Corectie in loc de "nu imi permit sa a oferi cuiva, chiar daca mi-ar cere, vreunul" se va citi: "nu imi permit da a oferi cuiva, chiar daca mi-ar cere vreunul"
Aranca, se intampla in viata ca oamenii sa se cunoasca atunci cand aripile lor sunt prafuite de treceri, pe om il ispiteste mai ales frumusetea din celalalt , e o rugaciune salbatica, un mix de religii si simboluri pentru ca noi azi suntem un mozaic. e un poem de dragoste in care femeia isi vede iubitul intr un fel ciudat, mistic... multumesc de trecere, aprecierea ta o simt aproape... pe ganduri, Katya
Viorel, Oana, vă mulțumesc frumos. între timp a mai apărut o variantă a ei care îmi place mai mult. dar apreciez neștirbit semnul vostru sub acest poem. noapte frumoasă, la voi, cu drag!
Aranca, Comentariul dumneavoastră intuiește exact sensurile poemului. Am încercat să sugerez, printr-o formulă cumulativă, violența lumii în care trăim, dar și faptul că întreaga tensiune existențială se descarcă în cele din urmă, eliberându-ne în moarte. În ceea ce privește "brendul Șandru", cred că exagerați. În orice caz, încerc să scriu o poezie mai aspră și mă feresc cât pot de imagistica lină și de calofilie. Mulțumesc pentru comentariu și pentru peniță.
Nu am afirmat că trădarea nu ar fi un act deosebit de grav, cel mai grav ! Nici nu am afirmat că Iuda ar fi fost reabilitat și nici la sarcofagele despre care se face acum atîta vîlvă nu m-am gîndit în acel moment. Ceea ce am vrut să spun este că nu sîntem în măsură să apreciem care este adevărata poveste, nici Cartea Sfîntă nu ne este transmisă fidel, existînd încă manuscrise care nu au fost înfățișate publicului larg. Despre o altă Evanghelie făceam referire ( așa numita Evanghelia după Iuda) unde este prezentat rolul pe care l-a avut acesta, așa cum i-a fost dat, de a purta blamul întregii lumi creștine. Poemul este deosebit de incitant, iar eu așa l-am înțeles, ca o invitație de a nega negarea.
Pentru aceste versuri atât de sincere, directe, ce asamblează un alt mecanism interior liric, îți doresc lumina de gutuie a toamnei la fereastra acelor gânduri crescute frumos pentru fiecare suflet rătăcit în grădina hermeneii! "ție îți dedic poezia surdo-mutului și a orbului poezia pipăirii trupului poezia răscolită cu limba poezia coco chanel ce nu mă intresează este dragostea și ceasornicarii"
în schimb, eu te cunosc
eu știu cum funcționezi Virgil
în cazul acesta funcționezi în versiunea cu orgoliul dat la maxim
iar rezultatele nu întârzie să se arate tot așa, la maxim
iar ce îți spun aici nu e nici dintr-o beletristică și nici din vreo hermeneutică e din life experience
dacă vrei să faci ceva, atunci trebuie să faci project management
și pentru asta trebuie să fii un project manager sau să ai unul pe lângă tine
as simple as that
Ani, textul acesta, deși nu e lipsit de idee, este greoi în exprimare, cuvintele nu par a se lega unele de altele, sunt alăturări nu numai nefericite ca "intrată târâș", "permanent urmărește" - citește și tu cu voce tare să îți dai seama cum se poticnește limba în cuvintele acestea unul lângă celălalt - dar mai ai și o cacofonie în ultimul vers al primei strofe, un typo la "cuvimte", o imagine cel puțin ciudată "umerii ii sunt desfăcuți in fața coarnelor timpului" - trebuie să fii atentă la imaginile pe care mintea le creează involuntar din cuvintele tale. Pe scurt, ar fi bine să revezi textele pe care le scrii înainte de a posta, și să încerci să îți sporești singură exigența față de propriile tale creații.
sa-mi fie iertat ca nu pot avea o imagine holistica asupra textului de mai sus (nu pot si gata! ansamblul imi aluneca printre cele doua sinapse ce mi-au mai ramas functionale in miez de noapte...) insa mi-a ramas agatata de butonii terminali strofa: "noi doi cât am încercat n-am reușit să scoatem din frică altceva decât frică și nici din uitare altceva decât uitare" si "forma pura de dictare alba" tot e ceva, imi zic...
pe mine mă amuză textele astea împodobite cu titluri provocatoare. şi observ că ai un fel de propensiune (sau se spune propensitate?..) spre aşa ceva fiindcă nu e primul text. probabil că vrei să continui conjugînd la toate timpurile şi persoanele construcţia asta predicativă cu iz de tabloid. în orice caz textul e slăbuţ şi plictisitor de previzibil. precum un banc răsuflat. iar finalul (tagicomic) cu limba clopotului muşcînd din tăcerea clepsidrei mi-aduce aminte de expresia aia cu şamponul pe purcel. dar sînt convins că inimile sensibile are să vibreze. la urma urmei sînt majoritare. iar poezia de consum se măsoară în cifre, nu?
Redescoperirea lumii iar şi iar de la capăt. Departe de a fi o poezie pentru copii, poate fi şi o poezie pentru copii. Aşa cum Micul Prinţ îşi uda în fiecare zi unica floare de pe planetă. După coji şi liane revărsarea-n ocean aşează visul la locul lui.
Şi vulpea ce zicea? "Dacă vrei să ai un prieten, îmblânzeşte-mă!"
foarte buna aceasta poezie, emotionanta. Felicitari si pentru alegerea titlului, este foarte inspirata. mi-a placut si mi-a indus o anumita stare. e ceva special aici. felicitari petre
si probabil ca eu acum ar trebui sa ma simt in offside si sa joc la levată. iata genul de comentarii care se vor neinspirat culpabilizatoare. daca era dedicat textul puteai sa o spui de la inceput si probabil ca "intelegeam" ca nu e literatura de criticat ci altceva. oricum, e si asta un fel de a raspunde la critica. in ce priveste sarcasmul ma tem ca atunci cind se repeta incepe sa demonstreze penurie de imaginatie
of, solomoane! tu stii ce greu mai e sa corectezi un text de care ai trecut deja:) as fi scris frumos, in loc de fain, ca sa priceapa tot romanu. dupa aia, am zis ca daca las "ce fine", or pricepe si englezofoniifili si ma internationalizeaza:) clar ca tre schimbat ceva si se va intampla curand. Multam de cele scrise!
m-am lasat purtata de vers in atmosfera evocata cu nostalgie , cu picatura aceea indurerata pe care eu o regasesc mereu in textele tale (poate ma insel, posibil) si am gasit punctul de lumina, de pace aici, mi-a placut tare mult - "cădea lumină printre viţe peste cântecul încolţit pe buza de sus"...
ai vise de mormoloc, vocabular de mormoloc, gusturi de mormoloc şi nu în ultimul rând creier de mormoloc.
există totuşi o binecuvântare: mormolocii nu vor fi mântuiţi! eu pot să mă "aia" în gustul tău. dar ştii de ce? pentru că băltoaca ta e secată. totuşi, binecuvântate fie furiile stupide care îţi tulbură raţiunea frecvent şi grosolan, frate.
deseori, vietile autorilor sunt cu mult mai interesante decat opera lor. o astfel de analiza este de luat in calcul, poate chiar aici pe H. chimia este, in sine, un poem.:)
exista texte in fata carora te opresti si descoperi ca ti-au rapit respiratia. si cuvintele. orice ar spune altii eu prefer "agresivitatea" unui astfel de text decit pH-ul neutru al unei stihuiri cartezian-platonice. nu in ultimul rind pentru titlu... si rascumpararea cuvintului victima.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Corectie in loc de "nu imi permit sa a oferi cuiva, chiar daca mi-ar cere, vreunul" se va citi: "nu imi permit da a oferi cuiva, chiar daca mi-ar cere vreunul"
pentru textul : La rădăcina Gorunului deAranca, se intampla in viata ca oamenii sa se cunoasca atunci cand aripile lor sunt prafuite de treceri, pe om il ispiteste mai ales frumusetea din celalalt , e o rugaciune salbatica, un mix de religii si simboluri pentru ca noi azi suntem un mozaic. e un poem de dragoste in care femeia isi vede iubitul intr un fel ciudat, mistic... multumesc de trecere, aprecierea ta o simt aproape... pe ganduri, Katya
pentru textul : trandafirul guarani deNicholas. mă bucur pentru lectură şi semn. ne citim.
pentru textul : Întrebări cu răspunsul înăuntru deeu cred ca de o vreme tu scrii aiureli si comentarii idioate
pentru textul : românia lui virgil t -V- deViorel, Oana, vă mulțumesc frumos. între timp a mai apărut o variantă a ei care îmi place mai mult. dar apreciez neștirbit semnul vostru sub acest poem. noapte frumoasă, la voi, cu drag!
pentru textul : memory house deAranca, Comentariul dumneavoastră intuiește exact sensurile poemului. Am încercat să sugerez, printr-o formulă cumulativă, violența lumii în care trăim, dar și faptul că întreaga tensiune existențială se descarcă în cele din urmă, eliberându-ne în moarte. În ceea ce privește "brendul Șandru", cred că exagerați. În orice caz, încerc să scriu o poezie mai aspră și mă feresc cât pot de imagistica lină și de calofilie. Mulțumesc pentru comentariu și pentru peniță.
pentru textul : Cadavrul martorului va fi aruncat în beton deNu am afirmat că trădarea nu ar fi un act deosebit de grav, cel mai grav ! Nici nu am afirmat că Iuda ar fi fost reabilitat și nici la sarcofagele despre care se face acum atîta vîlvă nu m-am gîndit în acel moment. Ceea ce am vrut să spun este că nu sîntem în măsură să apreciem care este adevărata poveste, nici Cartea Sfîntă nu ne este transmisă fidel, existînd încă manuscrise care nu au fost înfățișate publicului larg. Despre o altă Evanghelie făceam referire ( așa numita Evanghelia după Iuda) unde este prezentat rolul pe care l-a avut acesta, așa cum i-a fost dat, de a purta blamul întregii lumi creștine. Poemul este deosebit de incitant, iar eu așa l-am înțeles, ca o invitație de a nega negarea.
pentru textul : noi propovăduim un hristos nerăstignit dePentru aceste versuri atât de sincere, directe, ce asamblează un alt mecanism interior liric, îți doresc lumina de gutuie a toamnei la fereastra acelor gânduri crescute frumos pentru fiecare suflet rătăcit în grădina hermeneii! "ție îți dedic poezia surdo-mutului și a orbului poezia pipăirii trupului poezia răscolită cu limba poezia coco chanel ce nu mă intresează este dragostea și ceasornicarii"
pentru textul : ce nu mă interesează este dragostea II deDar cu textul asta?
pentru textul : etravă și meninge arzând detehnica e traditionala,dar metafora e solida si expresiva. poate o fi buna cale catre poezia religioasa
pentru textul : Mărturia lui Iuda deA fii cu adevarat simplu e o sarcina insurmontabila. Nu te lasa sistemul. Si modestia e o alta virtute imposibila.
pentru textul : crabii deîn schimb, eu te cunosc
pentru textul : despre Concursul de Poezie „Astenie de primăvară - Hermeneia 2014” deeu știu cum funcționezi Virgil
în cazul acesta funcționezi în versiunea cu orgoliul dat la maxim
iar rezultatele nu întârzie să se arate tot așa, la maxim
iar ce îți spun aici nu e nici dintr-o beletristică și nici din vreo hermeneutică e din life experience
dacă vrei să faci ceva, atunci trebuie să faci project management
și pentru asta trebuie să fii un project manager sau să ai unul pe lângă tine
as simple as that
Ani, textul acesta, deși nu e lipsit de idee, este greoi în exprimare, cuvintele nu par a se lega unele de altele, sunt alăturări nu numai nefericite ca "intrată târâș", "permanent urmărește" - citește și tu cu voce tare să îți dai seama cum se poticnește limba în cuvintele acestea unul lângă celălalt - dar mai ai și o cacofonie în ultimul vers al primei strofe, un typo la "cuvimte", o imagine cel puțin ciudată "umerii ii sunt desfăcuți in fața coarnelor timpului" - trebuie să fii atentă la imaginile pe care mintea le creează involuntar din cuvintele tale. Pe scurt, ar fi bine să revezi textele pe care le scrii înainte de a posta, și să încerci să îți sporești singură exigența față de propriile tale creații.
pentru textul : matadorul dee un punct de vedere si apreciez ca (ma) citesti. prin '70 eram asa de mica...
pentru textul : plecam… deAceeași observație, Diana: acestea nu sunt povestiri, note mai curând, ori jurnal.
pentru textul : Alt fel de iubire desa-mi fie iertat ca nu pot avea o imagine holistica asupra textului de mai sus (nu pot si gata! ansamblul imi aluneca printre cele doua sinapse ce mi-au mai ramas functionale in miez de noapte...) insa mi-a ramas agatata de butonii terminali strofa: "noi doi cât am încercat n-am reușit să scoatem din frică altceva decât frică și nici din uitare altceva decât uitare" si "forma pura de dictare alba" tot e ceva, imi zic...
pentru textul : la nave del olvido depe mine mă amuză textele astea împodobite cu titluri provocatoare. şi observ că ai un fel de propensiune (sau se spune propensitate?..) spre aşa ceva fiindcă nu e primul text. probabil că vrei să continui conjugînd la toate timpurile şi persoanele construcţia asta predicativă cu iz de tabloid. în orice caz textul e slăbuţ şi plictisitor de previzibil. precum un banc răsuflat. iar finalul (tagicomic) cu limba clopotului muşcînd din tăcerea clepsidrei mi-aduce aminte de expresia aia cu şamponul pe purcel. dar sînt convins că inimile sensibile are să vibreze. la urma urmei sînt majoritare. iar poezia de consum se măsoară în cifre, nu?
pentru textul : Când faci dragoste deaici sunt două penițe, una a apărut accidental...
pentru textul : de-a-ndăratelea deputeți face ceva în sensul ăsta?
Redescoperirea lumii iar şi iar de la capăt. Departe de a fi o poezie pentru copii, poate fi şi o poezie pentru copii. Aşa cum Micul Prinţ îşi uda în fiecare zi unica floare de pe planetă. După coji şi liane revărsarea-n ocean aşează visul la locul lui.
Şi vulpea ce zicea? "Dacă vrei să ai un prieten, îmblânzeşte-mă!"
pentru textul : Planeta maimuțelor defoarte buna aceasta poezie, emotionanta. Felicitari si pentru alegerea titlului, este foarte inspirata. mi-a placut si mi-a indus o anumita stare. e ceva special aici. felicitari petre
pentru textul : Păpușile plâng desi probabil ca eu acum ar trebui sa ma simt in offside si sa joc la levată. iata genul de comentarii care se vor neinspirat culpabilizatoare. daca era dedicat textul puteai sa o spui de la inceput si probabil ca "intelegeam" ca nu e literatura de criticat ci altceva. oricum, e si asta un fel de a raspunde la critica. in ce priveste sarcasmul ma tem ca atunci cind se repeta incepe sa demonstreze penurie de imaginatie
pentru textul : crucile demultumesc, am corectat :))
pentru textul : intervenție pe impresii goale deFrancisc, Alma, mulțumesc.
pentru textul : primăvara lui ghilgameș deof, solomoane! tu stii ce greu mai e sa corectezi un text de care ai trecut deja:) as fi scris frumos, in loc de fain, ca sa priceapa tot romanu. dupa aia, am zis ca daca las "ce fine", or pricepe si englezofoniifili si ma internationalizeaza:) clar ca tre schimbat ceva si se va intampla curand. Multam de cele scrise!
pentru textul : alee dem-am lasat purtata de vers in atmosfera evocata cu nostalgie , cu picatura aceea indurerata pe care eu o regasesc mereu in textele tale (poate ma insel, posibil) si am gasit punctul de lumina, de pace aici, mi-a placut tare mult - "cădea lumină printre viţe peste cântecul încolţit pe buza de sus"...
pentru textul : când stele sunt o mie deai vise de mormoloc, vocabular de mormoloc, gusturi de mormoloc şi nu în ultimul rând creier de mormoloc.
pentru textul : risipitorii de litere deexistă totuşi o binecuvântare: mormolocii nu vor fi mântuiţi! eu pot să mă "aia" în gustul tău. dar ştii de ce? pentru că băltoaca ta e secată. totuşi, binecuvântate fie furiile stupide care îţi tulbură raţiunea frecvent şi grosolan, frate.
deseori, vietile autorilor sunt cu mult mai interesante decat opera lor. o astfel de analiza este de luat in calcul, poate chiar aici pe H. chimia este, in sine, un poem.:)
pentru textul : Al Veronicăi demultumesc... pentru lectură și aprecieri, vă mai aștept
pentru textul : repetiția generală deCristina, e, totuşi, un text cu şi despre frunze...
pentru textul : Frunze deexista texte in fata carora te opresti si descoperi ca ti-au rapit respiratia. si cuvintele. orice ar spune altii eu prefer "agresivitatea" unui astfel de text decit pH-ul neutru al unei stihuiri cartezian-platonice. nu in ultimul rind pentru titlu... si rascumpararea cuvintului victima.
pentru textul : Diminețile unei victime fericite. Livezile din noi dePagini