprecierea cvasi-unanimă, dar eu nu pot să mă raliez.
Prietene filozof, în viziunea ta și moartea e frumoasă, ca o ninsoare, sau ca o ființă de îmblânzit: "Iar morții Îi turnasem Ca să bea." De obicei, nu-mi place timpul imperfect în poezie, dar aici e necesar pentru crearea unei atmosfere de ...poveste . Iar eu lăsai în trecere un semn de admirație, i.
Repetitia are rolul ei in modelarea sonurilor unei poezii in stil clasic. Cat despre Podul Grant, el isi are locul lui bine definit in simbolistica bucuresteana. Probabil ca nu ati trait in Bucuresti inainte de a va stabili pe alte coordonate geografice.
Nicodem, frumos poem, mai ales partea aceea cu 'dorul de țară' și mie mi se pare inspirată.
Cât privește snipetul cu monstrul narcotic, dacă a fost 'adăogat' doar pentru a susține titlul atunci cred că poate fi 'scus' sau 'înlocoit' fără regrete.
Margas
Cailean, nu știu de unde afirmația ta referitoare la comentariile mele. E o presupunere nefondată. Comentez acolo unde consider că intervenția mea ar fi utilă textului și prefer să fie clar și concis, fără divagații care nu folosesc la nimic. Aici așa am considerat și mai ales pentru a doua strofă - este reușită.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
nu am suze Andu. Ce te faci?
pentru textul : patul în formă de gondolă de"The Quantum Theory I have already seen my dream you saw the other day. Suddenly, the sky has been covered with stars. Torrential rain has filled with life the arid deep wounds of the desert. Rivers and falls? Blue heavy drops. Giggling. Wet yellowish rocks breathing in their calcareous nests. And stars, jealous of the transparent rainbow, aligned in concentric circles around King Solomon, blowing diamond dust over our sweaty bodies. One song. No mouths, no faces, no cries, no tears. Enormous opened windows, marvelous hollow mirrors watching the flow of water. The day I discovered that mirrors were made of silver." Stimată Doamnă, Altă dată m-ai invitat, în altă parte decât aici, să te comentez la obiect. Iată-mă acum, aici. Atunci, referindu-mă la un text al dumitale care nu spunea nimic (dacă nimic înseamnă că un clown care e suficient de lucid să-și dea seama că este clown, lucru pe care alții îl spuseseră mult mai bine) cred că am avut dreptate. În schimb, mărturisesc că "Mălai"-ul (e vorba de poezia postată pe acest sit) dumitale mi-a rămas extrem de pregnant în minte (ca imagine). Dar să revin la chestiune. O sugestie: încearcă să pătrunzi dincolo de "quantic". Acolo de unde "spațiul" și "timpul" vin sub formă de quante "spațiu-timp". Și ai să "vezi" cum prin acea " Enormous opened windows" se vede…Ei, dacă vei putea spune (sau sugera) ce se vede, îmi voi scoate pălăria și-ți voi săruta mâna. Iar în ceea ce privește încheierea prezentului text: "The day I discovered that mirrors were made of silver" nu cred că e prea fericită.
pentru textul : Solomon Science de... îmi place umorul, nene! Iankeshi penița! (Pentru savurabila prospețime! Dar cine sunt eu?!)
pentru textul : Nippon kouhii deMulțumesc, Aranca. Un poem suficient. Rămas bun și ție.
pentru textul : Bilet în ușă dede ce atit pesimism?
pentru textul : Areopagul de...fie și pentru un fals interviu,
prea multe stîngăcii de exprimare yester, prea multe. mă gîndeam că punctul 2 este reprezentativ în acest sens, dar constat că de fapt fiecare răspuns are un grad de subordonare ciudat. apoi mixtura de limbaj colocvial/limbaj pretențios (rimă la aserțios).
pentru textul : fals interviu despre menirea artei decami - poemul acesta o sa-mi ramana aproape de suflet, desi nu am primit alte pareri in afara de a ta; aerul a intinerit rememorand si prefigurand castele pe o plaja pustie... as vrea sa cred ca se vor intoarce toti ingerii ce mi-au dezertat din simtire, iar trenul ... sper ca se va intoarce si el, desi cu o intarziere aproximativa de o jumatate de viata... dar se va intoarce, sper:) multumesc de constanta trecerilor tale!
pentru textul : după o fotografie deStiu, Marina, dar mi-am asumat forma lui incorecta...e o abatere cu valente de regionalism, daca vrei. Multumesc pentru comentariu. Adriana
pentru textul : Mult mai înalt deimaginile sint in primul rind deosebit gasite, ca si in "Absens - alfabet poetic (1)". asa au aparut si in volum? mi-ar place un album de fotografii in acest fel... eu pot sa spun ca ma asteptam ca Marlena sa prezinte asa ceva, poate si din impresia pe care mi-au facut-o cartile ei de poezie si mai ales ea. si ma bucur sincer pentru ea.
pentru textul : Absens - alfabet poetic (2) demai Vacarasule, iti marturisesc ca depun eforturi sa nu incalc (prea mult) regulamentul si sa nu ma lansez intr-o polemica aberanta cu tine. ceva ce nu ar interesa pe nimeni aici. chestia cu comunismul si cu batrinetea ma amuza teribil. ce imi place la tine este ca mai picuri pe ici pe colo cite o glumita din asta si nu ma plictisesc cind citesc ce scrii. tu chiar nu te-ai prins ca absolut nimeni aici nu da doi bani pe faptul ca tu te retragi "in glorie"? te-am rugat sa iei o gura de aer curat si sa te relaxezi. incearca sa nu mai raspunzi la intrebari pe care nu ti le-a pus nimeni sau sa dai informatii care nu intereseaza pe nimeni. de exemplu mie ( si cred ca si altora) ne este indiferent faptul ca tu ai fi sau nu filolog, sau faptul ca nu esti de acord cu regulamentul hermeneia, sau faptul ca ai avea nu stiu ce cotidian sau site-uri, etc. crede-ma devine ridicola toata ridicarea asta de fuste. din partea mea poti sa fii presedintele academiei romane. eu, "parasitorul de tara", "americanul", gindesc altfel. adica gindesc "democratic" (daca ar fi sa raspund la intrebarea ta). adica pentru mine toti sint membri hermeneia si atit. nu fac cazierul sau dosarul nimanui. nu ma intereseaza. pur si simplu. dar se pare ca tu nu ai priceput asta. deci ti-o mai repet. nu ma intereseaza si nici nu dau doi bani. din motive care ar necesita o explicatie laborioasa si pe care nu ti-o ofer pentru ca nu ai stiut cum sa te porti. daca ai fi intrebat civilizat ti-as fi raspuns asa cum am facut cu altii. tu ai pierdut acest privilegiu acum citeva comentarii. sper ca acum sa fie clar. poti sa numesti asta egocentrism sau aroganta sau cum vrei tu. dar asa functioneaza hermeneia. si asa va functiona. si eu cred ca e bine asa. faptul ca tu (sau altcineva) nu esti de acord cu asta este probabil regretabil dar that's life. in democratia (in care traiesc eu) oamenii invata sa traiasca si fara sa fie de acord unii cu altii. si fara sa isi impuna punctul de vedere cu forta. eu nu te-am obligat la nimic. nu te-am adus cu forta aici. ce nu inteleg eu este de ce a trebuit sa fii grobian cu mine si sa folosesti spatiul acesta intr-un mod despre care eu pot sa spun acum ca aduce mai mult cu comunismul de tip balcanic pe care aparent vrei sa ne spui ca il condamni. atita tot.
pentru textul : Rupt de realitate deun text excelent
pentru textul : mic pamflet de neputinţă. 2. deprea multe expresii... le-aș zice fruste. Adică expresii care ne comnică totul de nu mai rămîne nici loc de întors, darămite de poezie. De exemplu: "Stăteam înafara timpului" - gata m-ai lămurit. Ar fi fost ceva dacă sugerai chestia asta. Dar așa... sună a dare de seamă. Alta: "Râvneam la inutil", sau "Mi-era sete". Și să nu îmi spui că ăsta e stilul tău pentru că tot în textul ăsta ai "sărutam refrene de iubire" sau "M-am târât la picioarele certitudinii".. deși amîndouă sînt totuși prea dulcege pentru gustul meu.
pentru textul : Teenage angst deStefan, nu stiu cine a fumat primul degetele, eu am scris mai demult aceasta poezie:). Oricum nu asta e important. Daca ne gandim putin, o data o idee scrisa ea devine parte din spiritul lumii. Asa cred. Da, lumea poate fi vazuta ca un fum, iar noi nu suntem poate decat combustibilul care arde mocnit. Mersi Ioanei si tie, vad ca Targovistea mai are oameni adevarati. Si eu o port in suflet pentru ca acolo m-am "afumat" destui ani. A scrie este si un fel de a evada din apasarea ruinelor trecutului. O eliberare. Cu stima, Viorel
pentru textul : Degete fără filtru deparcă propui războaie, profetule! necazul e că parcă te-ai uita împrejur când analizezi adaptarea, binele e că nu lași să stea închiși ochii lăuntrici... Ce să mai, scrii ca un om, profetule:) Iartă-mi veșnica problemă, a neputinței dezlipirii poetului de poezia lui.
pentru textul : vinovați deUn poem care îmi amintește de o carte și un film: "Femeia nisipurilor", de Kobo Abe; aceeași stare de pierdere în tine însuți, aceeași sete într-un deșert al vieții-morții, în care singura respirație posibilă este izvorul spiritului, spre creație. Interesant, dar mai ales uimitor cum motivul nisipurilor și al apelor capătă atâtea sensuri sub modelările tale de vers, Marlena... N'oublions jamais...
pentru textul : אני בולעת את הצמא deun poem aproape clasic. frumos și stilistic. poate că aici Vinete năluci speriate, accentul cade greșit la speriate pe e , când firesc el este pe a. deosebit de reușite îmi par versurile: Cel ce zămislise astre Și născuse aurora regret folosirea verbului "a plânge" pe care cred că l-ai fi putut substitui. Christos a înviat!
pentru textul : Biruința Învierii ▒ deprimele șase versuri mi-au atras atenția în mod deosebit. după aceea devine prea bucureștean și prea ludic pentru gustul meu
pentru textul : memento detrimiteri face acest poem, către atâtea nume mă întoarce, este plin de poezie. poezie în poezie. am citit cu plăcere.
pentru textul : a te întoarce în braţele cuiva deAndu, nici vorbă de suspiciune, dimpotrivă. Deseori, când răspund unui comentariu, nu-mi pot stăpâni un firicel de provocare malițioasă, pentru a stârni interlocutorul, pentru a îl detemina să recitească textul în discuție. Sunt de acord cu tine, privitor la folosirea neologismelor doar atunci când sunt de neînlocuit, altminteri dau senzația unui bombastic epatant, de tinichea pe o haină scumpă. În cazul "friabil" chiar n-am avut altă posibilitate. Mulțumesc pentru revenire și precizări. Toate cele bune!
pentru textul : Cântec deCred că ar fi mai în câștig pentru text dacă s-ar renunța la forma tip poezie, adică la enter-urile de la finalul fiecărui rând. Sunt câteva fragmente (mici) pe care nu le agreez. "depeizat" - cred că merge, în contextul în care colonelul "cîntă fals trăiască patria". Finalul e subtil alunecos, dar bun.
pentru textul : Nostalgia deŞi vă mulţumesc, fireşte, pentru revenire şi ajutor, dar nu vă stresaţi atât de tare :) În fond, e numai un vers ratat. De astea se tot fac. :)
pentru textul : Bacoviană deCare e raţiunea pentru care titlul e în engleză?
pentru textul : one way ticket defizionimiile feminine se vor sterge de floarea ciresilor ca intr-o pictura de Utamaro Kitagawa. ambiguitatea iernii isi lasa paravanul de orez indoliat la marginea sufletelor noastre.
pentru textul : Casa de gheișe Ozuma de.. spune Nicholas, fără să intre în detalii unde...
pentru textul : dificultatea de a fi creștin dePrimul gând pe care acest text mi l-a trezit este dacă el (textul) este sau nu scris de un evreu.
Din câte știu Virgil nu e evreu și chiar dacă ar fi eu respect evreii.
Dar știu că evreii nu-l acceptă pe Hristos.
Și din câte știu eu dinspre partea creștină, și nu-s un mare religios defel (las privilegiul acesta altora de pe aici) , Ideea este că Hristos dacă îl accepți trebuie acceptat în inimă și nu în minte sau în alte părți ale trupului sau în fundul curții.
De aceea mă gândesc că textul acesta trebuie că este scris de un evreu și apoi publicat de Virgil.
Uite că a strâns aprecierea cvasi-unanimă, dar eu nu pot să mă raliez.
Prietene filozof, în viziunea ta și moartea e frumoasă, ca o ninsoare, sau ca o ființă de îmblânzit: "Iar morții Îi turnasem Ca să bea." De obicei, nu-mi place timpul imperfect în poezie, dar aici e necesar pentru crearea unei atmosfere de ...poveste . Iar eu lăsai în trecere un semn de admirație, i.
pentru textul : Dormeam pe vis deRepetitia are rolul ei in modelarea sonurilor unei poezii in stil clasic. Cat despre Podul Grant, el isi are locul lui bine definit in simbolistica bucuresteana. Probabil ca nu ati trait in Bucuresti inainte de a va stabili pe alte coordonate geografice.
pentru textul : Podul Grant deNicodem, frumos poem, mai ales partea aceea cu 'dorul de țară' și mie mi se pare inspirată.
pentru textul : newsflash deCât privește snipetul cu monstrul narcotic, dacă a fost 'adăogat' doar pentru a susține titlul atunci cred că poate fi 'scus' sau 'înlocoit' fără regrete.
Margas
emi...ai dreptate cu prima strofă deci am modificat. sper că spre bine. mersi pentru apreciere...:)
pentru textul : vine ploaia. ascunde-te sub iarbă deCailean, nu știu de unde afirmația ta referitoare la comentariile mele. E o presupunere nefondată. Comentez acolo unde consider că intervenția mea ar fi utilă textului și prefer să fie clar și concis, fără divagații care nu folosesc la nimic. Aici așa am considerat și mai ales pentru a doua strofă - este reușită.
pentru textul : Piatra cea de toate zilele de...o:
chiudere i miei occhi ora
su tutta questa rotazione di significati
è difficile
lo stesso come difficile è statto andarmene
dal nostro incontro
quando tu non venivi più
stavi chiusa in casa
brontolando dai libri
dai dai
super super
e la pioggia cadendo sulle strade
infierite solo di me
e dai miei tram
nottambuli
trainati da sette cavalli
pentru textul : șapte cai dePagini