de ce recul? de ce la mijloc? de ce pirograva? ultima strofa este foarte frumoasa. si a doua fara primele 3 versuri, chiar daca nu respecta adevarul istoric. sa nu cazi.
alma, am înțeles , dar pe aici am auzit că se argumentază, sau tu ești excepția care întărește regula? p.s. ești superioară normelor ortografice? Tu știi ce înseamnă "a conjuga" ??????
o faţetă a lucrurilor. nu contrazic cu nimic analiza autorului. cealaltă faţetă însă îl implică pe Dumnezeu. El a avut un plan, care trebuia dus pînă la capăt. nimeni de pe pamant n-ar fi putut realiza planul în afară de Hristos. de aceea spunea El: "nimeni nu-mi ia viaţa cu sila, ci o dau Eu de la mine. am putere s-o dau şi am putere s-o iau iarăş."
e imposibil să trăiesc adevărul fără El. dar cu El, ...pot totul în Hristos care mă întăreşte.
Ce text! Nu l-as fi citit din cauza titlului deja perimat. Dar ce text interesant! Atat de bine surprinse imaginile realului! De ce e suspendat contul? Btw, ca tot vine Directorul in tara, va invit la Iasi sa discutam despre poezie si alte lucruri plictisitoare =)). Sa dau si o penita, una pentru cei 6 miliarde. Cam asa.
Cred că Adriana și Gebeilzis au înțeles cel mai bine ceea ce am dorit să transmit. Nu cred că e o aluzie dureroasă dacă îmi permiteți (nici pentru versurile emblematice ale lui Virgil Titarenco și nici pentru yerba maté și producătorii ei), prin negația (sinceră) din primul vers, "Tetley" e doar sugerarea unui "ritual", unor gesturi deja intrate în reflex ce țin de prezentul și structura mea. Chiar dacă mușcatele sunt florile vădanelor în locurile natale ale bunicii mele, ele mi-au marcat frumos copilăria și viața de acum. Mușcatele de aici parcă au o sălbăticie a nuanțelor mai mare decât în alte ținuturi. Poate doar cele de la mânăstirea Agapia să le întreacă (acolo unde măicuțele au toate paradoxal, nu? studii superioare) sau cele ale Rohiei monahului Nicolae Steinhart... Am zilnic în fața ochilor chiar aceste imagini pe care vi le-am arătat (golful, marea, mușcatele și gândurile în armura lor) precum și ceaiul englezesc Tetley, întregul acesta care nu face decât să amplifice murirea mea. Mușețelul e prea diuretic, Tincuța, chiar dacă e de acolo de unde spui că e. Deși noaptea, luna deasupra mării rușinoasă ca o fată mare, mi se pare de mușețel... "eu nu-mi schimb tabieturile"...
Nu va mai uitati la voi - numai la altii. Ipocriti voi sunteti, nu altii. Daca am numit confuzia voastra - ati reactionat brutal. Ce Dumnezeu, nu va mai vedeti? Dancus
texte care au ”darul” de a te binedispune dis de dimineață. foaie verde și-o dungă, altceva nu e hidoșenia asta de text. ar mai fi mers un grupaj:
”foaie verde, foi de puțe/fi-vom, Doamne, iar mainmuțe?”
un pic cam intimă, în sensul rău. mi-au plăcut mult poemele din vremea zilei și nopții, a calului troian, a primăverii, textele dumneavoastră de anțărț sau pe acolo
de dospit il voi mai dospi, bobadile. cu siguranta. ma intreb, insa, de ce poemul nu trebuie sa/nceapa cu un lucru concret, cu ceea ce este evident, puternic, clar? de ce, ceea ce unui cititor i se pare nepotrivit, nu poate fi firesc si fermecator pentru un altul? de ce exprimarea unui sentiment, a unei stari trebuie pus intr/un tipar pentru a avea... ce?: valoare, corectitudine, farmec, frumusete... lirica?! dincolo de parerea mea, iti promit ca voi mai lucra pe text. nu stiu daca am dreptate si nu asta intentionez. ma intrebam retoric doar, daca trebuie sa fim in consensul tuturora sau sa ne exprimam liber si original?!? multumesc pentru urare si iti doaresc sanatate si tot binele de pe lume in noul an!
adriana, ce spui mi a amintit de relatia guenon vasile lovinescu, de tezele celui mai mare esoteric roman, ale carui carti m au impresionat. sunt onorat pentru penita maia, pricepui ca ai intrat in joc, dar ma iarta, uneori mai uit si eu pasii...
Nu știu cum să interpretez primele versuri din strofa a doua, sunt un pic confuză în privința subiectului, nu știu dacă e 'ei - oamenii' sau 'ea - poeta': afla de la ei ce gândeau, cum dormeau,
ce visau atunci când
se mai întâmpla să viseze,
sau afla de la ei ce gândea ea, cum dormea ea,
ce visa ea atunci când
se mai întâmpla să viseze,
Cred că e a doua variantă. Foarte frumos finalul, înălțător. A queen king cobra.
Ei da, Profetule. De data asta sunte (partial) de acord: Djamal este poet. In (si nu Im) - partial. Pentru ca dumneata zici ca nu sti daca e poezie. Iar eu zic chiar ca nu e.
habar n-am dacă tu știi asta sau nu (probabil nu în întregime) dar asta, tocmai asta te face un artist. arta nu este viață și viața nu este artă dar e ca în matematica discretă (sper să nu spun o gogomănie) cu cît arta e mai involuntar aproape de viață cu atît este mai artă. Dumnezeu este un artist nu pentru că a făcut viața ci pentru că a făcut-o incomensurabil de vulnerabilă la instabilitate. De aceea pînă și o pudră de praf pe o mobilă sau gura ciobită a unei sticle pot însemna atît de mult prin atît de puțin.
D-le Dălan, în primul rând, nu mi-aduc aminte să fi băut împreună. Aşadar, lăsaţi apelativele miştocăreşti la intrare. Intervenţia mea era una pe text şi, mai voalat, e drept, vă atrăgeam atenţia să schimbaţi câte ceva prin poezică, pentru a nu fi trimisa la şantier. Cu alte vorbe, am mizat pe fineţe. Şi am pierdut.
Numeralul se acordă în gen cu substantivul determinat. Vă rog să corectaţi aici: "poate ne prinde şi ora doisprezece"!
În rest, vizavi de pumni, palme, şuturi şi alte scăfârlii anatomice, vă priveşte. Nu ştiu cine are de pierdut dacă textul e perceput ca o bătaie pentru un loc de parcare.
Aaaa, aerul ăsta de metafizician căzut în butoiul logosului anamnezei lui Seneca suferind de pojar (v-a plăcut asta?) nu vă prea prinde. Uneori, subtilitatea filosofică ori a integrării în nara lui Dumnezeu se confundă până la identitate cu retorismul frunzei de câine, după citirea cărţii de telefon.
Poate fi experiment vizual, dar cred că mai degrabă e poezie cu poză. Încearcă să lucrezi pe text, schimbă ce crezi că s-a mai spus. Revin să citesc o variantă, mă anunți când e postată?
adriana, ai dreptate - traitul impreuna presupune consimtamantul celor doua parti. in mod normal trebuia sa elimin " mi-am sechestrat", ori "traim impreuna", insa in cazul de fata e vorba de o sechestrare ce-a devenit, pe rand, placere pentru cel sechestrat, apoi necesitate si in cele din urma obisnuinta. deci formularea ramane aceeasi. am incadrat scrierea la experiment pentru ca nu mi s-a parut poem la momentul postarii, iar " vizual" caci fiecare strofa, zic eu, poate fi privita asemeni unei secvente dintr-un scenariu de film.
Mulţumesc, Virgil. Incursiunea în genetică a fost partea mea subiectivă de participare la evenimente. Am înţeles ce vrei să spui, poate voi încerca în viitor să scriu un alt text mai obiectiv.
Si ce mai stoarcem ? Primele trei versuri prezinta un stereotip ideatic, iar ultimele doua o idee gretoasa (tot estetica uratului ? ). Si totul se petrece in mintea mea... Mie nu mi-a placut ! Ialin
Treapta o calci,ea te ridica,dar n-o distrugi,pentru ca...uneori mai si coborâm,Adriana.Referitor la "cercul select",iarta-ma,am uitam ghilimelele.Cu tot dragul.
Atenție la prozodie, la numărul de silabe de la un vers la altul. Nu sunt suficient de bine construite. Tentația de a intra compozițional într-un catren clasic e prea mare în defavoarea calității. Atenție la conținut, la căderea în banal, ca de ex.: "Credeam că am să plâng, dar ploaia Cu lacrimile ei m-a-mbărbătat."... Typo: "gutuia din ferestră" este cred "gutuia din fereastră".
Matei, răspunsul este nu. Textele postate dar nepublicate pe Hermeneia deși nu sînt vizibile pentru membrii obișnuiți ai site-ului totuși nu sînt invizibile pentru toată lumea. Și nu vrem să riscăm discuții ulterioare. În plus, orice text introdus pe Hermeneia chiar nepublicat are totuși o categorie la care este încadrat. Textele care vor fi introduse pe Hermeneia pentru concurs începînd cu 7 Aprilie vor avea o categorie specială din care și în care nu se vor putea face reîncadrări în alte categorii. Așa că, to make a long story short, răspunsul este nu. Textele care vor fi admise pentru concurs nu vor putea să fie postate, publicate, etc, nicăieri unde poate exista suspiciunea că se poate identifica autorul. Mulțumim pentru înțelegere și vă asigurăm că singurul nostru scop este corectitudinea și calitatea competiției. Fie ca textul cel mai bun să cîștige.
Și încă ceva Matei. Îți dau un sfat. Dacă textele tale nu sînt în siguranță pe computer scrie-le pe hîrtie. Și pune-o bine. Dar nu foarte bine, ca să o mai poți găsi pe 7 Aprilie.
Djamal, frumos poemul tău. Al colegului nu am apucat să-l citesc până la capăt, e mult prea logoreic pe gustul meu.
Dar versurile tale mi-au plăcut.
Elohim, Elohim... una dintre incantațiile mele preferate venite de la Lucian Blaga.
Deși metafora zidului plângerii e frumoasă aici în zidul 'voalat cu lacrimi' mie nu-mi place cum sună acest 'cu lacrimi' l-aș schimba cu 'de lacrimi'.
Andu
Rafael, multumesc pentru atenta citire a versurilor mele. Marturisesc ca nici eu nu prea sunt multumit cu forma poemului si cred, in mandria mea, ca ideea merita mai mult :-) Inlocuirea lui doar" cu "numai" este intr-adevar un plus la capitolul sonoritate a versului, dar mie nu-mi place acest "numai" in contextul dat din doua motive: ambiguitate sintactico-semantica "numai" - "nu mai" si o oarecare "explicitare" a semnificatiei. Din acest al doilea punct de vedere "doar" mi se pare mult mai delicat :-) "Numai acasa imi gasesc fericirea" mie cel putin imi spune mai imperativ ceea ce imi spune mai dragastos "doar acasa imi gasesc fericirea". Puterea de excludere a celorlalte variante a lui "doar" cred ca este mai sugestiva decat cea a lui "numai" poate si din cauza ambiguitatii sintactico-semantice la care m-am referit care are un imperativ implicit, oare asa sa fie? Este doar :-) parerea mea... Multumesc inca o data, Bobadil.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
de ce recul? de ce la mijloc? de ce pirograva? ultima strofa este foarte frumoasa. si a doua fara primele 3 versuri, chiar daca nu respecta adevarul istoric. sa nu cazi.
pentru textul : recul. 2. dealma, am înțeles , dar pe aici am auzit că se argumentază, sau tu ești excepția care întărește regula? p.s. ești superioară normelor ortografice? Tu știi ce înseamnă "a conjuga" ??????
pentru textul : Ca sunetul în fluier deo faţetă a lucrurilor. nu contrazic cu nimic analiza autorului. cealaltă faţetă însă îl implică pe Dumnezeu. El a avut un plan, care trebuia dus pînă la capăt. nimeni de pe pamant n-ar fi putut realiza planul în afară de Hristos. de aceea spunea El: "nimeni nu-mi ia viaţa cu sila, ci o dau Eu de la mine. am putere s-o dau şi am putere s-o iau iarăş."
e imposibil să trăiesc adevărul fără El. dar cu El, ...pot totul în Hristos care mă întăreşte.
pentru textul : dificultatea de a fi creștin deCe text! Nu l-as fi citit din cauza titlului deja perimat. Dar ce text interesant! Atat de bine surprinse imaginile realului! De ce e suspendat contul? Btw, ca tot vine Directorul in tara, va invit la Iasi sa discutam despre poezie si alte lucruri plictisitoare =)). Sa dau si o penita, una pentru cei 6 miliarde. Cam asa.
pentru textul : Pixeli deCred că ai mai scris ceva despre autor/din autor. Memoria mea nu mă vinde încă.
pentru textul : Spălare de melodii - Dinu Virgil deCred că Adriana și Gebeilzis au înțeles cel mai bine ceea ce am dorit să transmit. Nu cred că e o aluzie dureroasă dacă îmi permiteți (nici pentru versurile emblematice ale lui Virgil Titarenco și nici pentru yerba maté și producătorii ei), prin negația (sinceră) din primul vers, "Tetley" e doar sugerarea unui "ritual", unor gesturi deja intrate în reflex ce țin de prezentul și structura mea. Chiar dacă mușcatele sunt florile vădanelor în locurile natale ale bunicii mele, ele mi-au marcat frumos copilăria și viața de acum. Mușcatele de aici parcă au o sălbăticie a nuanțelor mai mare decât în alte ținuturi. Poate doar cele de la mânăstirea Agapia să le întreacă (acolo unde măicuțele au toate paradoxal, nu? studii superioare) sau cele ale Rohiei monahului Nicolae Steinhart... Am zilnic în fața ochilor chiar aceste imagini pe care vi le-am arătat (golful, marea, mușcatele și gândurile în armura lor) precum și ceaiul englezesc Tetley, întregul acesta care nu face decât să amplifice murirea mea. Mușețelul e prea diuretic, Tincuța, chiar dacă e de acolo de unde spui că e. Deși noaptea, luna deasupra mării rușinoasă ca o fată mare, mi se pare de mușețel... "eu nu-mi schimb tabieturile"...
pentru textul : Tetley deNu va mai uitati la voi - numai la altii. Ipocriti voi sunteti, nu altii. Daca am numit confuzia voastra - ati reactionat brutal. Ce Dumnezeu, nu va mai vedeti? Dancus
pentru textul : Apocalipsa după Dăncuș deDa, am citit. Multumesc! Am sa revin cu haiku bune erika
pentru textul : Apus deDjamal, eu zic că este bine dacă ai rămas flămând, înseamnă că vei medita...
pentru textul : Miraj deMulţumesc de trecere.
I always admired Corina as a survivor under the most bizarre of criticisms
pentru textul : Drapeau blanc detexte care au ”darul” de a te binedispune dis de dimineață. foaie verde și-o dungă, altceva nu e hidoșenia asta de text. ar mai fi mers un grupaj:
pentru textul : Flori de nuferi flori de tei unde s-au dus anii mei de”foaie verde, foi de puțe/fi-vom, Doamne, iar mainmuțe?”
un pic cam intimă, în sensul rău. mi-au plăcut mult poemele din vremea zilei și nopții, a calului troian, a primăverii, textele dumneavoastră de anțărț sau pe acolo
pentru textul : în rîpa aceea unde mor cîinii și oamenii fără acte dede dospit il voi mai dospi, bobadile. cu siguranta. ma intreb, insa, de ce poemul nu trebuie sa/nceapa cu un lucru concret, cu ceea ce este evident, puternic, clar? de ce, ceea ce unui cititor i se pare nepotrivit, nu poate fi firesc si fermecator pentru un altul? de ce exprimarea unui sentiment, a unei stari trebuie pus intr/un tipar pentru a avea... ce?: valoare, corectitudine, farmec, frumusete... lirica?! dincolo de parerea mea, iti promit ca voi mai lucra pe text. nu stiu daca am dreptate si nu asta intentionez. ma intrebam retoric doar, daca trebuie sa fim in consensul tuturora sau sa ne exprimam liber si original?!? multumesc pentru urare si iti doaresc sanatate si tot binele de pe lume in noul an!
pentru textul : Despre Cezara deadriana, ce spui mi a amintit de relatia guenon vasile lovinescu, de tezele celui mai mare esoteric roman, ale carui carti m au impresionat. sunt onorat pentru penita maia, pricepui ca ai intrat in joc, dar ma iarta, uneori mai uit si eu pasii...
pentru textul : Pietrele Doamnei deNu știu cum să interpretez primele versuri din strofa a doua, sunt un pic confuză în privința subiectului, nu știu dacă e 'ei - oamenii' sau 'ea - poeta':
pentru textul : …ca pe tine însuţi deafla de la ei ce gândeau, cum dormeau,
ce visau atunci când
se mai întâmpla să viseze,
sau
afla de la ei ce gândea ea, cum dormea ea,
ce visa ea atunci când
se mai întâmpla să viseze,
Cred că e a doua variantă. Foarte frumos finalul, înălțător. A queen king cobra.
Ei da, Profetule. De data asta sunte (partial) de acord: Djamal este poet. In (si nu Im) - partial. Pentru ca dumneata zici ca nu sti daca e poezie. Iar eu zic chiar ca nu e.
pentru textul : Căruciorul dehabar n-am dacă tu știi asta sau nu (probabil nu în întregime) dar asta, tocmai asta te face un artist. arta nu este viață și viața nu este artă dar e ca în matematica discretă (sper să nu spun o gogomănie) cu cît arta e mai involuntar aproape de viață cu atît este mai artă. Dumnezeu este un artist nu pentru că a făcut viața ci pentru că a făcut-o incomensurabil de vulnerabilă la instabilitate. De aceea pînă și o pudră de praf pe o mobilă sau gura ciobită a unei sticle pot însemna atît de mult prin atît de puțin.
pentru textul : jucării pentru fiul nostru deD-le Dălan, în primul rând, nu mi-aduc aminte să fi băut împreună. Aşadar, lăsaţi apelativele miştocăreşti la intrare. Intervenţia mea era una pe text şi, mai voalat, e drept, vă atrăgeam atenţia să schimbaţi câte ceva prin poezică, pentru a nu fi trimisa la şantier. Cu alte vorbe, am mizat pe fineţe. Şi am pierdut.
Numeralul se acordă în gen cu substantivul determinat. Vă rog să corectaţi aici: "poate ne prinde şi ora doisprezece"!
În rest, vizavi de pumni, palme, şuturi şi alte scăfârlii anatomice, vă priveşte. Nu ştiu cine are de pierdut dacă textul e perceput ca o bătaie pentru un loc de parcare.
pentru textul : prăbuşire deAaaa, aerul ăsta de metafizician căzut în butoiul logosului anamnezei lui Seneca suferind de pojar (v-a plăcut asta?) nu vă prea prinde. Uneori, subtilitatea filosofică ori a integrării în nara lui Dumnezeu se confundă până la identitate cu retorismul frunzei de câine, după citirea cărţii de telefon.
Poate fi experiment vizual, dar cred că mai degrabă e poezie cu poză. Încearcă să lucrezi pe text, schimbă ce crezi că s-a mai spus. Revin să citesc o variantă, mă anunți când e postată?
pentru textul : lasă, lasă dePrima jumătate a poemului... de lucrat. Am citit finalul (bun) în forma: "cu te iubesc-ul ce sunt / cel puțin o dimineață / măruntă".
pentru textul : *** deadriana, ai dreptate - traitul impreuna presupune consimtamantul celor doua parti. in mod normal trebuia sa elimin " mi-am sechestrat", ori "traim impreuna", insa in cazul de fata e vorba de o sechestrare ce-a devenit, pe rand, placere pentru cel sechestrat, apoi necesitate si in cele din urma obisnuinta. deci formularea ramane aceeasi. am incadrat scrierea la experiment pentru ca nu mi s-a parut poem la momentul postarii, iar " vizual" caci fiecare strofa, zic eu, poate fi privita asemeni unei secvente dintr-un scenariu de film.
pentru textul : iubire în stil modern deMulţumesc, Virgil. Incursiunea în genetică a fost partea mea subiectivă de participare la evenimente. Am înţeles ce vrei să spui, poate voi încerca în viitor să scriu un alt text mai obiectiv.
pentru textul : X şi Y deSi ce mai stoarcem ? Primele trei versuri prezinta un stereotip ideatic, iar ultimele doua o idee gretoasa (tot estetica uratului ? ). Si totul se petrece in mintea mea... Mie nu mi-a placut ! Ialin
pentru textul : totul se petrece în mintea ta deTreapta o calci,ea te ridica,dar n-o distrugi,pentru ca...uneori mai si coborâm,Adriana.Referitor la "cercul select",iarta-ma,am uitam ghilimelele.Cu tot dragul.
pentru textul : picătură deAtenție la prozodie, la numărul de silabe de la un vers la altul. Nu sunt suficient de bine construite. Tentația de a intra compozițional într-un catren clasic e prea mare în defavoarea calității. Atenție la conținut, la căderea în banal, ca de ex.: "Credeam că am să plâng, dar ploaia Cu lacrimile ei m-a-mbărbătat."... Typo: "gutuia din ferestră" este cred "gutuia din fereastră".
pentru textul : Te rog, deMatei, răspunsul este nu. Textele postate dar nepublicate pe Hermeneia deși nu sînt vizibile pentru membrii obișnuiți ai site-ului totuși nu sînt invizibile pentru toată lumea. Și nu vrem să riscăm discuții ulterioare. În plus, orice text introdus pe Hermeneia chiar nepublicat are totuși o categorie la care este încadrat. Textele care vor fi introduse pe Hermeneia pentru concurs începînd cu 7 Aprilie vor avea o categorie specială din care și în care nu se vor putea face reîncadrări în alte categorii. Așa că, to make a long story short, răspunsul este nu. Textele care vor fi admise pentru concurs nu vor putea să fie postate, publicate, etc, nicăieri unde poate exista suspiciunea că se poate identifica autorul. Mulțumim pentru înțelegere și vă asigurăm că singurul nostru scop este corectitudinea și calitatea competiției. Fie ca textul cel mai bun să cîștige.
Și încă ceva Matei. Îți dau un sfat. Dacă textele tale nu sînt în siguranță pe computer scrie-le pe hîrtie. Și pune-o bine. Dar nu foarte bine, ca să o mai poți găsi pe 7 Aprilie.
pentru textul : Concurs de poezie: ”Astenie de primăvară - Hermeneia 2010” deDa, Virgil, ai dreptate.
Ionut. M-am calmat. Interesant este ca nici inainte n-am fost nervos.
pentru textul : Umbra. decool:) sunt primul! și ultimul sper:)!
pentru textul : blogbadil deDjamal, frumos poemul tău. Al colegului nu am apucat să-l citesc până la capăt, e mult prea logoreic pe gustul meu.
pentru textul : Poeme Djamal şi Evu deDar versurile tale mi-au plăcut.
Elohim, Elohim... una dintre incantațiile mele preferate venite de la Lucian Blaga.
Deși metafora zidului plângerii e frumoasă aici în zidul 'voalat cu lacrimi' mie nu-mi place cum sună acest 'cu lacrimi' l-aș schimba cu 'de lacrimi'.
Andu
Rafael, multumesc pentru atenta citire a versurilor mele. Marturisesc ca nici eu nu prea sunt multumit cu forma poemului si cred, in mandria mea, ca ideea merita mai mult :-) Inlocuirea lui doar" cu "numai" este intr-adevar un plus la capitolul sonoritate a versului, dar mie nu-mi place acest "numai" in contextul dat din doua motive: ambiguitate sintactico-semantica "numai" - "nu mai" si o oarecare "explicitare" a semnificatiei. Din acest al doilea punct de vedere "doar" mi se pare mult mai delicat :-) "Numai acasa imi gasesc fericirea" mie cel putin imi spune mai imperativ ceea ce imi spune mai dragastos "doar acasa imi gasesc fericirea". Puterea de excludere a celorlalte variante a lui "doar" cred ca este mai sugestiva decat cea a lui "numai" poate si din cauza ambiguitatii sintactico-semantice la care m-am referit care are un imperativ implicit, oare asa sa fie? Este doar :-) parerea mea... Multumesc inca o data, Bobadil.
pentru textul : la nave del olvido dePagini