Virgil, prima emisiune a fost agreabilă. Este un început bun şi o premieră în materie, din câte ştiu eu. Am câteva propuneri pentru viitor.
Emisiunea să aibă câteva secţiuni, eventual un desfăşurător care să fie anunţat din timp. De ex. 1. Lecturi ale propriilor creaţii 2. Opinii exprimate în legătură cu ele. 3. Noutăţi editoriale din ţară şi din diaspora. 4. Propunerea unei teme de discuţie. De ex.: Biografismul în poezia actuală şi limitele lui. Sau. Cine mai are nevoie de metaforă? Poeţii au nevoie de PR?
Felicitări pentru iniţiativă. Complimente pentru prestaţie Luminiţei.
bobadil, iar cazi in acelasi pacat. citezi INCOMPLET. iata ce am scris: "am sa ma dau si eu poet acum si am sa iti spun ca nu e dat oricui sa imi poata intelege si cu atit mai putin simti textele." acum ai priceput ca era un misto sau cum spun americanii un fel de "selfdeprecation"...?
sper ca nu v-a suparat ironia mea suerficiala, fiindca "madam bargan", pe mine, m-a supărat. si cu asta punctul. da, mă întreb și eu "de ce ar trebui să iubim pacea lumii".
Există, în poem, o devoţiune erotică dusă aproape de limită. Dar mai mult declarativ, în sensul că limbajul figurat-metaforic nu e întotdeauna pe măsura simţirii. Simţire pe care doar o bănuim, pentru că, spre a o face sesizabilă şi vie, e nevoie de un alt limbaj, de alte imagini. Tocmai de aceea mă despart de Andu - bobadil în judecarea finalului, pe care îl apreciez - însă fără "strop de nesfârşire/cu mâinile mele muguri de moarte", unde găsim, deopotrivă, clişee, ca şi prea mult patetism (declarat). Sper că m-am făcut înţeles, deşi m-am exprimat un pic pe ocolite.
dl. Titarenco, sticluțele acelea, chiar dacă dă un ton naiv, au o marcă a mea personală pe care doresc să o las în fiecare poezie în parte Sapphire, tocmai terenul bătătorit mi-a dat emoții, știam tema, expresiile și atmosefera. Știam că, poate, nu aduc ceva nou prin poezia aceasta, dar am încercat. vă mulțumesc de trecere
"-păi nu prea am ce să-ți povestesc. uneori mi se pare că locuiesc în interiorul unui clopot în spațiul acela imaterial care face aerul să vibreze". Mai sunt și altele, la fel de remarcabile, care pot fi citate. Ilustrare practică a teoriei tale cu 'nivelurile de comunicare'. Ți-am promis că te voi urmări până-n pânzele albe. Aștept să reluăm discuția despre "cheia" aia pe care o căutăm. Stejarul
imi place textul, prin modul subtil in care propune o poveste, cu sau fara manierism, unde el si ea, cunoscand momentul cand fereastra atinge soarele (si imi imaginez aici o camera rotitoare, desi interpretarea e deschisa) ei se leaga, abia simtit intr-un univers plin de zahar (pudra?) si vise. mi se pare ca ea, ca principiu activ, isi tese panza viselor pe fondul unei realitati incomode -tocmai de aceea - iar asta e frumos. el nu are decat sa stea nemiscat, ca ntr-o eclipsa totala de fiinta.
multumesc de semn ecaterina si de sinceritate! de schimbat nu schimb nimic, de fapt nu e chiar un text de luat la rost, sunt doar niste ganduri... dar sunt ale mele iar daca as schimba ceva mi-ar suna strain tu stii, exista intotdeauna un destinatar caruia i se adreseaza cuvintele noastre... eu nu o sa pretind ca sunt vreun geniu, uneori cuvintele se scriu mai bine alteori mai greu asa cum sesizai si tu, dar sunt ale mele si nu ma pot dezice de ele... in schimb eu iti recunosc si-ti admir nonsalanta si talentul cu care faci cuvintele sa traiasca, am spicuit cate ceva din pagina ta, felicitari!
nu am asteptari de la acest poem. este doar o expiratie de duminica. iti multumesc pentru impartialitate. si poate ca fiind unul din cele mai slabe poeme isi atinge scopul.
Domnu' Sixtus imi pare rau. Ce sa spun... Incearca si dumneata altceva. De exemplu un dialog care sa nu fie absurd. Ca si eu m-am saturat de astea absurde. Le-au mai incercat si altii cu mine si tot cu oistea in gard au dat. Deh... vina calului.
text ceva mai slab, după părerea mea. care părere poate fi învinuită de orice. singura parte care mi-a plăcut este subtitlul. merita un text. dar un text fără atîtea sentințe și declarații ex catedra. în plus, oricît de self-centred își poate permite să fie autorul (și chestia asta este probabil acceptabilă cînd adopți un stil atît de confesiv) totuși pe undeva ajunge să obosească mai ales atunci cînd repetă și reiterează aceleași teme fără prea multă plus-valoare creativă. again, părerea mea doar.
Poem care induce o stare de melancolie, ca si cum ai asculta "Ploaie in luna lui marte" a lui Nichita Stanescu. Un fel de cer acoperit, un fel de dimineata dupa o noapte de nesomn cand iti bei cafeaua in fata unui geam deschis si nu te intereseaza deloc ziua care incepe. Mi-ar placea sa locuiesc intr-un astfel de poem. Sa ai pace, Dancus
Lucian, nu ai idee câtă bucurie îmi aduce mie să văd că hermeneia e vie și că servește scopului pentru care a fost creată: să ajute membrilor care vor să crească. Ai prins destul de bine ideea criticii mele; mi se pare mai reușită ce-a de-a doua variantă postată (considerând prima cea postată inițial în pagină). Poate că aș mai lucra puțin la "Niște câini în călduri, acum, ca după 2000 de ani, încă Nu recunoșteau că au fugit la cântatul cocoșului.", aș încerca să elimin cuvintele care determină fără să aducă un plus de informație poetică, de ex, dacă îmi permiți, varianta mea ar fi mult mai scurtă, ceva de genul "Câini în călduri nu recunoșteau nici după 2000 de ani lepădarea" ; în același sens, în ultimul vers al poezie aș renunța la "multe", sună bine "ne povestea liniștit ca între prieteni la o cafea". Apropos, intenționat am lăsat fără punctuație. Dacă ai să încerci să mai renunți la cuvintele în plus, la câte unele din cele de legătură, cred că ești pregătit să încerci să renunți și la punctuație. Nu e musai, cred, dar eu am încercat asta cu poezia ta și pare mai puțin încărcată, lasă cititorul să alunece mai mult cu gândul, nu-l constrânge, ci, dimpotrivă, îl pune să gândească. Creierul uman recunoaște, în versul alb, punctuația acolo unde ar trebui să fie. Nu-i nevoie, ca în proză, să accentuezi totul, parcă se cere ceva mai multă libertate. În final, un sfat pe care îl poți urma sau nu: pune celelalte variante dedesubt. Nu arată nehotărâre, ci evoluție și lucru. Așa cum spunea Alma într-un comentariu cu ceva vreme în urmă: parcă prea mulți dintre noi am uitat vremurile în care se lucra la o poezie nopți la rând...
Mi s-a mai spus să încerc să las poezia să fie doar esență pură, pentru mine ceea ce am scris acum e total o altă abordare față de ceea ce obișnuiam să sciu înainte. Cu privire la ''și-uri'' îmi place mult să repet cuvintele. Vă mai aștept și cu alte comentarii!
mie imi pare putin fortat si haotic acest text, wordy wordy, repeptitiv, etcetera..nu zic, unele expresii sint ok si ar putea construi platforma altor poezii. probabil iesirea din iarna este mai despcriptiva pentru unii desi (mea culpa) dupa hibernare pina si poezia vrea! ce vrea? I could tell you but then I'd have to...write it for you :p
Placut versul:
'fără pardesiu mă simt ca o pată de culoarea kaki'
Da, un tablou foarte expresiv al rugaciunii care vine dupa suferinta catorva iubiri mioape. Pentru mesajul inaltator si crestin, pentru expresivitate si sensibilitate, evidentiez.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
te rog sa adaugi traducerea si sa informezi un editor dupa ce ai facut-o
pentru textul : Caii nu au nici o vină deVirgil, prima emisiune a fost agreabilă. Este un început bun şi o premieră în materie, din câte ştiu eu. Am câteva propuneri pentru viitor.
Emisiunea să aibă câteva secţiuni, eventual un desfăşurător care să fie anunţat din timp. De ex. 1. Lecturi ale propriilor creaţii 2. Opinii exprimate în legătură cu ele. 3. Noutăţi editoriale din ţară şi din diaspora. 4. Propunerea unei teme de discuţie. De ex.: Biografismul în poezia actuală şi limitele lui. Sau. Cine mai are nevoie de metaforă? Poeţii au nevoie de PR?
Felicitări pentru iniţiativă. Complimente pentru prestaţie Luminiţei.
Încântat
pentru textul : Hermeneia Live - prima emisiune debobadil, iar cazi in acelasi pacat. citezi INCOMPLET. iata ce am scris: "am sa ma dau si eu poet acum si am sa iti spun ca nu e dat oricui sa imi poata intelege si cu atit mai putin simti textele." acum ai priceput ca era un misto sau cum spun americanii un fel de "selfdeprecation"...?
pentru textul : mate blues deMulțumesc, Silvia! Dacă mă gândesc bine, se mai pot scrie două variante :)
pentru textul : Haiku-uri omofone desper ca nu v-a suparat ironia mea suerficiala, fiindca "madam bargan", pe mine, m-a supărat. si cu asta punctul. da, mă întreb și eu "de ce ar trebui să iubim pacea lumii".
pentru textul : de ce ar trebui deeu as fi lasat doar primele doua strofe si as fi scos "clopot de plins" care nu se potriveste de nici un fel
pentru textul : I live in a yellow water-lily descuze prelinge
pentru textul : prea scurt jurnal deaş vrea să văd ceva pe site scris de Emilia Zăinel. m-ar intriga!
pentru textul : ”Serile artgotice” la Cisnădioara, februarie 2010 deExistă, în poem, o devoţiune erotică dusă aproape de limită. Dar mai mult declarativ, în sensul că limbajul figurat-metaforic nu e întotdeauna pe măsura simţirii. Simţire pe care doar o bănuim, pentru că, spre a o face sesizabilă şi vie, e nevoie de un alt limbaj, de alte imagini. Tocmai de aceea mă despart de Andu - bobadil în judecarea finalului, pe care îl apreciez - însă fără "strop de nesfârşire/cu mâinile mele muguri de moarte", unde găsim, deopotrivă, clişee, ca şi prea mult patetism (declarat). Sper că m-am făcut înţeles, deşi m-am exprimat un pic pe ocolite.
pentru textul : mâinile mele muguri de moarte dedl. Titarenco, sticluțele acelea, chiar dacă dă un ton naiv, au o marcă a mea personală pe care doresc să o las în fiecare poezie în parte Sapphire, tocmai terenul bătătorit mi-a dat emoții, știam tema, expresiile și atmosefera. Știam că, poate, nu aduc ceva nou prin poezia aceasta, dar am încercat. vă mulțumesc de trecere
pentru textul : așa a fost de"-păi nu prea am ce să-ți povestesc. uneori mi se pare că locuiesc în interiorul unui clopot în spațiul acela imaterial care face aerul să vibreze". Mai sunt și altele, la fel de remarcabile, care pot fi citate. Ilustrare practică a teoriei tale cu 'nivelurile de comunicare'. Ți-am promis că te voi urmări până-n pânzele albe. Aștept să reluăm discuția despre "cheia" aia pe care o căutăm. Stejarul
pentru textul : Laura de...Marina,Vio, mi-ați adus un pic zâmbetul pe buze și vă mulțumesc.Voi salvați fabrica de bolduri. atent, cu gânduri bune, paul
pentru textul : Fabrica de bolduri deimi place textul, prin modul subtil in care propune o poveste, cu sau fara manierism, unde el si ea, cunoscand momentul cand fereastra atinge soarele (si imi imaginez aici o camera rotitoare, desi interpretarea e deschisa) ei se leaga, abia simtit intr-un univers plin de zahar (pudra?) si vise. mi se pare ca ea, ca principiu activ, isi tese panza viselor pe fondul unei realitati incomode -tocmai de aceea - iar asta e frumos. el nu are decat sa stea nemiscat, ca ntr-o eclipsa totala de fiinta.
pentru textul : Manierism cu Scenă de Gen demi-a scăpat o virgulă între "text" și "frumos" :)
pentru textul : puzzle deStefan, iti multumesc, "urmarirea" ta ma onoreaza. N-am numarat, sunt prea multe? :-) Am pus contactul meu in profil. Multumesc inca o data, Bobadil.
pentru textul : împăcarea cu lumina demultumesc de semn ecaterina si de sinceritate! de schimbat nu schimb nimic, de fapt nu e chiar un text de luat la rost, sunt doar niste ganduri... dar sunt ale mele iar daca as schimba ceva mi-ar suna strain tu stii, exista intotdeauna un destinatar caruia i se adreseaza cuvintele noastre... eu nu o sa pretind ca sunt vreun geniu, uneori cuvintele se scriu mai bine alteori mai greu asa cum sesizai si tu, dar sunt ale mele si nu ma pot dezice de ele... in schimb eu iti recunosc si-ti admir nonsalanta si talentul cu care faci cuvintele sa traiasca, am spicuit cate ceva din pagina ta, felicitari!
pentru textul : Odată I descrii fain, dar toate strofele astea seamana ca nucile in pereti, fara sa se imbine..
pentru textul : Rebut denu am asteptari de la acest poem. este doar o expiratie de duminica. iti multumesc pentru impartialitate. si poate ca fiind unul din cele mai slabe poeme isi atinge scopul.
pentru textul : să nu mă ștergi din cartea vieții doamne deDomnu' Sixtus imi pare rau. Ce sa spun... Incearca si dumneata altceva. De exemplu un dialog care sa nu fie absurd. Ca si eu m-am saturat de astea absurde. Le-au mai incercat si altii cu mine si tot cu oistea in gard au dat. Deh... vina calului.
pentru textul : Euridice depentru aceasta trecere prin câmpul cu amintiri! sunt nostalgii care nu se vor vindeca niciodată, dar se pot liriciza măcar:)
pentru textul : la film cu Mihnea detext ceva mai slab, după părerea mea. care părere poate fi învinuită de orice. singura parte care mi-a plăcut este subtitlul. merita un text. dar un text fără atîtea sentințe și declarații ex catedra. în plus, oricît de self-centred își poate permite să fie autorul (și chestia asta este probabil acceptabilă cînd adopți un stil atît de confesiv) totuși pe undeva ajunge să obosească mai ales atunci cînd repetă și reiterează aceleași teme fără prea multă plus-valoare creativă. again, părerea mea doar.
pentru textul : from scarborough fair with love dePoem care induce o stare de melancolie, ca si cum ai asculta "Ploaie in luna lui marte" a lui Nichita Stanescu. Un fel de cer acoperit, un fel de dimineata dupa o noapte de nesomn cand iti bei cafeaua in fata unui geam deschis si nu te intereseaza deloc ziua care incepe. Mi-ar placea sa locuiesc intr-un astfel de poem. Sa ai pace, Dancus
pentru textul : nu închide ușile toate... desau poate merge undeva sa facă pipi. ... sorry, I'm just saying...
pentru textul : Pisica neagră deLucian, nu ai idee câtă bucurie îmi aduce mie să văd că hermeneia e vie și că servește scopului pentru care a fost creată: să ajute membrilor care vor să crească. Ai prins destul de bine ideea criticii mele; mi se pare mai reușită ce-a de-a doua variantă postată (considerând prima cea postată inițial în pagină). Poate că aș mai lucra puțin la "Niște câini în călduri, acum, ca după 2000 de ani, încă Nu recunoșteau că au fugit la cântatul cocoșului.", aș încerca să elimin cuvintele care determină fără să aducă un plus de informație poetică, de ex, dacă îmi permiți, varianta mea ar fi mult mai scurtă, ceva de genul "Câini în călduri nu recunoșteau nici după 2000 de ani lepădarea" ; în același sens, în ultimul vers al poezie aș renunța la "multe", sună bine "ne povestea liniștit ca între prieteni la o cafea". Apropos, intenționat am lăsat fără punctuație. Dacă ai să încerci să mai renunți la cuvintele în plus, la câte unele din cele de legătură, cred că ești pregătit să încerci să renunți și la punctuație. Nu e musai, cred, dar eu am încercat asta cu poezia ta și pare mai puțin încărcată, lasă cititorul să alunece mai mult cu gândul, nu-l constrânge, ci, dimpotrivă, îl pune să gândească. Creierul uman recunoaște, în versul alb, punctuația acolo unde ar trebui să fie. Nu-i nevoie, ca în proză, să accentuezi totul, parcă se cere ceva mai multă libertate. În final, un sfat pe care îl poți urma sau nu: pune celelalte variante dedesubt. Nu arată nehotărâre, ci evoluție și lucru. Așa cum spunea Alma într-un comentariu cu ceva vreme în urmă: parcă prea mulți dintre noi am uitat vremurile în care se lucra la o poezie nopți la rând...
pentru textul : Cafea divină deMi s-a mai spus să încerc să las poezia să fie doar esență pură, pentru mine ceea ce am scris acum e total o altă abordare față de ceea ce obișnuiam să sciu înainte. Cu privire la ''și-uri'' îmi place mult să repet cuvintele. Vă mai aștept și cu alte comentarii!
pentru textul : nihil sine deo de"si afara ploua ploua/e trecut de ora noua/si in povestea noastra/nu e loc de Dumneavoastra..." imi place, ioana.:)
pentru textul : Fotografii cu oameni mici demie imi pare putin fortat si haotic acest text, wordy wordy, repeptitiv, etcetera..nu zic, unele expresii sint ok si ar putea construi platforma altor poezii. probabil iesirea din iarna este mai despcriptiva pentru unii desi (mea culpa) dupa hibernare pina si poezia vrea! ce vrea? I could tell you but then I'd have to...write it for you :p
Placut versul:
'fără pardesiu mă simt ca o pată de culoarea kaki'
cheerio! :p
PS versul 2 stanza 1 - urit vers!
pentru textul : ieşirea din iarnă de... asteptam un raspuns...
pentru textul : Şah anatomic deDa, un tablou foarte expresiv al rugaciunii care vine dupa suferinta catorva iubiri mioape. Pentru mesajul inaltator si crestin, pentru expresivitate si sensibilitate, evidentiez.
pentru textul : Mi-a zâmbit de"număra până cinci, îţi zic"
sau: numără până la cinci?
E oare corect să foloseşti punctuaţia, şi sa continui apoi după punct cu literă mică? Întreb şi eu!
pentru textul : inocenţa dePagini