abia am deschis ochii, și din motive de oboseală plăcută am zis să mă recreez puțin pe Hermeneia. iată că o fac cu textul tău care mi-a adus un zâmbet de zile mari pe buze. aaaa... nu sunt misogin:) nu te gândi la asta dar ai un sarcasm trist care e cu două tăișuri. poemul îmi place pentru ironia lui, frazarea benefică ideii și limbajul eliberat de ticuri+ balast, însă am o reținere la ultimul vers, acolo unde pui "fericirea", care este un substantiv călărit de a ajuns gloabă în zilele noastre. dacă vrei un poem la care să te reprezinte deplin poți încerca să îl modifici. eu aș fi zis ceva ceva în genul...:"uneori starea de ok exagerată poartă mărimea 44", dar pentru că întregul merită, las semnul meu de evidențiere cu drag, Adela, și încrederea că nu am deranjat. doar am foit un pic lucrurile:)
transmite o traire in care cuvintele se rostesc cu naturalete si cu sfintenie.
cuvintele putine reusesc sa ilustreze perfect imaginile, mi se pare chiar o foarte buna conducere din condei,
cu exceptia strofei a patra, unde explicatia devine inutila, cred eu,
in rest poemul curge firesc pe un fagas al lui, nimic fortat, nimic artificial.
mi-a placut mult:
"mi se pare că intră cuvintele în mine
ca într-un însetat apa
după o zi de arşiţă"
la fel si imaginea din final cu ghemul fara noduri.
Un festival-concurs de tradiţie, recunoscut la nivel naţional, unul dintre cele mai importante în ceea ce priveşte nedebutanţii în volum, cu un juriu de calitate şi serios.
Întrebarea mea: dacă cineva a câşţigat, în trecut, Trofeul Festivalului şi un premiu la secţiunea "poezie", mai poate participa la altă categorie?
tocmai am descoperit ca eu citesc de jos in sus, si de la dreapta la stinga. Domnul Gorun, compasiunea este tot una cu mila? Sau chestia asta slavoneasca nu se pune?
Profetul, ...Prin "protocolar" am vrut să sugerez, prin antiteza "ritualului" regiei vs scopul ei (el puțin cel oficial) caracterul fromal care transcende orice situație, si, mai ales, omenii. Interesu' poartă fesu, spus pe șleau, dar, într-o țară unde până și ninsoarea, in ultimii ani, cade protocolar, poate că ce am dorit eu să subliniez reprezintă deja un truism. Poate ca într-adevăr am exagerat cu "protocolarul", astfel că în loc să-l sugerez, l-am indicat pur și simplu, de unde și observația d-voastră.Neulțumiri mai am și eu, vis-a-vis de text. Ce mi s-a mai reproșat a fost inconstanța limbajului grăsunului. I-am pus între fălci fraza cheie a textului, puțin prea subtilă pentru personajul său de până atunci, dar na... Și orbul mai nimerește Brăila :). Legat de cealaltă observațe - cu indicațiile regizorale - da' acolo chiar este o problmemă. Puteam să le scurtez, deși m-am folosit de ele ca un paravan, în virtutea aeleași idei - prtocolul. Dar, da, prea mult. Mulțumesc pentru citire! O zi bună!
Mulţumesc pentru păreri, Cristina. Prima parte e într-o manieră mai clasică, iar tu ai gusturi mai moderne. Oricum, mă bucur că ai găsit şi ceva care să-ţi placă. Cu stimă.
specii aer torid/ împietrește totul în jur obiectele se scufundă ca o înghețată căzută din cornet trece repede vânzătorul de linguri/meșteșugar în lemn din alt veac fața lui are timp să zâmbească/gura lui să spună nu vrei o lingură/ draaaagă trece prin foc și lasă în urmă o lume zidită : blocuri turtite de-o parte și alta a străzii în scuar porumbei nemișcați pictor în fața șevaletului trupuri colorate-mprejur pe bănci pe bordură descărcate de-a valma în galben, ocru, mov, roșu, verde trecători rămași în poziții diverse tu-mi faci semn să tac să nu mă mișc așa în stație sudată de trotuar tu te miști tu întregistrezi stăm în stație visez un pahar cu apă chioară și-un cerc de lămâie unghiile mele date cu ojă îmi transmit sclipiri prietenoase o omidă verde iese din plasa cu piersici pe care de mult am aruncat-o jos lângă mine și merge și merge și merge zâmbim complice la singura tipă din stație cu noi de mult timp și așteaptă autobuzul zâmbim știi poezia e o vietate din asta o specie vie aseară pe geamul din balcon a plonjat o lăcustă o chestie filiformă cu ochi bulbucați își lingea lăbuțele ca o mâță și merge și merge și merge nu vorbim nu mișcăm până la sandala tipei/ de-a stânga/și urcă și urcă urmărim urmărim urmărim pe pulpa sinuasă pe sub fusta mulată femeia începe să miște discret din picior bate nervoasă/porumbeii zigurează aerul în zbor/pictorul se ridică de pe scaun mâna mea cu arătătorul întins se prăbușește mașina face vvvvvvvvvvuuuuuuuum
Stefan, sa ma fereasca Dumnezeu sa ma ia foamea sau setea la tine in cartier:) nici macar o cana cu apa plata...?!
Cristina, corect. o marturisire de brosura - nu o marturie - cu tot cu invatatura moralizatoare, indemn si promisiune. de acolo, aici, de atunci, acum, fericirea renuntarii pe fila lucioasa, o rezolvare sub aripa heruvimului de advertising. multumesc.
mi-a venit o idee. uite, Vlad, iti propun un experiment artistic de cunostere si socializare literara H. crezi ca poti alcatui niste portrete de autor, in stilul tau inconfundabil, celor pe care ii mai citesti aici? fireste ca nu ar trebui sa iasa o gazeta de perete.:)la stil ma refeream. si la identitatea lor spirituala, la universul poetic, etc. ar fi interesant, nu?!
sau after him! în alb se poate întâmpla orice. cred că experimentul a devenit și mai interesant datorită acestei întâmplări. mai în glumă, mai în serios... ai și tu o cruce, trebuie să ți-o duci, acum va deveni și mai ușor pentru ca are și un simbol interesant.
e stilul tau dar poate ca n-ar fi rau sa eviti abundenta asta de adjective plasate inaintea substantivului si articulate hotarit. e.g. "albele ovale", "verzuiul ochi", "galbene ovale", mi se pare semnificativa senzatia de rotund si de umed gelations pe care o sugereaza textul
Este puțin forțat scris "lucru-l vom face". Ai o greșeală de typo: "fica". Ca și cititor, aș fi găsit mai interesant un final care să mimeze, nu și să expună trecerea timpului.
Starea ta este antitranscedentală. Eşti pus pe şotii. Ai ieşit cu capul în jos din pântecul nopţii şi eşti tare vesel. Eu aş zice să înoţi un pic în poemul ista, dar nu ca o gîscă.
Textul este, într-adevăr, închegat și limpede. Dar sunt convinsă că se vor găsi destui care să îl citească ridicând din sprânceană. Cum despre tradiția toltecă știu prea puține, pentru mine a fost și foarte instructiv, mai ales că mi-a permis să mai leg niște ițe între ele. Concluziile pe care le-am tras vor rămâne pentru mine, deocamdată, asta ca să nu vă determin să-mi spuneți iarăși: "ai puțintică răbdare!" :) Am o nelamurire, totuși: spuneti că vă veti strădui să nu deveniți esoteric. Iar eu nu prea înțeleg cum se poate vorbi despre acea tendință la care faceți referire (Sacralitea esoterică transcultutală) păstrandu-te pe scoarța exoterică. Cât despre hamuri...eu mă tem că ar fi prea largi pentru mine. Din motive diverse, dintre care unele similare cu ale dumneavoastră. :) Dar, cum subiectul este fascinant, nu mă îndoiesc că oferta dumneavoastră nu va rămâne fără răspuns.
am revenit pe text din pura placere si nostalgie. mi-a placut mult finalul. este un text deosebit al tau Masha, dar stiu ca ai la sertar si mai frumoase (scuze ca dau din casa :) mi-a placut si varianta lui Virgil. iar rezultatul e fermecator.
. pentru ca poemul trece dincolo de mine si ramane frumos, las cu drag un semn de apreciere si pretuire.
Paul, cu adevarat interesanta observatia ta referitoare la "inegalitatea burtii (con)textuale"... Uite cum chiar si la un text pe care ziceam ca il cunosc bine, mai gasesc aspecte surprinzatoare datorate unor alte lecturi. Multumesc pentru incondeiere. Bobadil. P.S. Cat despre "dublul" nostru, numai de bine, cum altfel? :-) Ne mai citim pe aici.
Marea se afla intre Dumnezeu si noi. Unii o strabat, altii se ineaca.. Taietorul meu de sare sta in maruntaiele pamantului si TREBUIE ca are ochii albastri... Asa vad eu. Si uite, Vladimir m-a surprins in prelungiri de ganduri si mi-a tihnit asta..Am adaugat si eu cat m-am priceput..Calin, iti multumim. Pentru mine, personal, e un confort intelectual sa te citesc. Stiu ca Vladi nu se va supara ca am intervenit aici.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
abia am deschis ochii, și din motive de oboseală plăcută am zis să mă recreez puțin pe Hermeneia. iată că o fac cu textul tău care mi-a adus un zâmbet de zile mari pe buze. aaaa... nu sunt misogin:) nu te gândi la asta dar ai un sarcasm trist care e cu două tăișuri. poemul îmi place pentru ironia lui, frazarea benefică ideii și limbajul eliberat de ticuri+ balast, însă am o reținere la ultimul vers, acolo unde pui "fericirea", care este un substantiv călărit de a ajuns gloabă în zilele noastre. dacă vrei un poem la care să te reprezinte deplin poți încerca să îl modifici. eu aș fi zis ceva ceva în genul...:"uneori starea de ok exagerată poartă mărimea 44", dar pentru că întregul merită, las semnul meu de evidențiere cu drag, Adela, și încrederea că nu am deranjat. doar am foit un pic lucrurile:)
pentru textul : kore2 deDaca o sa castig, vreau alta carte, ca pe aceea tocmai o citesc :). Succes tuturor!
pentru textul : pe sub flori mă legănai deSeamana cu Yerba mate. Ai putea sa continui seria...
pentru textul : downloadez poezii II denicodim, te rog sa iti actualizezi adresa de email cu care esti inscris pe hermeneia ptr ca nu este functionala.
pentru textul : polemică detransmite o traire in care cuvintele se rostesc cu naturalete si cu sfintenie.
pentru textul : Mi se pare că intră cuvintele în mine decuvintele putine reusesc sa ilustreze perfect imaginile, mi se pare chiar o foarte buna conducere din condei,
cu exceptia strofei a patra, unde explicatia devine inutila, cred eu,
in rest poemul curge firesc pe un fagas al lui, nimic fortat, nimic artificial.
mi-a placut mult:
"mi se pare că intră cuvintele în mine
ca într-un însetat apa
după o zi de arşiţă"
la fel si imaginea din final cu ghemul fara noduri.
nelu jorz, multumesc frumos pentru a doua interventie si pentru penita. cu prietenie, kranich
pentru textul : -1 debun, acum e f clar: pe trup nu l-a avut niciodată, nu pe înger. fiindcă, așa citind, se putea înțelege și că pe înger nu l-a avut niciodată.
pentru textul : cheile deUn festival-concurs de tradiţie, recunoscut la nivel naţional, unul dintre cele mai importante în ceea ce priveşte nedebutanţii în volum, cu un juriu de calitate şi serios.
Întrebarea mea: dacă cineva a câşţigat, în trecut, Trofeul Festivalului şi un premiu la secţiunea "poezie", mai poate participa la altă categorie?
Succes tuturor!
pentru textul : Festivalul-Concurs Naţional de Literatură „Moştenirea Văcăreştilor” Ediţia a XLV-a, Târgovişte, 8-9 noiembrie 2013 denici prea prea nici foarte foarte, dar mai mult nici
pentru textul : capitulare detocmai am descoperit ca eu citesc de jos in sus, si de la dreapta la stinga. Domnul Gorun, compasiunea este tot una cu mila? Sau chestia asta slavoneasca nu se pune?
pentru textul : Vin Sărbătorile de Paști. Până la Inchiziție ne mănâncă popii (de cartier). deEu incerc , nu am pretentia ca sunt perfecte textele. Mai bine spuneti unde gresesc inainte de a zice 'slab", "plin de clisee" etc
pentru textul : Să zbor dee fain răspunsul tău în sensul că mi-a dat o idee. pot să-l folosesc?
pentru textul : vule vu murir avec moi? deProfetul, ...Prin "protocolar" am vrut să sugerez, prin antiteza "ritualului" regiei vs scopul ei (el puțin cel oficial) caracterul fromal care transcende orice situație, si, mai ales, omenii. Interesu' poartă fesu, spus pe șleau, dar, într-o țară unde până și ninsoarea, in ultimii ani, cade protocolar, poate că ce am dorit eu să subliniez reprezintă deja un truism. Poate ca într-adevăr am exagerat cu "protocolarul", astfel că în loc să-l sugerez, l-am indicat pur și simplu, de unde și observația d-voastră.Neulțumiri mai am și eu, vis-a-vis de text. Ce mi s-a mai reproșat a fost inconstanța limbajului grăsunului. I-am pus între fălci fraza cheie a textului, puțin prea subtilă pentru personajul său de până atunci, dar na... Și orbul mai nimerește Brăila :). Legat de cealaltă observațe - cu indicațiile regizorale - da' acolo chiar este o problmemă. Puteam să le scurtez, deși m-am folosit de ele ca un paravan, în virtutea aeleași idei - prtocolul. Dar, da, prea mult. Mulțumesc pentru citire! O zi bună!
pentru textul : Protocolar de"dar of of of desiş de ochi
acum de mine trag trei popi..."
odată voi combina trei texte cu discurs frust şi voi confesiona bărbăteşte d'al fin al capo, acum n-am chef. însă îţi dau dreptate.
pentru textul : una din zilele lui septembrie deMulţumesc pentru păreri, Cristina. Prima parte e într-o manieră mai clasică, iar tu ai gusturi mai moderne. Oricum, mă bucur că ai găsit şi ceva care să-ţi placă. Cu stimă.
pentru textul : Melancolii despecii aer torid/ împietrește totul în jur obiectele se scufundă ca o înghețată căzută din cornet trece repede vânzătorul de linguri/meșteșugar în lemn din alt veac fața lui are timp să zâmbească/gura lui să spună nu vrei o lingură/ draaaagă trece prin foc și lasă în urmă o lume zidită : blocuri turtite de-o parte și alta a străzii în scuar porumbei nemișcați pictor în fața șevaletului trupuri colorate-mprejur pe bănci pe bordură descărcate de-a valma în galben, ocru, mov, roșu, verde trecători rămași în poziții diverse tu-mi faci semn să tac să nu mă mișc așa în stație sudată de trotuar tu te miști tu întregistrezi stăm în stație visez un pahar cu apă chioară și-un cerc de lămâie unghiile mele date cu ojă îmi transmit sclipiri prietenoase o omidă verde iese din plasa cu piersici pe care de mult am aruncat-o jos lângă mine și merge și merge și merge zâmbim complice la singura tipă din stație cu noi de mult timp și așteaptă autobuzul zâmbim știi poezia e o vietate din asta o specie vie aseară pe geamul din balcon a plonjat o lăcustă o chestie filiformă cu ochi bulbucați își lingea lăbuțele ca o mâță și merge și merge și merge nu vorbim nu mișcăm până la sandala tipei/ de-a stânga/și urcă și urcă urmărim urmărim urmărim pe pulpa sinuasă pe sub fusta mulată femeia începe să miște discret din picior bate nervoasă/porumbeii zigurează aerul în zbor/pictorul se ridică de pe scaun mâna mea cu arătătorul întins se prăbușește mașina face vvvvvvvvvvuuuuuuuum
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 7 deStefan, sa ma fereasca Dumnezeu sa ma ia foamea sau setea la tine in cartier:) nici macar o cana cu apa plata...?!
Cristina, corect. o marturisire de brosura - nu o marturie - cu tot cu invatatura moralizatoare, indemn si promisiune. de acolo, aici, de atunci, acum, fericirea renuntarii pe fila lucioasa, o rezolvare sub aripa heruvimului de advertising. multumesc.
pentru textul : broşură de la martori deMersi și bravos Matei, așa te vreau! No bulshit
pentru textul : mama la toate țările dematei mă bucur dacă ti-a plăcut. adevărat nu este chiar un poem minimalist. dacă ai o altă idee pentru final eu o ascult:) mai învăţ
pentru textul : Un poem minimalist demi-a venit o idee. uite, Vlad, iti propun un experiment artistic de cunostere si socializare literara H. crezi ca poti alcatui niste portrete de autor, in stilul tau inconfundabil, celor pe care ii mai citesti aici? fireste ca nu ar trebui sa iasa o gazeta de perete.:)la stil ma refeream. si la identitatea lor spirituala, la universul poetic, etc. ar fi interesant, nu?!
pentru textul : poetesei cu dragoste şi margarete deFaine vremuri când poezia ne ţinea ocupată toată respiraţia. Şi ce bine scriam :)
pentru textul : the brave old world desau after him! în alb se poate întâmpla orice. cred că experimentul a devenit și mai interesant datorită acestei întâmplări. mai în glumă, mai în serios... ai și tu o cruce, trebuie să ți-o duci, acum va deveni și mai ușor pentru ca are și un simbol interesant.
pentru textul : rosario dee stilul tau dar poate ca n-ar fi rau sa eviti abundenta asta de adjective plasate inaintea substantivului si articulate hotarit. e.g. "albele ovale", "verzuiul ochi", "galbene ovale", mi se pare semnificativa senzatia de rotund si de umed gelations pe care o sugereaza textul
pentru textul : Septembrie, începuturi deEste puțin forțat scris "lucru-l vom face". Ai o greșeală de typo: "fica". Ca și cititor, aș fi găsit mai interesant un final care să mimeze, nu și să expună trecerea timpului.
pentru textul : The Red Scarlet Flower deStarea ta este antitranscedentală. Eşti pus pe şotii. Ai ieşit cu capul în jos din pântecul nopţii şi eşti tare vesel. Eu aş zice să înoţi un pic în poemul ista, dar nu ca o gîscă.
:)
pentru textul : aproape de kilimandjaro deTextul este, într-adevăr, închegat și limpede. Dar sunt convinsă că se vor găsi destui care să îl citească ridicând din sprânceană. Cum despre tradiția toltecă știu prea puține, pentru mine a fost și foarte instructiv, mai ales că mi-a permis să mai leg niște ițe între ele. Concluziile pe care le-am tras vor rămâne pentru mine, deocamdată, asta ca să nu vă determin să-mi spuneți iarăși: "ai puțintică răbdare!" :) Am o nelamurire, totuși: spuneti că vă veti strădui să nu deveniți esoteric. Iar eu nu prea înțeleg cum se poate vorbi despre acea tendință la care faceți referire (Sacralitea esoterică transcultutală) păstrandu-te pe scoarța exoterică. Cât despre hamuri...eu mă tem că ar fi prea largi pentru mine. Din motive diverse, dintre care unele similare cu ale dumneavoastră. :) Dar, cum subiectul este fascinant, nu mă îndoiesc că oferta dumneavoastră nu va rămâne fără răspuns.
pentru textul : (1) Până la Dumnezeu ne mănâncă sfinții [și îngerii]. Azi, «Vrăjitorii tolteci» deam revenit pe text din pura placere si nostalgie. mi-a placut mult finalul. este un text deosebit al tau Masha, dar stiu ca ai la sertar si mai frumoase (scuze ca dau din casa :) mi-a placut si varianta lui Virgil. iar rezultatul e fermecator.
pentru textul : Rugăciunea unui rătăcit se stinge într-o țigară de. pentru ca poemul trece dincolo de mine si ramane frumos, las cu drag un semn de apreciere si pretuire.
Băi! "Găselniță" e una, "invențiune" e alta!
pentru textul : cheile dePaul, cu adevarat interesanta observatia ta referitoare la "inegalitatea burtii (con)textuale"... Uite cum chiar si la un text pe care ziceam ca il cunosc bine, mai gasesc aspecte surprinzatoare datorate unor alte lecturi. Multumesc pentru incondeiere. Bobadil. P.S. Cat despre "dublul" nostru, numai de bine, cum altfel? :-) Ne mai citim pe aici.
pentru textul : querida deMarea se afla intre Dumnezeu si noi. Unii o strabat, altii se ineaca.. Taietorul meu de sare sta in maruntaiele pamantului si TREBUIE ca are ochii albastri... Asa vad eu. Si uite, Vladimir m-a surprins in prelungiri de ganduri si mi-a tihnit asta..Am adaugat si eu cat m-am priceput..Calin, iti multumim. Pentru mine, personal, e un confort intelectual sa te citesc. Stiu ca Vladi nu se va supara ca am intervenit aici.
pentru textul : Culori dePagini