pentru că, la un moment dat, percepţia e opusă direcţiei obişnuite, fireşti a lucrurilor. convieţuirea se face intre mine şi femeia din cartea de buzunar, femeia reala pierde teren împotriva personajul fictiv. iniţial versul era "ca printr-un vizor inversat traiesc un concubinaj perpetuu...", poate că aşa era mai clar, nu ştiu.
cât despre "în scop medicinal" nu am cine ştie ce explicaţie, recunoaşterea şi acceptarea fiecărui minut care trece, degeaba sau nu, e întotdeauna ca o vindecare, ca un leac pentru cele ce urmează.
cam atât...merci mult de citire si de comm
spor la scris
am subliniat versurile: "sau că, dacă te-ai îmbogățit cu o sută de cuvinte, te transformi în cocoș sau poet" îmi plac nuanțele pe care le dai poeziei pentru copii (mari și mici).
vălul mayei?! vin prudent și spun că îmi pare prea alegoric poemul. fii puțin mai darnic (cu poezia și cu cei ce te ''vânează'') și nu mai sădi capcane (vezi maya - te poate duce către india sau america centrală).
Multumesc de trecere si comentariu ! Legat de reurilizarea aceea... din cate ma cunosc, slabe sanse. Oricum cateodata am senzatia ca am repet prea mult si incerc sa evit sintagmele utilizate anterior. Nu stiu daca as realiza ceva imbunatatind textul asta. Multumesc pentru sugestie ! Ialin
semnele tale, Adrian, mă bucură. le simt sinceritatea, obiectivitatea și (desigur) competența. am să modific. probabil, așa cum spui tu, se va simți mai mult detașarea, hilară la rândul ei.
mulțumesc, om bun!
Păcat că nu se găsește încă nimeni să comenteze acest text de o frumisețe plină de subtilitate ironică. Am să încerc eu, făcând-o indirect. O poveste sufi spune că într-o tavernă, la o masă, un Magistru (derviș) spunea că lumea este perfectă. La o masă alăturată, un cocoșat revoltat intră în vorbă: cum poți afirma așa ceva? Uită-te la mine cât de nenorocit sunt! Răspunsul: Nu, tu ești cel mai perfect cocoșat dintre cocoșați! Bobadil este cel mai perfect bobadil dintre bobadili!
multam' pt. aprecieri, teodor. ma bucura cand cititorul rezoneaza cu scrierea si mai ales cand promite ca mai revine :)) daca reuseam sa elimin cumva "ne"-uri aia, imi placea chiar si mie scriitura:))
Starile a doua persoane prezentate in pararel, ea cu talpile dezgolite viseaza acelasi barbat, "el își lipește uneori palmele de pământ/ de parcă i-ar săruta încă trupul", versuri care dupa parerea mea exprima pasiunea, dorinta, sfasierea nebuna care iti cuprinde sufletul, frumoasa imagine, ca si "singuratatea si-a sapat musuroi". Cei doi sunt cuprinsi de revolta, de sfarseala provocata de lupta continua, stari exprimate prin versurile: "tot căutând o ieșire", "femeia aceea își zgârie pulpele " . Regretul pentru ceea ce a fost este exprimat in versurile: "plăcerea nomadă a nopților/ el își lipește uneori palmele de pământ". Mi-a placut.
nu inteleg ce intelegi tu prin oamenii-genunchi eu am intrebat care a fost cauza postarii regula pe care am aplicat-o in toate situatiile, si as vrea sa fiu contrazis daca nu spun ceva adevarat, a fost ca atunci cind cineva a facut aceasta greseala din culpa (adica din neintelegerea regulii, lucru pentru care pot purta si eu o parte din vina) am acordat o dispensa si textul a ramas asa cum este si am mers mai departe fara nici o "masura" disciplinara. Sint mai multi autori si texte pe Hermeneia in situatia asta. Si nu s-a suparat nimeni. Oamenii continua sa posteze. Regula nu e facuta sa vineze sau sa umileasca pe nimeni. E facuta doar pentru a asigura un anumit aspect al siteului (lucru pe care l-am explicat prin jurnalele de nesomn) Atunci cind insa a existat o atitudine deliberata de ignorare a unei reguli la care ne supunem cu totii aici, atunci am luat o masura disciplinara. Acesta este adevarul si nu altul. Deci, procedeaza cum crezi tu de cuviinta, eu ti-am spus cum am procedat eu si cum cred ca e corect. Daca nu a fost intentionat nu cred ca e nevoie sa ne turnam cenusa in cap
Este un text care poate înşela. În sensul bun al cuvântului. Mărturisesc că atunci când o scriere mă interesează în mod deosebit, cum e şi poezia aceasta, încerc câteva «deconstrucţii» pentru a vedea dacă, după astfel de decodificări, mai rămâne (sau nu) ceva de explicat discursiv. N-am să prezint acum rezultatul. « Cazul Agheorghesei» reprezintă (pentru mine) un “adevărat studiu de caz”. Care mă intrigă în sensul urmăririi cu obstinaţie a unei ”Ars poetica” afirmată şi aplicată cu extremă rigoare în textele care-l reprezintă. (Şi nu în cele în care experimentează altceva ca să demonstreze că poezia este poezie indiferent de stil şi de ce se ascunde în spatele acestuia). Nu o să dezvolt aici acea analiză. Îmi rezerv dreptul de a o face ulterior, într-un text separat. Pentru că «lupta» lui Adrian cu «daimonul» său (să-i zic aşa), chiar merită. Datorită originalităţii ce o prezintă. În raport cu alte tendinţe actuale ale poeziei autohtone. Sper că dialog la care îl voi invita atunci pe autor să fie util pentru Hermeneia. În ciuda unor păreri că astfel de discuţii nu-i interesează pe cei care «produc» poezie pe aici.
Deocamdată acord o peniţă. Nu înainte de a sugera că explicarea de către autor a sensurilor textului ar fi putut lipsi de la comentarii. Dar orice rău e spre bine. Pentru că îmi oferă argumente pentru discuţia anunţată.
dom'le, nu zic, textul e plăcut, dar am citit atîtea texte cu sîni în ultima vreme pe aici că cred că ar trebui să deschid o colecție. dar sînt convins că partea femeiască de pe aici e măgulită tare tare. ca să vezi că e bună la ceva și canicula în românia. bărbații devin adolesceți. no need for viagra.
Alina Manole, nu-mi este jenă, pentru că nu e vorba de mine aici, ci despre cei care aruncă poezie în derizoriu și o pătează (nu spun cu ce), tocmai făcând abuz de cuvinte obscene. Îmi este jenă doar de cei care promovează o semenea „poezie”.
ma incurca putin localizarea auctoriala din strofa 2 (visul?) dar imi place poemul, per total, experienta oniricului constientizat si dedublarea. ti-a iesit (as renunta la "noaptea o leg de piciorul patului să nu fugă" care e inutil si devine naiv, in context). congrat.
Da, iata un poem ! Nu doar ca de aceasta data katyei ii iese si scenariul si regia (pentru ca scrierile ei sunt cat se poate de vizuale si uneori chiar cinematografice, desigur vorbesc aici de un cinematograf al mitului, alegeti voi ce va place mai mult din genul acesta pentru citate) dar ceea ce face ca acest poem sa straluceasca in ochii mei este ancorarea lui atat de naturala intr-o mitologie pe care chiar reuseste sa o reinventeze, fara a cadea in pacatul zadarniciei. Sigur, am citit multe texte valoroase purtand semnatura katyei kelaro (ii doresc perseverenta si va ajunge cu siguranta un nume) dar acest text mi se potriveste parca mai mult decat altele. Imi ingaduie sa privesc si sa respir mai liber, nu ma sufoca, nu ma copleseste... mai ia de mana si ma duce pana acolo de unde vad lucrurile limpezi. Multumesc pentru lectura si... penita mea de apreciere, desigur! Andu
Întotdeauna versul clasic are trăsături elegante, cu atât mai mult în această scriere care este creionată cu smerenie şi plecăciune către Divin. Ai reuşit să evadezi din cotidian şi să te înalţi spiritual chiar şi pentru câteva momente. Ai scris simplu dar nu simplist. Poate pe viitor vei încerca să renunţi totuşi la acei "Şi","Să" repetitivi la începutul versurilor. Aici aş înlocui "în întristări" - obs. "în".
Numai bine!
nu stiu de ce imi place grozav acel pic-mic:) in rest, precum spui, joaca. si in joaca nu conteaza regulile, mai degraba aiurelile:) multam pentru rabdare si comentarii, zile absolut senine!
Un text relativ bun, destul de ermetic. Remarc ultimele doua versuri, prezinta o imagine abstracta, usor ilara, dar profunda. Cred ca ai exagerat in versurile trei-patru care ating o limita mai degraba scientologica. Ialin
un poet veșnic sechestrat în timpul "acum". o ars poetica rece într-un aer fierbinte. prozodie reușită. am poposit aici pentru final. sunt niște versuri inspirate, care mi-au rămas în minte lesne. așa se întâmplă de fapt când există har.
am mai spus-o, mă repet, scuze
dacă Virgil nu ar dori neapărat să scrie, atunci eu știu și pariez că el ar scrie... și nu oricum, ci foarte inspirat!
dar el vrea câteodată să scrie așa, doar ca să scrie.
am citit poemul de trei ori și tot nu am înțeles de ce Virgil l-a postat
dar asta nu înseamnă decât că ori eu sunt prost, ori că eu sunt prost, right?
Imi permit sa va adresez o sugestie: "constrîngere" si "impusă" sunt doua concepte care produc o reactie de respingere intr-o lume in care valorizam libertatea, in special din pozitia de creatori. Am inteles sensul acestora in context dar am tinut sa fac aceasta precizare.
pentru că ai reuşit încă o dată să tulburi apele, domnule înger, spre vindecarea întâiului intrat în scăldătoare, o peniţă. de aur.
pentru râsu' plânsu' marmeladei uscate pe bilele numărătorii, şi pentru farmecul marca turburea o perniţă de puf. de gâscă, de înger la alegere!
că încerci să te acomodezi cu tine, cu viaţa ta şi e bine că ai ales să grupezi gândurile care ţi-au venit în minte, amintiri, melodii, schiţe, stări etc. aşa te poţi descărca şi toate lucrurile pot căpăta un (alt) sens.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
vezi ca ti se prelinge rozul prin viata:) nu e rau ca te poti lasa prinsa de partea asta a povestilor. spor la toate cele bune!
pentru textul : prea scurt jurnal depentru că, la un moment dat, percepţia e opusă direcţiei obişnuite, fireşti a lucrurilor. convieţuirea se face intre mine şi femeia din cartea de buzunar, femeia reala pierde teren împotriva personajul fictiv. iniţial versul era "ca printr-un vizor inversat traiesc un concubinaj perpetuu...", poate că aşa era mai clar, nu ştiu.
pentru textul : Poem medicinal decât despre "în scop medicinal" nu am cine ştie ce explicaţie, recunoaşterea şi acceptarea fiecărui minut care trece, degeaba sau nu, e întotdeauna ca o vindecare, ca un leac pentru cele ce urmează.
cam atât...merci mult de citire si de comm
spor la scris
am subliniat versurile: "sau că, dacă te-ai îmbogățit cu o sută de cuvinte, te transformi în cocoș sau poet" îmi plac nuanțele pe care le dai poeziei pentru copii (mari și mici).
pentru textul : Mărgica devălul mayei?! vin prudent și spun că îmi pare prea alegoric poemul. fii puțin mai darnic (cu poezia și cu cei ce te ''vânează'') și nu mai sădi capcane (vezi maya - te poate duce către india sau america centrală).
pentru textul : candelabrele deMultumesc de trecere si comentariu ! Legat de reurilizarea aceea... din cate ma cunosc, slabe sanse. Oricum cateodata am senzatia ca am repet prea mult si incerc sa evit sintagmele utilizate anterior. Nu stiu daca as realiza ceva imbunatatind textul asta. Multumesc pentru sugestie ! Ialin
pentru textul : Ferestre desemnele tale, Adrian, mă bucură. le simt sinceritatea, obiectivitatea și (desigur) competența. am să modific. probabil, așa cum spui tu, se va simți mai mult detașarea, hilară la rândul ei.
pentru textul : l'approche du nuage demulțumesc, om bun!
Păcat că nu se găsește încă nimeni să comenteze acest text de o frumisețe plină de subtilitate ironică. Am să încerc eu, făcând-o indirect. O poveste sufi spune că într-o tavernă, la o masă, un Magistru (derviș) spunea că lumea este perfectă. La o masă alăturată, un cocoșat revoltat intră în vorbă: cum poți afirma așa ceva? Uită-te la mine cât de nenorocit sunt! Răspunsul: Nu, tu ești cel mai perfect cocoșat dintre cocoșați! Bobadil este cel mai perfect bobadil dintre bobadili!
pentru textul : jester demultam' pt. aprecieri, teodor. ma bucura cand cititorul rezoneaza cu scrierea si mai ales cand promite ca mai revine :)) daca reuseam sa elimin cumva "ne"-uri aia, imi placea chiar si mie scriitura:))
pentru textul : iubire în stil modern defrancisc...eheei și grația aia tb. să vină din ceva mai puțin grațios nu din vid evident...:) mersi fain pentru semn...
pentru textul : vine ploaia. ascunde-te sub iarbă deStarile a doua persoane prezentate in pararel, ea cu talpile dezgolite viseaza acelasi barbat, "el își lipește uneori palmele de pământ/ de parcă i-ar săruta încă trupul", versuri care dupa parerea mea exprima pasiunea, dorinta, sfasierea nebuna care iti cuprinde sufletul, frumoasa imagine, ca si "singuratatea si-a sapat musuroi". Cei doi sunt cuprinsi de revolta, de sfarseala provocata de lupta continua, stari exprimate prin versurile: "tot căutând o ieșire", "femeia aceea își zgârie pulpele " . Regretul pentru ceea ce a fost este exprimat in versurile: "plăcerea nomadă a nopților/ el își lipește uneori palmele de pământ". Mi-a placut.
pentru textul : suflete dezlegate denu inteleg ce intelegi tu prin oamenii-genunchi eu am intrebat care a fost cauza postarii regula pe care am aplicat-o in toate situatiile, si as vrea sa fiu contrazis daca nu spun ceva adevarat, a fost ca atunci cind cineva a facut aceasta greseala din culpa (adica din neintelegerea regulii, lucru pentru care pot purta si eu o parte din vina) am acordat o dispensa si textul a ramas asa cum este si am mers mai departe fara nici o "masura" disciplinara. Sint mai multi autori si texte pe Hermeneia in situatia asta. Si nu s-a suparat nimeni. Oamenii continua sa posteze. Regula nu e facuta sa vineze sau sa umileasca pe nimeni. E facuta doar pentru a asigura un anumit aspect al siteului (lucru pe care l-am explicat prin jurnalele de nesomn) Atunci cind insa a existat o atitudine deliberata de ignorare a unei reguli la care ne supunem cu totii aici, atunci am luat o masura disciplinara. Acesta este adevarul si nu altul. Deci, procedeaza cum crezi tu de cuviinta, eu ti-am spus cum am procedat eu si cum cred ca e corect. Daca nu a fost intentionat nu cred ca e nevoie sa ne turnam cenusa in cap
pentru textul : nu uitați maioneza deEste un text care poate înşela. În sensul bun al cuvântului. Mărturisesc că atunci când o scriere mă interesează în mod deosebit, cum e şi poezia aceasta, încerc câteva «deconstrucţii» pentru a vedea dacă, după astfel de decodificări, mai rămâne (sau nu) ceva de explicat discursiv. N-am să prezint acum rezultatul. « Cazul Agheorghesei» reprezintă (pentru mine) un “adevărat studiu de caz”. Care mă intrigă în sensul urmăririi cu obstinaţie a unei ”Ars poetica” afirmată şi aplicată cu extremă rigoare în textele care-l reprezintă. (Şi nu în cele în care experimentează altceva ca să demonstreze că poezia este poezie indiferent de stil şi de ce se ascunde în spatele acestuia). Nu o să dezvolt aici acea analiză. Îmi rezerv dreptul de a o face ulterior, într-un text separat. Pentru că «lupta» lui Adrian cu «daimonul» său (să-i zic aşa), chiar merită. Datorită originalităţii ce o prezintă. În raport cu alte tendinţe actuale ale poeziei autohtone. Sper că dialog la care îl voi invita atunci pe autor să fie util pentru Hermeneia. În ciuda unor păreri că astfel de discuţii nu-i interesează pe cei care «produc» poezie pe aici.
Deocamdată acord o peniţă. Nu înainte de a sugera că explicarea de către autor a sensurilor textului ar fi putut lipsi de la comentarii. Dar orice rău e spre bine. Pentru că îmi oferă argumente pentru discuţia anunţată.
pentru textul : Primul infern dedom'le, nu zic, textul e plăcut, dar am citit atîtea texte cu sîni în ultima vreme pe aici că cred că ar trebui să deschid o colecție. dar sînt convins că partea femeiască de pe aici e măgulită tare tare. ca să vezi că e bună la ceva și canicula în românia. bărbații devin adolesceți. no need for viagra.
pentru textul : Pe sânii tăi deîmi plac ultimele patru versuri... acolo te desprinzi de clișee și ești tu...
pentru textul : Iluzie deAlina Manole, nu-mi este jenă, pentru că nu e vorba de mine aici, ci despre cei care aruncă poezie în derizoriu și o pătează (nu spun cu ce), tocmai făcând abuz de cuvinte obscene. Îmi este jenă doar de cei care promovează o semenea „poezie”.
Eugen.
pentru textul : Unui mare poetastru dema incurca putin localizarea auctoriala din strofa 2 (visul?) dar imi place poemul, per total, experienta oniricului constientizat si dedublarea. ti-a iesit (as renunta la "noaptea o leg de piciorul patului să nu fugă" care e inutil si devine naiv, in context). congrat.
pentru textul : unde nimeni nu mă cunoaşte deintim extins:)
pentru textul : înţelegi? deDa, iata un poem ! Nu doar ca de aceasta data katyei ii iese si scenariul si regia (pentru ca scrierile ei sunt cat se poate de vizuale si uneori chiar cinematografice, desigur vorbesc aici de un cinematograf al mitului, alegeti voi ce va place mai mult din genul acesta pentru citate) dar ceea ce face ca acest poem sa straluceasca in ochii mei este ancorarea lui atat de naturala intr-o mitologie pe care chiar reuseste sa o reinventeze, fara a cadea in pacatul zadarniciei. Sigur, am citit multe texte valoroase purtand semnatura katyei kelaro (ii doresc perseverenta si va ajunge cu siguranta un nume) dar acest text mi se potriveste parca mai mult decat altele. Imi ingaduie sa privesc si sa respir mai liber, nu ma sufoca, nu ma copleseste... mai ia de mana si ma duce pana acolo de unde vad lucrurile limpezi. Multumesc pentru lectura si... penita mea de apreciere, desigur! Andu
pentru textul : montezuma deMaria(na) am corectat...mulţumesc mult.
pentru textul : Poate cel mai mare pericol deÎntotdeauna versul clasic are trăsături elegante, cu atât mai mult în această scriere care este creionată cu smerenie şi plecăciune către Divin. Ai reuşit să evadezi din cotidian şi să te înalţi spiritual chiar şi pentru câteva momente. Ai scris simplu dar nu simplist. Poate pe viitor vei încerca să renunţi totuşi la acei "Şi","Să" repetitivi la începutul versurilor. Aici aş înlocui "în întristări" - obs. "în".
pentru textul : Regasire deNumai bine!
nu stiu de ce imi place grozav acel pic-mic:) in rest, precum spui, joaca. si in joaca nu conteaza regulile, mai degraba aiurelile:) multam pentru rabdare si comentarii, zile absolut senine!
pentru textul : sfaturi unui pic mic de ploaie deUn text relativ bun, destul de ermetic. Remarc ultimele doua versuri, prezinta o imagine abstracta, usor ilara, dar profunda. Cred ca ai exagerat in versurile trei-patru care ating o limita mai degraba scientologica. Ialin
pentru textul : port curajul deovYus, te oftici, a?
pentru textul : Virtualia deun poet veșnic sechestrat în timpul "acum". o ars poetica rece într-un aer fierbinte. prozodie reușită. am poposit aici pentru final. sunt niște versuri inspirate, care mi-au rămas în minte lesne. așa se întâmplă de fapt când există har.
pentru textul : poetul III deam mai spus-o, mă repet, scuze
pentru textul : poate dedacă Virgil nu ar dori neapărat să scrie, atunci eu știu și pariez că el ar scrie... și nu oricum, ci foarte inspirat!
dar el vrea câteodată să scrie așa, doar ca să scrie.
am citit poemul de trei ori și tot nu am înțeles de ce Virgil l-a postat
dar asta nu înseamnă decât că ori eu sunt prost, ori că eu sunt prost, right?
era o fetiță tare drăgălașă pe acolo, simona. acum ar trebui să aibă 11-12 ani. s-o aduceți
pentru textul : iarna deImi permit sa va adresez o sugestie: "constrîngere" si "impusă" sunt doua concepte care produc o reactie de respingere intr-o lume in care valorizam libertatea, in special din pozitia de creatori. Am inteles sensul acestora in context dar am tinut sa fac aceasta precizare.
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 9 decam abstract și infantil. si patetic pe deasupra.
pentru textul : ochiul lui van gogh depentru că ai reuşit încă o dată să tulburi apele, domnule înger, spre vindecarea întâiului intrat în scăldătoare, o peniţă. de aur.
pentru textul : îngeri şi marmeladă depentru râsu' plânsu' marmeladei uscate pe bilele numărătorii, şi pentru farmecul marca turburea o perniţă de puf. de gâscă, de înger la alegere!
că încerci să te acomodezi cu tine, cu viaţa ta şi e bine că ai ales să grupezi gândurile care ţi-au venit în minte, amintiri, melodii, schiţe, stări etc. aşa te poţi descărca şi toate lucrurile pot căpăta un (alt) sens.
pentru textul : elegie 01 dePagini