Oana Zahiu,
înțelegem starea de hei hei hei! dar vezi că încă mai ai greșeli de redactare. Este bine să revezi textul ca să nu credem că de fapt este o stare de hei rup! și da, prea multe repetiții fără miză, fie și pentru o stare hai-hui.
Subscriu acestei literaturi ce ne cuprinde, ne provoaca, ne defineste. Dar pentru ca este o provocare suficienta, construita, as zice ca interogatiile ("incotro") sunt aproape de prisos. Un fel de rezonanta retorica "à l'ancienne", ce poata fi gustata cu certitudine de multi cititori dar care poate lasa un iz de morala. Iar morala in contextul operei citadinului, pare-mi-se, dauneaza unui poem construit cu maiestrie, detasare, zoom social.
Bianca, mai vino și mai spune. Uneori am nevoie să știu că mă mai citește și pe mine cineva. Despre senzația de rupere, da mi s-a mai spus. Cred că a devenit un mod de a-mi construi textele. Locuri comune, iarăși da, așa e. Îmi place să rămân pe aici, pe lângă mine. Cât privește parantezele, mă voi gândi cum le-aș putea elimina. După mine, ele reprezintă aici un alt nivel al textului. Mulțumesc de trecere și de cuvinte.
am zambit si am citit cu neliniste aceasta poezie. virgil vorbeste despre un adevar, lumea figurata de el este lumea transmutata si pe deplin adevarata.propune o reprezentare convingatoare a poesisului(trecerea in forma artistica a lumii reprezentate), astfel incat nu ofera posibilitatea gandirii ca ar fi neadevarat ceea ce ar vrea el sa reprezinte. apeleaza la mai multe tehnici poetice, una dintre ele fiind conventia dintre autor si cititor. incearca sa-l apropie pe acesta din urma, sa-l faca partas la actul creator pentru a nu avea posibilitatea retragerii. pare un poem explicativ. autorul se adreseaza cititorului cu incredere, dandu-i si explicatii: "cum scriu poetii in carti". observam ca autorul se detaseaza de acestia din urma. pentru a avea reprezentarea si imaginile cat mai clare, autorul prefera sa ilustreze cu exactitate locul unde se patrece naratiunea de parca ne-ar invita sa locuim acolo si sa locuim poemul insusi, ori heidegger afirma ca "esenta construirii este oferirea de locuire". poezia lui virgil este construita astfel incat te invita la lectura, la locuire. o alta tehnica este cea a trecerii de la o forma de discurs la alta: incepe metaforic, de altfel, superb versul:"atinge cu picioarele goale buzele reci ale ecoului", cu o atmosfera romantica creata de acea seara perfecta de mai si cu acea imagine din nou foarte frumoasa:"pe acoperiș lupi negri își usucă labele murdare de lut", dupa care trece la o forma de comunicare mai directa si mai abrupta:"pariez că acum cineva citește/cu o senzație nelinișită/ca și cum iubirea ar trebui desființată/printr-un decret ușor desuet", iar in final aflam ca nimic din ce am citit mai sus nu are prea mare importanta: "desi la urma urmei e doar un suflet de eleva". pe undeva se poate remarca si o urma subtila de ironie:"pariez că acum cineva citește/cu o senzație nelinișită". nu pot sa nu revin asupra versului:"pe acoperiș lupi negri își usucă labele murdare de lut" care are o puternica semnificatie simbolica.lupii negri au calcat peste ceva deja inceput, cladit, pe ceva creat si au reusit sa si distruga din moment ce isi usuca labele, poate chiar cu o anumita satisfactie. ideea a ceva care a fost, dar, posibil din cauza acelor lupi care pot fi reprezentarea oricarei lucru cu influente negative, a disparut se face remarcata si atunci cand vorbeste despre trecut:"povestesc cît de bine era cînd puteai să dormi/în carnea așternuturilor " mi s-a parut ca nu da prea bine moldova, podul iloaiei si trenurile de navetisti ale parisului. parca pierde din autenticitate.
În legătură cu titlul: şi dacă nu îl anunţ şi îl inserez direct în poem? la final, la mijloc, undeva? De fapt titlul actual era, la început, vers în finalul primei strofe. Mi s-a părut potrivit aşa. Mă mai gândesc.
Cred că e puţin greoi în primele două versuri. greoi, puţin clişeic, oarecum nepoetic. Oare să fie dinc auza lor?
pi punct es: aş tăia "mare" din titlu, evident - şi din corpul poeziei - pe motivul redundanţei. Vorbind de nefericire, se subînţelege "măreţia". Dar asta-i numai părerea mea.
Este puțin forțat scris "lucru-l vom face". Ai o greșeală de typo: "fica". Ca și cititor, aș fi găsit mai interesant un final care să mimeze, nu și să expună trecerea timpului.
așa...voiam să vă spun că eu nu mă las păcălita de subtitlu. sub învelișurile paradoxurilor, cred că v-a reușit un text-(auto)sinteză. întrebare: credeți că există două așteptări la fel?
prima oară când pun problema în felul acesta, desigur, cu asta am intrat în rândul acelor "unii", merci.
sper că s-a înţeles de la început că nu sunt revoltată - aşa cum se întâmplă cu unii - că textul se află în atelier, voiam doar să aflu de ce. şi am aflat. ok, textul are filosofia lui, dacă ţie nu ţi-a transmis nimic, îmi pare rău. alţii mi-au exprimat alte păreri. cu plus. nu mi-am luat-o în cap, voiam să ştiu în ce constă părerea diametral opusă.
arhaic?! nicidecum. este înfiripat după o discuţie reală şi recentă. trimiterile sunt către ancestral, ci nu ancestrale. dar despre ce vorbesc reprezintă doar unul dintre sensuri. ideatic, am pornit-o din cu totul alt loc şi spre o cu totul altă raţiune.
nu văd de ce frecvenţa postărilor ar fi direct proporţională cu "efect(ul) negativ asupra valorii literare intrinseci.". păi după cum spui tu, toate textele mele sunt defectuoase - ca să nu zic mai urât - unul după altul, ceea ce nu este adevărat. nu sunt de geniu, dar, tot în baza feed-back-ului, înclin să cred că balansează spre plusul axei.
Adrian, este firesc să-mi pese de propria creaţie. aşa că nu văd ce trebuie să fie atât de curios în asta. este curios că nu se comentează texte din prima pagină, darmite din şantier - şi să se mai şi colaboreze/ lucreze pe ele până trec de impas! eu văd un plictis general. poate că ne îndreptăm într-o direcţie greşită cu literatura online?!
eu îţi mulţumesc pentru implicare. cum am mai spus, am încredere în puterea ta de percepţie. o să am grijă ce şi cât postez pe aici. e ok pentru mine că ţi-ai exprimat deschis părerea. te mai aştept şi altă dată.
dixit. corect gramatical dar incorectă perceptia de stil, DOREL. pentru că acel "dixit" pe care l-am pus acolo nu s-a vrut "am zis" ci un fel de "i-a zis-o" sau "zisă a fost". sau si mai simplu "zisă". desi e posibil ultima sa aiba o alta forma in latina.
Mulţumesc domnule Virgil pentru "răspuns".
E frumos haiku-ul dv. Denotă prmăvara cu timp schimbător şi florile ce rămân nemişcate tocmai când se bucurau de soare. Felicitări. Cezar
Nu m-am gandit ca repetitia ar fi involuntara, evident, tu ai scris textul. Ceea ce vroiam sa zic este ca atunci cand faci o repetitie ampla in raport cu cinci versuri, ideea repetata trebuie sa fie foarte bine sustinuta, foarte profunda... Ideea ta este uzitata. Din motivul asta as fi recurs la altceva. Oricum, imi sustin ideea ca acest text este peste celelaltae ale tale, dar tot imi doresc sa vad mai mult din partea ta. Ialin
Textul se scindează prin nu se știe ce mecanism în două: primele strofe fără rimă și ultimele (două) cu rima încrucișată. Primele două strofe le găsesc fără prea mare valoare literară "În burta balenei în ritm de tangou Te dansez fericit. E seara noastră. Cad confeti și stele și petale de flori Din balcoane plutind peste stradă." (...) Ultimele totuși ar putea spune ceva prin metafore...Dar îmi sună ciudat "cal alergând"... In illo tempore mai precizează autorul ("At that time"), iar eu mă gândesc la posibila existență a patru fațete lirice distincte. Senzație acută de colaj literar. In diebus illis, (adaug eu) în goana calului. Și totuși așa cum spunea Victor Hugo, « La musique c'est du bruit qui pense »... Și poezia, Maestre și poezia...
Virgil, din pura perspectivă a cititorului din mine, trebuie să fiu sincer cu tine şi să-ţi spun că poezia ta e mult, mult mai credibilă, mai naturală, mai curată când e scrisă în maniera aceasta "low definition", cu incursiuni lirice ne-pestriţe, cu atitudini asumate şi prelevate din adanc cu instrumente poetice mai de suprafaţa. Atunci când concentrezi simboluri in stil nipon, pierzi la acurateţe; pierzi mult şi uneori cazi în manierism descriptiv prin ambiguitate.
Textul este aproape excelent (aş mai curăţa câte ceva, dar nu zăbovesc asupra acestui aspect); foarte bine surprinsă şi adusă la nivel artistic judecarea generaţiilor şi a celui plecat la o viaţă mai bună.
mereu găsești pe cineva
care se va apropia și îți va spune despre cînd era el
sau ea de vîrsta ta
cum erau verile și toamnele cum erau oamenii vinul cărțile
îți va spune cum ar trebui să te simți
cum ar trebui să te adaptezi
să te resemnezi - foarte bun fragment.
Personal, aş mai fi licitat printr-o alegorie gen [iţi spune] "cum se muşcă din bucata de pâine" ori ceva de prin zonă, pentru o încheiere acidă a ideii.
de la sufita-partea superioara a scenei care ascunde luminile si alte chestii-despre care am aflat si eu ieri s-a nascut poezia! iti multumesc pentru faptul ca esti aici:)Adriana!
Salut deschiderea Hermeneiei catre poezia universala, aceea care zace in fiecare dintre noi, la urma urmei. Dupa ce am terminat de citit, ca o compensatie morala mi l-am imaginat pe Virgil obligat sa citeasca acest text unei adunari de oameni (nu dau nume) cu voce tare si cu introducere: un text de pe Hermeneia mea. Frumos, frumos de tot. O, de aceea si nu din alt motiv vino iarasi si iarasi pe carari de bolti lactee ca sa fim mereu tovarase secretar general nu in viata, ci-n idee cei mai umili dintre proletari intr-un fel de paradise care este Andu
A.A.A., interesant desi n-am prea inteles totul fiindca nu stiu celelalte texte. p.s. ar fi bine sa iti completezi sectiunea autobiografica si sa pui o fotografie casa stim si noi cine esti. multumesc
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Oana Zahiu,
pentru textul : Fast forward deînțelegem starea de hei hei hei! dar vezi că încă mai ai greșeli de redactare. Este bine să revezi textul ca să nu credem că de fapt este o stare de hei rup! și da, prea multe repetiții fără miză, fie și pentru o stare hai-hui.
Marina, je suis enchantée par "seule l’instance des papillons écrit en blanc la peine du souvenir sur le printemps promis." c’est très beaux!
pentru textul : tes yeux amers deSubscriu acestei literaturi ce ne cuprinde, ne provoaca, ne defineste. Dar pentru ca este o provocare suficienta, construita, as zice ca interogatiile ("incotro") sunt aproape de prisos. Un fel de rezonanta retorica "à l'ancienne", ce poata fi gustata cu certitudine de multi cititori dar care poate lasa un iz de morala. Iar morala in contextul operei citadinului, pare-mi-se, dauneaza unui poem construit cu maiestrie, detasare, zoom social.
pentru textul : zâmbete curg din gura femeii gonflabile demultumesc Virgil pentru trecere şi sprijin.
pentru textul : Teatru conjugal deBianca, mai vino și mai spune. Uneori am nevoie să știu că mă mai citește și pe mine cineva. Despre senzația de rupere, da mi s-a mai spus. Cred că a devenit un mod de a-mi construi textele. Locuri comune, iarăși da, așa e. Îmi place să rămân pe aici, pe lângă mine. Cât privește parantezele, mă voi gândi cum le-aș putea elimina. După mine, ele reprezintă aici un alt nivel al textului. Mulțumesc de trecere și de cuvinte.
pentru textul : aprilie deam zambit si am citit cu neliniste aceasta poezie. virgil vorbeste despre un adevar, lumea figurata de el este lumea transmutata si pe deplin adevarata.propune o reprezentare convingatoare a poesisului(trecerea in forma artistica a lumii reprezentate), astfel incat nu ofera posibilitatea gandirii ca ar fi neadevarat ceea ce ar vrea el sa reprezinte. apeleaza la mai multe tehnici poetice, una dintre ele fiind conventia dintre autor si cititor. incearca sa-l apropie pe acesta din urma, sa-l faca partas la actul creator pentru a nu avea posibilitatea retragerii. pare un poem explicativ. autorul se adreseaza cititorului cu incredere, dandu-i si explicatii: "cum scriu poetii in carti". observam ca autorul se detaseaza de acestia din urma. pentru a avea reprezentarea si imaginile cat mai clare, autorul prefera sa ilustreze cu exactitate locul unde se patrece naratiunea de parca ne-ar invita sa locuim acolo si sa locuim poemul insusi, ori heidegger afirma ca "esenta construirii este oferirea de locuire". poezia lui virgil este construita astfel incat te invita la lectura, la locuire. o alta tehnica este cea a trecerii de la o forma de discurs la alta: incepe metaforic, de altfel, superb versul:"atinge cu picioarele goale buzele reci ale ecoului", cu o atmosfera romantica creata de acea seara perfecta de mai si cu acea imagine din nou foarte frumoasa:"pe acoperiș lupi negri își usucă labele murdare de lut", dupa care trece la o forma de comunicare mai directa si mai abrupta:"pariez că acum cineva citește/cu o senzație nelinișită/ca și cum iubirea ar trebui desființată/printr-un decret ușor desuet", iar in final aflam ca nimic din ce am citit mai sus nu are prea mare importanta: "desi la urma urmei e doar un suflet de eleva". pe undeva se poate remarca si o urma subtila de ironie:"pariez că acum cineva citește/cu o senzație nelinișită". nu pot sa nu revin asupra versului:"pe acoperiș lupi negri își usucă labele murdare de lut" care are o puternica semnificatie simbolica.lupii negri au calcat peste ceva deja inceput, cladit, pe ceva creat si au reusit sa si distruga din moment ce isi usuca labele, poate chiar cu o anumita satisfactie. ideea a ceva care a fost, dar, posibil din cauza acelor lupi care pot fi reprezentarea oricarei lucru cu influente negative, a disparut se face remarcata si atunci cand vorbeste despre trecut:"povestesc cît de bine era cînd puteai să dormi/în carnea așternuturilor " mi s-a parut ca nu da prea bine moldova, podul iloaiei si trenurile de navetisti ale parisului. parca pierde din autenticitate.
pentru textul : iubirea la podu iloaiei deÎn legătură cu titlul: şi dacă nu îl anunţ şi îl inserez direct în poem? la final, la mijloc, undeva? De fapt titlul actual era, la început, vers în finalul primei strofe. Mi s-a părut potrivit aşa. Mă mai gândesc.
Cred că e puţin greoi în primele două versuri. greoi, puţin clişeic, oarecum nepoetic. Oare să fie dinc auza lor?
Mersi fain de comentariu!
pentru textul : în loc de braţe cresc atunci valuri în care naufragiază trupul cald şi gol al firescului depi punct es: aş tăia "mare" din titlu, evident - şi din corpul poeziei - pe motivul redundanţei. Vorbind de nefericire, se subînţelege "măreţia". Dar asta-i numai părerea mea.
pentru textul : cu o gaură mare pătrată în piept ▒ deVersul de final este reușit, dar în rest nu am înțeles unde este poezia. Aștept o variantă îmbunătățită a expresiei poetice.
pentru textul : Ca sunetul în fluier deEste puțin forțat scris "lucru-l vom face". Ai o greșeală de typo: "fica". Ca și cititor, aș fi găsit mai interesant un final care să mimeze, nu și să expună trecerea timpului.
pentru textul : The Red Scarlet Flower deașa...voiam să vă spun că eu nu mă las păcălita de subtitlu. sub învelișurile paradoxurilor, cred că v-a reușit un text-(auto)sinteză. întrebare: credeți că există două așteptări la fel?
pentru textul : Așteptȃnd (în nici un caz să vină Godot) dedar mai bine îmi ziceați, doamna manole, dacă v-ați gîndit tot la un sex oral cu ejaculare, citind poemu
pentru textul : Cândva deprima oară când pun problema în felul acesta, desigur, cu asta am intrat în rândul acelor "unii", merci.
sper că s-a înţeles de la început că nu sunt revoltată - aşa cum se întâmplă cu unii - că textul se află în atelier, voiam doar să aflu de ce. şi am aflat. ok, textul are filosofia lui, dacă ţie nu ţi-a transmis nimic, îmi pare rău. alţii mi-au exprimat alte păreri. cu plus. nu mi-am luat-o în cap, voiam să ştiu în ce constă părerea diametral opusă.
arhaic?! nicidecum. este înfiripat după o discuţie reală şi recentă. trimiterile sunt către ancestral, ci nu ancestrale. dar despre ce vorbesc reprezintă doar unul dintre sensuri. ideatic, am pornit-o din cu totul alt loc şi spre o cu totul altă raţiune.
nu văd de ce frecvenţa postărilor ar fi direct proporţională cu "efect(ul) negativ asupra valorii literare intrinseci.". păi după cum spui tu, toate textele mele sunt defectuoase - ca să nu zic mai urât - unul după altul, ceea ce nu este adevărat. nu sunt de geniu, dar, tot în baza feed-back-ului, înclin să cred că balansează spre plusul axei.
Adrian, este firesc să-mi pese de propria creaţie. aşa că nu văd ce trebuie să fie atât de curios în asta. este curios că nu se comentează texte din prima pagină, darmite din şantier - şi să se mai şi colaboreze/ lucreze pe ele până trec de impas! eu văd un plictis general. poate că ne îndreptăm într-o direcţie greşită cu literatura online?!
eu îţi mulţumesc pentru implicare. cum am mai spus, am încredere în puterea ta de percepţie. o să am grijă ce şi cât postez pe aici. e ok pentru mine că ţi-ai exprimat deschis părerea. te mai aştept şi altă dată.
numai bine!
pentru textul : şi s-au ales cu mine dedixit. corect gramatical dar incorectă perceptia de stil, DOREL. pentru că acel "dixit" pe care l-am pus acolo nu s-a vrut "am zis" ci un fel de "i-a zis-o" sau "zisă a fost". sau si mai simplu "zisă". desi e posibil ultima sa aiba o alta forma in latina.
pentru textul : domnule Labiș deMulţumesc domnule Virgil pentru "răspuns".
pentru textul : 8 Martie deE frumos haiku-ul dv. Denotă prmăvara cu timp schimbător şi florile ce rămân nemişcate tocmai când se bucurau de soare. Felicitări. Cezar
Nu m-am gandit ca repetitia ar fi involuntara, evident, tu ai scris textul. Ceea ce vroiam sa zic este ca atunci cand faci o repetitie ampla in raport cu cinci versuri, ideea repetata trebuie sa fie foarte bine sustinuta, foarte profunda... Ideea ta este uzitata. Din motivul asta as fi recurs la altceva. Oricum, imi sustin ideea ca acest text este peste celelaltae ale tale, dar tot imi doresc sa vad mai mult din partea ta. Ialin
pentru textul : Introspecție deCred că am postat comentariile exact în acelaşi timp.
pentru textul : în casa îngerilor nu se fumează de
pentru textul : Ceasul dee ceva de păstrat și de citit, recitit, tot așa, Cristina... de drag și frumoase ce sunt.
Miha, ești o fericită. eu nu am ajuns. ai mare dreptate în ce spui.
vă mulțumesc frumos!
pentru textul : Adriana Lisandru - despre ea, niciodată deTextul se scindează prin nu se știe ce mecanism în două: primele strofe fără rimă și ultimele (două) cu rima încrucișată. Primele două strofe le găsesc fără prea mare valoare literară "În burta balenei în ritm de tangou Te dansez fericit. E seara noastră. Cad confeti și stele și petale de flori Din balcoane plutind peste stradă." (...) Ultimele totuși ar putea spune ceva prin metafore...Dar îmi sună ciudat "cal alergând"... In illo tempore mai precizează autorul ("At that time"), iar eu mă gândesc la posibila existență a patru fațete lirice distincte. Senzație acută de colaj literar. In diebus illis, (adaug eu) în goana calului. Și totuși așa cum spunea Victor Hugo, « La musique c'est du bruit qui pense »... Și poezia, Maestre și poezia...
pentru textul : În burta balenei deaș vrea să am cuvinte, dar nu am cuvinte, doar imaginea lui aplecată peste pian... peste lumea în care trăim...
pentru textul : în amintirea lui johnny răducanu deVirgil, din pura perspectivă a cititorului din mine, trebuie să fiu sincer cu tine şi să-ţi spun că poezia ta e mult, mult mai credibilă, mai naturală, mai curată când e scrisă în maniera aceasta "low definition", cu incursiuni lirice ne-pestriţe, cu atitudini asumate şi prelevate din adanc cu instrumente poetice mai de suprafaţa. Atunci când concentrezi simboluri in stil nipon, pierzi la acurateţe; pierzi mult şi uneori cazi în manierism descriptiv prin ambiguitate.
Textul este aproape excelent (aş mai curăţa câte ceva, dar nu zăbovesc asupra acestui aspect); foarte bine surprinsă şi adusă la nivel artistic judecarea generaţiilor şi a celui plecat la o viaţă mai bună.
mereu găsești pe cineva
care se va apropia și îți va spune despre cînd era el
sau ea de vîrsta ta
cum erau verile și toamnele cum erau oamenii vinul cărțile
îți va spune cum ar trebui să te simți
cum ar trebui să te adaptezi
să te resemnezi - foarte bun fragment.
Personal, aş mai fi licitat printr-o alegorie gen [iţi spune] "cum se muşcă din bucata de pâine" ori ceva de prin zonă, pentru o încheiere acidă a ideii.
pentru textul : stare de emigrant deMultumesc pentru feed-back Sixtus. Cuvintele tale ma bucura. Chiar si raspunsurile. Desi acestea nu si-au aflat inca intrebarile potrivite.
pentru textul : Imprecație deVirgil, ce este cu versul asta: "un libido pentru binele"?
pentru textul : cea mai mare problemă deLeo, Cine te impiedica sa mai dai o penita? Ca, dupa cate stiu, "Reglementul" nu.
pentru textul : epistolă pentru iarnă deMulţumesc pentru ajutor. Credeam că l-am curăţat dar mai sunt scăpări.
pentru textul : În spatele regretelor e veşnic toamnă deNicholas, corectează textul (punctuație, diacritice, exprimarea agramată, „te-aștept mai o lună”).
pentru textul : joacă de rime dede la sufita-partea superioara a scenei care ascunde luminile si alte chestii-despre care am aflat si eu ieri s-a nascut poezia! iti multumesc pentru faptul ca esti aici:)Adriana!
pentru textul : tablou naiv cu gară și adela deSalut deschiderea Hermeneiei catre poezia universala, aceea care zace in fiecare dintre noi, la urma urmei. Dupa ce am terminat de citit, ca o compensatie morala mi l-am imaginat pe Virgil obligat sa citeasca acest text unei adunari de oameni (nu dau nume) cu voce tare si cu introducere: un text de pe Hermeneia mea. Frumos, frumos de tot. O, de aceea si nu din alt motiv vino iarasi si iarasi pe carari de bolti lactee ca sa fim mereu tovarase secretar general nu in viata, ci-n idee cei mai umili dintre proletari intr-un fel de paradise care este Andu
pentru textul : Noaptea deA.A.A., interesant desi n-am prea inteles totul fiindca nu stiu celelalte texte. p.s. ar fi bine sa iti completezi sectiunea autobiografica si sa pui o fotografie casa stim si noi cine esti. multumesc
pentru textul : După noi, galopul dePagini