mi se pare o poezie reusita, chiar eleganta pe alocurea. finalul e aiurea... pierde lamentabil tensiunea acumulata pe parcurs, narativitatea devenind concluziva, explicita, batuta in (era sa zic oua!) ...cuie. andule l-ai dezamagit pe nicodem... cum vei mai putea trai de-acum inainte??! :)
Da! Ai dreptate. Dublele astea mereu îmi dau de furcă. Mai las din când în când în urmă câte una. Nici nu există o regulă gramaticală pentru ele. Se înțeleg doar în pronunție. E singurul mod de recunoaștere.
Cât despre D'Annunzio mă bucur că l-am descoperit. Are o biografie interesantă și poezii deosebite.
virgile, absolut laudabil acest nou proiect al tau. in sfarsit tirania incepe sa se manifeste ca atare, cu toate functiile si institutiile "statului" Hermeneia. felicitari - pt un om ca tine e apogeul! daca tot tam-tamu-ul acesta internautic ar fi dublat de un set de valori literare (si chiar umane), probabil ai fi dat lovitura. date fiind conditiile insa... sandramaua "hermeneutica" ramane un local provincial, nesemnificativ pe scena limbii romane. ...in ciuda carcotasilor ;) orice bun manager, care urca firma pan' la cer, cunoaste importanta ''schimbarii la fata'' a marfii sale, printr-un nou ambalaj. lauda tie.
Constantin, mulțumesc de trecere și opinie. Totuși, nu mi se pare că ar exista acolo o separare între mine și mine, ci mai degrabă una între mine și restul. Toate cele bune, Eugen.
Cu un pic de întârziere, pentru care vă rog să mă iertați, Corina și Andu, vin cu mulțumiri frumoase pentru voi.
Corina, înțeleg că e o teamă bună :). E un pic de poezie în comentul tău și-ți mulțumesc...tot din inimă.
Andu, un pic indiscretă întrebarea, dar voi răspunde: nu a fost un efort financiar personal și nici un efort de a căuta sponsori; m-au găsit ei pe mine și-au dorit să rămână în anonimat.
Felicit copiii talentați! Înțeleg că ei sunt creatori de haiga. Mult succes!
Talent autentic? Numai când Dumnezeu își pune semnătura invizibilă...
Melanjul acela mi-l doream prins. Totul pornește de la casă, dar m-am gândit și le chestia aceea: oamenilor deosebiți li se întâmplă lucruri deosebite. And the story goes on, te mai aștept, Francisc, mulțumesc.
viaţa nu ar trece ca un tăvălug peste noi fizic, moral, psihic... din toate punctele de vedere. însă, ideea de a retuşa, de a mai face ceva cât timp e posibil trebuie să existe şi nu numai, trebuie pusă în aplicare cu acele mijloace pe care le avem la îndemână şi cu dibăcia personală. photoshop sau nu, imaginea retuşată arată mult mai bine decât realitatea. asta nu înseamnă că trebuie să ne iluzionăm. iată, există magicieni care pot face şi mai frumos din frumos. de ce să nu-i apreciem?
Vlad, este o artă (iar arta presupune multă muncă şi dăruire) să faci din frumos şi mai frumos, deci aprecieri!
Draga mea Nuta, Incep aceasta scrisoare prin a-ti spune ca nu inteleg de ce ai simtit nevoia sa scrii TOCMAI tu aici un "haiku". (Apoi urmeaza corpul scrisorii, in care iti povestesc despre cum vad eu scrisul tau, de care intr-un anume fel, m-am indragostit) Finalul vine cam asa: dupa ce ti-am marturisit toate acestea, te rog sa intelegi ca sunt nedumerit de ce ai simtit nevoia sa scrii acest haiku care nu e haiku si in general noi nu stim sa scriem haiku-uri, dar unii mai reusesc cate ceva, dar de ce tocmai tu sa faci aceasta incercare ata de nereusita? Pai Nuta, unde ai mai vazut tu haiku sa se numeasca "inadvertenta"? Haiku-ul este o meditatie linistita asupra naturii, o observatie, o relatare foarte foarte simpla insa cu multe intelesuri. Nu orice text in 3 versuri 5-7-5 e haiku Nuta... Inadvertenta? Pun pariu ca unii nici nu stiu ce inseamna cuvantul asta. Apoi utilizarea metaforei directe in haiku este oprita, adica "malul vietii" n-are ce cauta... etc. Dezamagit de acest simulacru de haiku, semnez Andu
Vasile Munteanu, Comentariul dumneavoastră, foarte doct, merge direct la esențe. Aproape că nu mai am nimic de adăugat. Îmi place totuși să cred că aceste poem nu filozofează excesiv și că, prin urmare, păstrează un anume fior liric. Crăciun fericit și mulțumiri pentru "vizită".
Mie mi-a placut mai ales creativitatea ce se intrezareste indaratul textului si senzatia de joc abia inventat care parca indeamna lectorul sa ii fie partas. In rest am gasit laolalta formulari deosebite si modalitati de expresie banale insa totul e perfectibil iar poezia aceasta are virtutile ei care trebuie evidentiate.
Hanny, - nu știu la ce te referi cu dispariția, poate îmi explici. - nu înțeleg nici ce spui de 79 și 54, poate îmi explici - la a treia intrebare, apare eroare ptr ca paginile de autor nu sint gata inca. nu inteleg espresia "sterge-le pe toate", poate imi explici, matur
În același context ca și comentariile Aritmosei și autorului poemului, îmi permit să remarc pe site titlurile: mi-e frică să dormpe întunericși când mi-e somn Un zâmbet. Din partea profei. :)
Critica buna, multumesc. Pana la urma, cred ca ai mare dreptate. Not one of my best ones. Am incercat o idee, n-a iesit. Mai incercam. Iar daca te mai plistiseste un text de-al meu, lasa-l fix acolo unde te plictiseste (mi-ar fi de ajutor si daca ai lasa un comentariu ca sa stiu :) ), si nu te chinui sa-l citesti pana la final.. caci exact asta NU vreau sa fac prin textele mele. Pana la urma un text te cucereste el pe tine si nu tu pe el. Asa ca-ti multumesc pentru rabdare, dar sa n-o mai ai. :)
chestiile astea cu țigările și lăsatul de fumat proiectate în ludic mă lasă indiferent.
Nu cred că o poezie modernă ar mai trebui să pornească de la asemenea premise
'spun uite nu mai fumez, am stins ultima țigară.
și vântul bate foarte tare
de parcă ar vrea să mă sfășie,
eu iar mă tem c-o să mor.
e doar un vis ce ne desparte'
eu zic că ar trebui să fumezi în continuare sau nu asta e decizia ta dar să nu aduci subiectul în poem pentru că nu reușești să-i dai nicio valență artistică.
Cel puțin nu deocamdată.
Spor la scris și la lăsat de fumat.
Andu
P.S
Chiar mă întrebam când o să se găsească cineva să scrie poezie și despre lăsatul de fumat.
The world is not enough
La multi ani prolifici Hermeneiei! As putea s-o compar poate cu o cresa. Pentru unii asta este, cel putn pentru mine inca e. Si nu e de rau. Inseamna ca sunt si oameni mari pe aici in stare sa corecteze si sa "dadadceasca". Cum iti spuneam in alte ocazii, Virgil, poate fara sa stii, creezi contexte si oportunitati, multumim pentru ca nu ai inchis H. pana acum, desi sunt sigura ca ai fost tentat. Cu ocazia asta, zic inca o data: La multi ani prolifici!
dragul meu supraego, asta e, fiecare cu perceptiile lui si cu gradul lui de intelegere. nu iti fa probleme ca nu ma simt ranit, nu am nici timp de asta. si te asigur ca imi dau seama cum gindesti. conform mentalitatii tale toate societatile civilizate la apus de Tisa si pina in California sint un comunism ceausit pentru simplul motiv ca sint si se misca in respectul legii. dragul meu, daca asta gindesti, atunci te las cu bine si sanatos in paradisul libertatii tale dintre Tisa si Amur. sa ne auzim cu bine, virgil
Stiu sa numar, dar nu stiu sa scriu. Iertare. De acord cu ce spui, in totalitate. Eu sunt adepta haiku.ului clasic, chiar daca la ultimul Simpozion International din 1999 s-au luat unele decizii cu privire la poezia moderna.Cu japonezii nu am vorbit inca, dar sper sa se intample in curand. Deocamdata am doar un poem publicat pe prima pagina intr-o revista japoneza. Ai castigat pariul. Regret ca ma limitez aici...sunt pe drum spre Bucuresti si mi-e cam greu sa scriu. Toate cele bune!
Hanny - atât îmi trebuia. Să te mai supăr odată. alma - dacă ai punctat atât începutul cât și finalul, pot să mă declar mulțumit, pentru că sunt cele două elemente esențiale ale unui asemenea tip de construcție.
am remarcat finalul /că-n fiecare călătorie caii poartă pe piept stigmatele descântecului de iarbă între o apă fără nume și-un strigăt ifriții decapitează tăcerea pe altarul păgân dintele de fier al cerului devoreaza stele până la prima lumină/ prima parte simt ca ar trebui un pic prelucrata... insa finalul e foarte frumos
Textul începe prost - clişeic, slăvind eterna tăcerea mult, mult supraapreciată. Ca O. Paler, consider că tăcerea e net inferioară cuvântului. Iar poetul nu ar trebui să tacă mai mult decât scrie. Nici la nivel pur expresiv începutul textului nu e sui-generis.
Tot pseudodiscursul ce urmează e ca o casă pornind din temelie strâmbă. Pe toate palierele. Inclusiv sublimul "ever", care e, oricum, cel mai inspirat lucru de pâna acolo.
"dar cel mai
bine-ar fi, poete
să ai toate simțurile
la locul lor
și doar tu
să îți lipsești" - doar partea aceasta e poezie. Şi nici măcar nu are nevoie de barbologia în notă detaşată de deasupra ei. E firească, are ceva de spus şi o spune în puţine cuvinte. Eu aş şterge tot de până atunci şi aş dezvolta porţiunea asta, dar fără să diluez. Aş dezvolta prin zona inefabilului şi a sugestiei imagistice. Şi aş pune şi virgula necesară, după "poete".
O fi ziua banală, dar tu, Paul, ai ,,debanalizat-o" :) într-un poem în care reusesti să induci stări de o sensibilitate rară:
,,stau în parc
cum se stă după înhumare"
,,sunt liturghie fadă
prohod lângă un mormânt"
,,să pui în ele o cană de ceai
cum pui un bebeluș la somn"
din alte timpuri"
,,lichidul frige
odată cu grija ta fermecătoare"
Finalul este relaxant, usor aforistic în ultima rostire, si mi-e tare drag ,,Visele nu pot fi grăbite" Un poem de jar si o alunecare tandră. Felicitări!
PS. Felicit antecomentatorii pentru o atmosferă cu totul specială.Si vă mulţumesc. Mi-e bine.
Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti! Cred că trebuie mai mult decât o pastişo-parodiere a stilului sorescian! Altfel, textul poate fi interesant, după ce mai meditezi la subiect şi, pe un alt drum al Damascului, te vei întoarce cu faţa spre poezie! Cu amiciţie,
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
mi se pare o poezie reusita, chiar eleganta pe alocurea. finalul e aiurea... pierde lamentabil tensiunea acumulata pe parcurs, narativitatea devenind concluziva, explicita, batuta in (era sa zic oua!) ...cuie. andule l-ai dezamagit pe nicodem... cum vei mai putea trai de-acum inainte??! :)
pentru textul : pelotă deDa! Ai dreptate. Dublele astea mereu îmi dau de furcă. Mai las din când în când în urmă câte una. Nici nu există o regulă gramaticală pentru ele. Se înțeleg doar în pronunție. E singurul mod de recunoaștere.
pentru textul : Il vento scrive (Gabriele D'Annunzio) deCât despre D'Annunzio mă bucur că l-am descoperit. Are o biografie interesantă și poezii deosebite.
virgile, absolut laudabil acest nou proiect al tau. in sfarsit tirania incepe sa se manifeste ca atare, cu toate functiile si institutiile "statului" Hermeneia. felicitari - pt un om ca tine e apogeul! daca tot tam-tamu-ul acesta internautic ar fi dublat de un set de valori literare (si chiar umane), probabil ai fi dat lovitura. date fiind conditiile insa... sandramaua "hermeneutica" ramane un local provincial, nesemnificativ pe scena limbii romane. ...in ciuda carcotasilor ;) orice bun manager, care urca firma pan' la cer, cunoaste importanta ''schimbarii la fata'' a marfii sale, printr-un nou ambalaj. lauda tie.
pentru textul : hermeneia 2.0 deConstantin, mulțumesc de trecere și opinie. Totuși, nu mi se pare că ar exista acolo o separare între mine și mine, ci mai degrabă una între mine și restul. Toate cele bune, Eugen.
pentru textul : Singurătate deCu un pic de întârziere, pentru care vă rog să mă iertați, Corina și Andu, vin cu mulțumiri frumoase pentru voi.
Corina, înțeleg că e o teamă bună :). E un pic de poezie în comentul tău și-ți mulțumesc...tot din inimă.
Andu, un pic indiscretă întrebarea, dar voi răspunde: nu a fost un efort financiar personal și nici un efort de a căuta sponsori; m-au găsit ei pe mine și-au dorit să rămână în anonimat.
pentru textul : Karumi deFelicit copiii talentați! Înțeleg că ei sunt creatori de haiga. Mult succes!
Talent autentic? Numai când Dumnezeu își pune semnătura invizibilă...
Multumesc pentru incredere. Cat priveste Regulamentul..... imi voi baga mintile in cap! I. B. Giurgesteanu
pentru textul : Moș Ghiță, Veteranul definalul mi se pare intrigant
pentru textul : în joacă deMelanjul acela mi-l doream prins. Totul pornește de la casă, dar m-am gândit și le chestia aceea: oamenilor deosebiți li se întâmplă lucruri deosebite. And the story goes on, te mai aștept, Francisc, mulțumesc.
pentru textul : La Pedrera deam produs citeva schimbari. dar am pornit de la imaginea initiala
pentru textul : fluturele metalic deviaţa nu ar trece ca un tăvălug peste noi fizic, moral, psihic... din toate punctele de vedere. însă, ideea de a retuşa, de a mai face ceva cât timp e posibil trebuie să existe şi nu numai, trebuie pusă în aplicare cu acele mijloace pe care le avem la îndemână şi cu dibăcia personală. photoshop sau nu, imaginea retuşată arată mult mai bine decât realitatea. asta nu înseamnă că trebuie să ne iluzionăm. iată, există magicieni care pot face şi mai frumos din frumos. de ce să nu-i apreciem?
Vlad, este o artă (iar arta presupune multă muncă şi dăruire) să faci din frumos şi mai frumos, deci aprecieri!
pentru textul : retuş fotografie deDraga mea Nuta, Incep aceasta scrisoare prin a-ti spune ca nu inteleg de ce ai simtit nevoia sa scrii TOCMAI tu aici un "haiku". (Apoi urmeaza corpul scrisorii, in care iti povestesc despre cum vad eu scrisul tau, de care intr-un anume fel, m-am indragostit) Finalul vine cam asa: dupa ce ti-am marturisit toate acestea, te rog sa intelegi ca sunt nedumerit de ce ai simtit nevoia sa scrii acest haiku care nu e haiku si in general noi nu stim sa scriem haiku-uri, dar unii mai reusesc cate ceva, dar de ce tocmai tu sa faci aceasta incercare ata de nereusita? Pai Nuta, unde ai mai vazut tu haiku sa se numeasca "inadvertenta"? Haiku-ul este o meditatie linistita asupra naturii, o observatie, o relatare foarte foarte simpla insa cu multe intelesuri. Nu orice text in 3 versuri 5-7-5 e haiku Nuta... Inadvertenta? Pun pariu ca unii nici nu stiu ce inseamna cuvantul asta. Apoi utilizarea metaforei directe in haiku este oprita, adica "malul vietii" n-are ce cauta... etc. Dezamagit de acest simulacru de haiku, semnez Andu
pentru textul : monotonie dezâmbesc şi las un semn de apreciere.
pentru textul : fiecare cu treaba lui deadmir oamenii inventivi şi care au replicile în buzunar.
o zi bună.
da, interesantă ideea. un fel de negație a negației
pentru textul : pesimiste I deVasile Munteanu, Comentariul dumneavoastră, foarte doct, merge direct la esențe. Aproape că nu mai am nimic de adăugat. Îmi place totuși să cred că aceste poem nu filozofează excesiv și că, prin urmare, păstrează un anume fior liric. Crăciun fericit și mulțumiri pentru "vizită".
pentru textul : mă dor tâmplele deImpartasesc opinia lui Djamal... nu inteleg ce rost au cuvintele de dupa "ochii mă dor...".
pentru textul : confesiune de ianuarie deMie mi-a placut mai ales creativitatea ce se intrezareste indaratul textului si senzatia de joc abia inventat care parca indeamna lectorul sa ii fie partas. In rest am gasit laolalta formulari deosebite si modalitati de expresie banale insa totul e perfectibil iar poezia aceasta are virtutile ei care trebuie evidentiate.
pentru textul : car în rucsac o balerină ce strănută mereu deHanny, - nu știu la ce te referi cu dispariția, poate îmi explici. - nu înțeleg nici ce spui de 79 și 54, poate îmi explici - la a treia intrebare, apare eroare ptr ca paginile de autor nu sint gata inca. nu inteleg espresia "sterge-le pe toate", poate imi explici, matur
pentru textul : jurnal de nesomn III deÎn același context ca și comentariile Aritmosei și autorului poemului, îmi permit să remarc pe site titlurile: mi-e frică să dorm pe întuneric și când mi-e somn Un zâmbet. Din partea profei. :)
pentru textul : mi-e frică să dorm deCritica buna, multumesc. Pana la urma, cred ca ai mare dreptate. Not one of my best ones. Am incercat o idee, n-a iesit. Mai incercam. Iar daca te mai plistiseste un text de-al meu, lasa-l fix acolo unde te plictiseste (mi-ar fi de ajutor si daca ai lasa un comentariu ca sa stiu :) ), si nu te chinui sa-l citesti pana la final.. caci exact asta NU vreau sa fac prin textele mele. Pana la urma un text te cucereste el pe tine si nu tu pe el. Asa ca-ti multumesc pentru rabdare, dar sa n-o mai ai. :)
pentru textul : unhappily ever after dechestiile astea cu țigările și lăsatul de fumat proiectate în ludic mă lasă indiferent.
Nu cred că o poezie modernă ar mai trebui să pornească de la asemenea premise
'spun uite nu mai fumez, am stins ultima țigară.
și vântul bate foarte tare
de parcă ar vrea să mă sfășie,
eu iar mă tem c-o să mor.
e doar un vis ce ne desparte'
eu zic că ar trebui să fumezi în continuare sau nu asta e decizia ta dar să nu aduci subiectul în poem pentru că nu reușești să-i dai nicio valență artistică.
pentru textul : ultima țigară deCel puțin nu deocamdată.
Spor la scris și la lăsat de fumat.
Andu
P.S
Chiar mă întrebam când o să se găsească cineva să scrie poezie și despre lăsatul de fumat.
The world is not enough
parodie...dupa care text?
pentru textul : NolamnotHamlet deLa multi ani prolifici Hermeneiei! As putea s-o compar poate cu o cresa. Pentru unii asta este, cel putn pentru mine inca e. Si nu e de rau. Inseamna ca sunt si oameni mari pe aici in stare sa corecteze si sa "dadadceasca". Cum iti spuneam in alte ocazii, Virgil, poate fara sa stii, creezi contexte si oportunitati, multumim pentru ca nu ai inchis H. pana acum, desi sunt sigura ca ai fost tentat. Cu ocazia asta, zic inca o data: La multi ani prolifici!
pentru textul : Șapte ani dedragul meu supraego, asta e, fiecare cu perceptiile lui si cu gradul lui de intelegere. nu iti fa probleme ca nu ma simt ranit, nu am nici timp de asta. si te asigur ca imi dau seama cum gindesti. conform mentalitatii tale toate societatile civilizate la apus de Tisa si pina in California sint un comunism ceausit pentru simplul motiv ca sint si se misca in respectul legii. dragul meu, daca asta gindesti, atunci te las cu bine si sanatos in paradisul libertatii tale dintre Tisa si Amur. sa ne auzim cu bine, virgil
pentru textul : Nimic deStiu sa numar, dar nu stiu sa scriu. Iertare. De acord cu ce spui, in totalitate. Eu sunt adepta haiku.ului clasic, chiar daca la ultimul Simpozion International din 1999 s-au luat unele decizii cu privire la poezia moderna.Cu japonezii nu am vorbit inca, dar sper sa se intample in curand. Deocamdata am doar un poem publicat pe prima pagina intr-o revista japoneza. Ai castigat pariul. Regret ca ma limitez aici...sunt pe drum spre Bucuresti si mi-e cam greu sa scriu. Toate cele bune!
pentru textul : 3 gafe haiku deHanny - atât îmi trebuia. Să te mai supăr odată. alma - dacă ai punctat atât începutul cât și finalul, pot să mă declar mulțumit, pentru că sunt cele două elemente esențiale ale unui asemenea tip de construcție.
pentru textul : Pe funia secundei pun piciorul decum știi tu să amintești omului cele sfinte cîte uită... nu ți-e jale, omule? jele mi-i că vai de curtea în care iarba uită coasa
pentru textul : pridvorbe deam remarcat finalul /că-n fiecare călătorie caii poartă pe piept stigmatele descântecului de iarbă între o apă fără nume și-un strigăt ifriții decapitează tăcerea pe altarul păgân dintele de fier al cerului devoreaza stele până la prima lumină/ prima parte simt ca ar trebui un pic prelucrata... insa finalul e foarte frumos
pentru textul : febra deTextul începe prost - clişeic, slăvind eterna tăcerea mult, mult supraapreciată. Ca O. Paler, consider că tăcerea e net inferioară cuvântului. Iar poetul nu ar trebui să tacă mai mult decât scrie. Nici la nivel pur expresiv începutul textului nu e sui-generis.
Tot pseudodiscursul ce urmează e ca o casă pornind din temelie strâmbă. Pe toate palierele. Inclusiv sublimul "ever", care e, oricum, cel mai inspirat lucru de pâna acolo.
"dar cel mai
bine-ar fi, poete
să ai toate simțurile
la locul lor
și doar tu
pentru textul : poem de 70 de cenți desă îți lipsești" - doar partea aceasta e poezie. Şi nici măcar nu are nevoie de barbologia în notă detaşată de deasupra ei. E firească, are ceva de spus şi o spune în puţine cuvinte. Eu aş şterge tot de până atunci şi aş dezvolta porţiunea asta, dar fără să diluez. Aş dezvolta prin zona inefabilului şi a sugestiei imagistice. Şi aş pune şi virgula necesară, după "poete".
O fi ziua banală, dar tu, Paul, ai ,,debanalizat-o" :) într-un poem în care reusesti să induci stări de o sensibilitate rară:
,,stau în parc
cum se stă după înhumare"
,,sunt liturghie fadă
prohod lângă un mormânt"
,,să pui în ele o cană de ceai
cum pui un bebeluș la somn"
din alte timpuri"
,,lichidul frige
odată cu grija ta fermecătoare"
Finalul este relaxant, usor aforistic în ultima rostire, si mi-e tare drag ,,Visele nu pot fi grăbite" Un poem de jar si o alunecare tandră. Felicitări!
PS. Felicit antecomentatorii pentru o atmosferă cu totul specială.Si vă mulţumesc. Mi-e bine.
pentru textul : lagăre ale căror nume au fost uitate deSaule, Saule, de ce Mă prigoneşti! Cred că trebuie mai mult decât o pastişo-parodiere a stilului sorescian! Altfel, textul poate fi interesant, după ce mai meditezi la subiect şi, pe un alt drum al Damascului, te vei întoarce cu faţa spre poezie! Cu amiciţie,
Ioan J
pentru textul : Paul, te iubesc canonic dePagini