dar scris cu măiestrie. M-a impresionat felul în care ai reuşit să creionezi tuşele negre ale unui cotidian în care lumina se pierde fără putinţă de a fi răsfrântă într-o minimă doză de optimism. Aceeaşi senzaţie claustrofobică se păstrează până la final "în fiecare zi e un cutremur din care se pare/nu pot să ies decât mușcând cârpe", iar dragostea este sufocată de imaginea unui convoi parcă nesfârşit. Un poem negru, dar care ar merita pe deplin peniţa mea aurie. Din păcate nu reuşesc să o şi ataşez, aşadar să se considere a fi aşezată, cu toate felicitările mele!
apreciez în proza lui Dedal prospețimea nostalgiei, capacitatea de a reproduce la aceeași intensitate evenimentele extrase parcă din jurnalul marilor naivi. zilele după. crâmpeie de amintiri, roase, șifonate, de altunde. cine a fost atunci acolo înțelege cu atât mai mult realitatea de acum. gustul fericirii ți-l dă normalitatea. aștept volumul cu dedicație.
Am mai făcut un comentariu, dar când să-l postez, m-a delogat. Încerc să-l refac:
"am întins mâna câtre tine
prinde-o repede
ca umbra noastră să devină streașină" - l-aş scrie: "am întins mâna câtre tine
prinde-o repede,
umbra noastră o să devină streașină" (scăpând de explicaţie)
"lumea are să stea pe loc" - aş fi mers pe varianta firească (lumea va sta/o să stea pe loc) fie şi din simplul motiv că, în text, e singura construcţie de genul acesta.
aş tăia (irevocabil şi barbar) "iar"-ul din penultimul vers :).
textul nu este neaparat prost dar ai probleme cu „înlănțuirea determinărilor” iar asta face ca „senzația de poezie” să sufere. Apoi, ar trebui să renunți la expresii bombastice de genul „nu mai inhalez promisiunile atemporale”. Sună chiar aiurea. Cred că ți-ar prinde bine să îți citești textele cu voce tare și să încerci să le asculți cum sună. Și să o faci cu un spirit critic.
Îmi place cum ai fracturat versurile și cum ai condus gradual ideea până la imaginea iernii lipită de inimă. Deci tehnica e bună prin simplitate, conciziune, adâncime, dar aș fi fost un pic mai îndrăzneață în afirmații și metafore, aș fi încercat să mă îndepărtez de muchia dintre clișee și noutate, aruncându-mă chiar în prăpastie. Dar acesta este un sfat pentru viitor. N-aș schimba nimic aici. Cu drag, /O\
Raluca, eu, din postură de membru al Consiliului Hermeneia, am luat atitudine vizavi de un fenomen de simbioză care se întâmplă de prea mult timp, într-un mod aproape jenant. Tu din ce poziţie şi de ce mi te adresezi? De asta ai revenit pe site? Să ne arăţi că deţii agendă neagră, gps şi limbaj (adrian, gelos mic) specific unei categorii de făpturi cu unghii mari şi roz şi botul voit strâmb?
Te rog să te calmezi, să nu te mai erijezi în cruce roşie şi să foloseşti regulamentar acest spaţiu!
îmi place cum ai figurat această trecere adevărată, rafală a prezenței ce prăvălește limbajul absenței ca pe un alt turn babel, mia de ani e simbol al atingerii eternității a cărei mișcare de învăluire întoarce, pogoară cerul-împărăție ce aduce corporalitatea euharistică a limbajului (cuvânt făcut trup).
M-ai trimis cu gândul la Bonnie & Clide, un film aș spune eu de referință, numai că de data aceasta spargerea ar fi la cea mai parșivă bancă din lume, aceea a timpului. Să nu dai vina pe mine că ți-am dat idei! Eu sunt de partea legii, știi? ;-) Interesant. Un altfel de Vladimir aici. Și totuși... nu ne păcălești, șarpele acela de metal îmi face impresia că undeva se pregătește o trecere.
esti jalnica alma. si ma intreb cum de ai ajuns asa fiindca eu aveam alta impresie. dar ce conteaza ca m-am mai inselat cu privire la un caracter. datul in petec e la moda si de ce oare ar trebui tu sa faci exceptie, nu? draga mea, nici nu am sa comentez aberatiile tale. sint prea mizerabile. in orice caz pe site-ul hermeneia.com nu exista niveluri. iar daca nu nu stii asta inca este problema ta. exista categorii de membri in functie de activitatea pe care o au. in ce priveste laurentiu, la fel ca si cu oricine altcineva, regulamentul si consiliul hermeneia au functionat perfect. il poti intreba pe laurentiu daca nu ma crezi pe mine. de fapt sint convins ca nu ma crezi. esti dezgustator de orgolioasa in atitudinea ta. de aceea fa bine si intreaba-l pe el si nu iti mai vintura ignoranta pe aici ca nu avem nevoie de penibilitati in plus. tie nu iti mai doresc nimic. sint convins ca le ai pe toate. bineinteles cu exceptia jenei si a... chestiei aleia de care te folosesti inainte de a vorbi sau a scrie. dar ce sa ii faci, nobody's perfect...
frumoasa contemplare din spatele unui lirism de maniera autentica, de aici „umbra ta ratacind pe poteci” , se vede luminata de torta tamaduitoare a aducerilor aminte ... dar tu stii ca „departele” nu exista, poate doar o saracie de viata... mi-a placut sa te regasesc in culori nostalgice, te prinde culoarea serii...
dragele mele, comentariile voastre releva faptul ca ati simtit poezia, ca ati rezonat cu mine si asta ma bucura mai mult decat orice altceva. si Ana era gand... (ioana, am facut intocmai, multumesc de corectare!)
Ioana, sa-ti multumesc pentru gestul tau ar fi (si iata este :-) un fapt futil. Insa modul atat de personal in care tu ai comentat aici ma "obliga". Titlul intr-adevar, are menirea de a trimite in comercial, pentruca iata, singura recunosti, voi frumoaselor noastre stiti ce e aceea avon cosmetics! :-) Insa avon, acest nume pe mine m-a fascinat de prima oara de cand l-am auzit, pentru ca este reversul lui "nova". Acum ce este o "nova" pentru unul cu astronomia in gat ca mine e usor de zis, dar poate ca si altii stiu ca o nova este o stea care devine foarte stralucitoare pentru a muri "curand".. in termeni de timp astronomic, desigur... Impartirea la patru este exact ce ai spus tu, simbolistica replicarii desavarsite, nu la doi, ci la doi la puterea a doua... aici ai participat la al meu "big-bang"! Sarutmana, Andu
nici la asta nu ma gandisem.
n-am vazut ecranizarea, am citit insa cartea de atatea ori copil fiind, ca probabil m-as plictisi.
mi-a facut placere sa recunosc imaginea, poate ca umbla prin mine. shoo-shoo! :o)
...Un text care are potenţial. Aş înlocui unele expresii, cum ar fi "s-a stins ca o ţigară/n-a luat cu el decât un costum/icoana de lemn/. Finalul este unu foarte bun. Dacă restul s-ar ridica la înălţimea lui...
nu, yester, nu ai fost deloc rau, sunt altii si mai si, dar uneori e bine sa afli mai multe pareri, ca sa te indrepti. imi place ca esti unul dintre cei care pot sa vada ceva si in poezia mea. la titluri, eu de obicei nu ma gandesc prea mult, dar aici, intr-adevar poate fi vorba de o banalitate intre ghilimele. ma voi mai scrie, multumesc pentru ca te-ai oprit din nou pe aici. astept si alte pareri.
"eu...nu ştiu cât voi completa acest cazier, sunt oameni ca tine şi Calistrat Costin care îmi daţi încredere în ce scriu, nici nu ţin prea mult la recunoaşteri, sunt bătrână pentru asta."
cristina ştefan, un om care munceşte literar, pentru binele altor oameni, este un om demn de toată admiraţia. un om, care munceşte întru artă, şi rău de-ar fi să fie, tot e mai bun decât unul care trece printr-o biserică apoi scuipă după colţ pe Dumnezeu.
eu crede în tine şi în talentul tău. nu trebuie să fii cea mai bună ci cât poţi tu să fii de bună. îţi împrumut sloganul meu cu mult drag:)
Paul Blaj este omul care ştie să facă un val să fie frumos.
Vă felicit!
"am coborât treptele scării" - cred că "am coborât treptele" era de ajuns.
"mi-am luat un sprite" - sintagma asta mi-a adus aminte de o chestie pe care mă tot ţin să ţi-o spun: în foarte multe cazuri, am observat că ai tendinţa de a face cunoscute mărci. Părerea mea e că nu aduc nimic nou; aduc, în schimb, vaga bănuială că vrei să împartăşeşti liric chestii banale; chestii care îti sunt, poate, specifice ţie, dar sunt banale. Cred că nuanţa generală ar trebui să domine - "mi-am luat un suc, mi-am aprins o ţigară, mi-am făcut o cafea", nu "mi-am luat un sprite, mi-am aprins un winston, mi-am făcut un jacobs".
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
dar scris cu măiestrie. M-a impresionat felul în care ai reuşit să creionezi tuşele negre ale unui cotidian în care lumina se pierde fără putinţă de a fi răsfrântă într-o minimă doză de optimism. Aceeaşi senzaţie claustrofobică se păstrează până la final "în fiecare zi e un cutremur din care se pare/nu pot să ies decât mușcând cârpe", iar dragostea este sufocată de imaginea unui convoi parcă nesfârşit. Un poem negru, dar care ar merita pe deplin peniţa mea aurie. Din păcate nu reuşesc să o şi ataşez, aşadar să se considere a fi aşezată, cu toate felicitările mele!
pentru textul : suntem doar cărți de joc pe mese rotunde deapreciez în proza lui Dedal prospețimea nostalgiei, capacitatea de a reproduce la aceeași intensitate evenimentele extrase parcă din jurnalul marilor naivi. zilele după. crâmpeie de amintiri, roase, șifonate, de altunde. cine a fost atunci acolo înțelege cu atât mai mult realitatea de acum. gustul fericirii ți-l dă normalitatea. aștept volumul cu dedicație.
pentru textul : Rația de libertate (IV) - "Vine o zi..." deAm mai făcut un comentariu, dar când să-l postez, m-a delogat. Încerc să-l refac:
"am întins mâna câtre tine
prinde-o repede
ca umbra noastră să devină streașină" - l-aş scrie: "am întins mâna câtre tine
prinde-o repede,
umbra noastră o să devină streașină" (scăpând de explicaţie)
"lumea are să stea pe loc" - aş fi mers pe varianta firească (lumea va sta/o să stea pe loc) fie şi din simplul motiv că, în text, e singura construcţie de genul acesta.
aş tăia (irevocabil şi barbar) "iar"-ul din penultimul vers :).
În general spus, un text ok.
pentru textul : Matrioska detextul nu este neaparat prost dar ai probleme cu „înlănțuirea determinărilor” iar asta face ca „senzația de poezie” să sufere. Apoi, ar trebui să renunți la expresii bombastice de genul „nu mai inhalez promisiunile atemporale”. Sună chiar aiurea. Cred că ți-ar prinde bine să îți citești textele cu voce tare și să încerci să le asculți cum sună. Și să o faci cu un spirit critic.
pentru textul : Nu am nevoie de libertate delet's not get personal on this. cred ca e "a matter of perception". Vroiai sa spun "burtă"? La urma urmei vine din latină, nu?
pentru textul : dromomanie deÎmi place cum ai fracturat versurile și cum ai condus gradual ideea până la imaginea iernii lipită de inimă. Deci tehnica e bună prin simplitate, conciziune, adâncime, dar aș fi fost un pic mai îndrăzneață în afirmații și metafore, aș fi încercat să mă îndepărtez de muchia dintre clișee și noutate, aruncându-mă chiar în prăpastie. Dar acesta este un sfat pentru viitor. N-aș schimba nimic aici. Cu drag, /O\
pentru textul : Pașii mei intră în asfalt deRaluca, eu, din postură de membru al Consiliului Hermeneia, am luat atitudine vizavi de un fenomen de simbioză care se întâmplă de prea mult timp, într-un mod aproape jenant. Tu din ce poziţie şi de ce mi te adresezi? De asta ai revenit pe site? Să ne arăţi că deţii agendă neagră, gps şi limbaj (adrian, gelos mic) specific unei categorii de făpturi cu unghii mari şi roz şi botul voit strâmb?
pentru textul : de vorbă cu tine II deTe rog să te calmezi, să nu te mai erijezi în cruce roşie şi să foloseşti regulamentar acest spaţiu!
îmi place cum ai figurat această trecere adevărată, rafală a prezenței ce prăvălește limbajul absenței ca pe un alt turn babel, mia de ani e simbol al atingerii eternității a cărei mișcare de învăluire întoarce, pogoară cerul-împărăție ce aduce corporalitatea euharistică a limbajului (cuvânt făcut trup).
pentru textul : Bilet în ușă deoh, da, aceste nefericite ligamente...:) mereu imi scapa. multumesc pentru atentionare, o sa modific.
pentru textul : Tablou cu femeie, pisică și două pahare cu vin deA, ce bine că "titlul englez" are justificare...
pentru textul : "you'll never get a wish from a bone" deM-ai trimis cu gândul la Bonnie & Clide, un film aș spune eu de referință, numai că de data aceasta spargerea ar fi la cea mai parșivă bancă din lume, aceea a timpului. Să nu dai vina pe mine că ți-am dat idei! Eu sunt de partea legii, știi? ;-) Interesant. Un altfel de Vladimir aici. Și totuși... nu ne păcălești, șarpele acela de metal îmi face impresia că undeva se pregătește o trecere.
pentru textul : Drumul mătăsii deinduce, cumva, spre meditaţie: cine se schimbă, oare? noi? sau... anotimpurile?
pentru textul : Anotimpuri deesti jalnica alma. si ma intreb cum de ai ajuns asa fiindca eu aveam alta impresie. dar ce conteaza ca m-am mai inselat cu privire la un caracter. datul in petec e la moda si de ce oare ar trebui tu sa faci exceptie, nu? draga mea, nici nu am sa comentez aberatiile tale. sint prea mizerabile. in orice caz pe site-ul hermeneia.com nu exista niveluri. iar daca nu nu stii asta inca este problema ta. exista categorii de membri in functie de activitatea pe care o au. in ce priveste laurentiu, la fel ca si cu oricine altcineva, regulamentul si consiliul hermeneia au functionat perfect. il poti intreba pe laurentiu daca nu ma crezi pe mine. de fapt sint convins ca nu ma crezi. esti dezgustator de orgolioasa in atitudinea ta. de aceea fa bine si intreaba-l pe el si nu iti mai vintura ignoranta pe aici ca nu avem nevoie de penibilitati in plus. tie nu iti mai doresc nimic. sint convins ca le ai pe toate. bineinteles cu exceptia jenei si a... chestiei aleia de care te folosesti inainte de a vorbi sau a scrie. dar ce sa ii faci, nobody's perfect...
pentru textul : Viraj mult prea strâns deela, imi pare rau. s-ar putea ca insula sa fie nelocuita ps: acum pot sa dau pagina? :D
pentru textul : lumen slide 1 defrumoasa contemplare din spatele unui lirism de maniera autentica, de aici „umbra ta ratacind pe poteci” , se vede luminata de torta tamaduitoare a aducerilor aminte ... dar tu stii ca „departele” nu exista, poate doar o saracie de viata... mi-a placut sa te regasesc in culori nostalgice, te prinde culoarea serii...
pentru textul : Săgeți în piept dedragele mele, comentariile voastre releva faptul ca ati simtit poezia, ca ati rezonat cu mine si asta ma bucura mai mult decat orice altceva. si Ana era gand... (ioana, am facut intocmai, multumesc de corectare!)
pentru textul : Ana defoarte frumos poemul, a road poem, initiatic, onest, portrete cu gust si miros, o privire peste umar de nota zece. congrat.
pentru textul : odată ți-am spus că tatăl meu și mama mea s-au născut la țară de"dar cînd ajungem față în fața cu lucrul de care ne ferim o viața" aici de exemplu Ecaterina
pentru textul : îmi iau ceaiul și plec deIoana, sa-ti multumesc pentru gestul tau ar fi (si iata este :-) un fapt futil. Insa modul atat de personal in care tu ai comentat aici ma "obliga". Titlul intr-adevar, are menirea de a trimite in comercial, pentruca iata, singura recunosti, voi frumoaselor noastre stiti ce e aceea avon cosmetics! :-) Insa avon, acest nume pe mine m-a fascinat de prima oara de cand l-am auzit, pentru ca este reversul lui "nova". Acum ce este o "nova" pentru unul cu astronomia in gat ca mine e usor de zis, dar poate ca si altii stiu ca o nova este o stea care devine foarte stralucitoare pentru a muri "curand".. in termeni de timp astronomic, desigur... Impartirea la patru este exact ce ai spus tu, simbolistica replicarii desavarsite, nu la doi, ci la doi la puterea a doua... aici ai participat la al meu "big-bang"! Sarutmana, Andu
pentru textul : avon cosmetics deLipsește un t din cerificate
pentru textul : iarnă deoana
nici la asta nu ma gandisem.
pentru textul : Life support den-am vazut ecranizarea, am citit insa cartea de atatea ori copil fiind, ca probabil m-as plictisi.
mi-a facut placere sa recunosc imaginea, poate ca umbla prin mine. shoo-shoo! :o)
am văzut ultimul comm :) Cristina, faci cum vrei tu, este poezia ta!
pentru textul : elegie 011 deSalut!
...Un text care are potenţial. Aş înlocui unele expresii, cum ar fi "s-a stins ca o ţigară/n-a luat cu el decât un costum/icoana de lemn/. Finalul este unu foarte bun. Dacă restul s-ar ridica la înălţimea lui...
pentru textul : Tata deMulțumesc de sfat, sărut mâinile. Cu drag Djamal
pentru textul : Haiku deCred că e mult mai bine așa. Ai putea renunța la ghilimelele din ultima strofă. Încearcă să găsesti un sinonim pentru "dansează".
pentru textul : Singurătate denu, yester, nu ai fost deloc rau, sunt altii si mai si, dar uneori e bine sa afli mai multe pareri, ca sa te indrepti. imi place ca esti unul dintre cei care pot sa vada ceva si in poezia mea. la titluri, eu de obicei nu ma gandesc prea mult, dar aici, intr-adevar poate fi vorba de o banalitate intre ghilimele. ma voi mai scrie, multumesc pentru ca te-ai oprit din nou pe aici. astept si alte pareri.
pentru textul : banalitate de"eu...nu ştiu cât voi completa acest cazier, sunt oameni ca tine şi Calistrat Costin care îmi daţi încredere în ce scriu, nici nu ţin prea mult la recunoaşteri, sunt bătrână pentru asta."
pentru textul : Cristina Ștefan - Cazier Incomplet decristina ştefan, un om care munceşte literar, pentru binele altor oameni, este un om demn de toată admiraţia. un om, care munceşte întru artă, şi rău de-ar fi să fie, tot e mai bun decât unul care trece printr-o biserică apoi scuipă după colţ pe Dumnezeu.
eu crede în tine şi în talentul tău. nu trebuie să fii cea mai bună ci cât poţi tu să fii de bună. îţi împrumut sloganul meu cu mult drag:)
Paul Blaj este omul care ştie să facă un val să fie frumos.
Vă felicit!
Mulțumesc Cristina, mulțumesc Silvia pentru atenția acordată acestui text.
pentru textul : suntem prea mulți poeți pe lumea asta de"am coborât treptele scării" - cred că "am coborât treptele" era de ajuns.
"mi-am luat un sprite" - sintagma asta mi-a adus aminte de o chestie pe care mă tot ţin să ţi-o spun: în foarte multe cazuri, am observat că ai tendinţa de a face cunoscute mărci. Părerea mea e că nu aduc nimic nou; aduc, în schimb, vaga bănuială că vrei să împartăşeşti liric chestii banale; chestii care îti sunt, poate, specifice ţie, dar sunt banale. Cred că nuanţa generală ar trebui să domine - "mi-am luat un suc, mi-am aprins o ţigară, mi-am făcut o cafea", nu "mi-am luat un sprite, mi-am aprins un winston, mi-am făcut un jacobs".
pentru textul : once upon a time in springland deorice i-ai face, arta ramane curata. sa-mi lasi un semn daca vii.
pentru textul : La BUCHAREST MUSIC FILM FESTIVAL 2011 "se dă" artă gratis! dePagini