Comentarii aleatorii

- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul

Format: 2026
  • bobadil agheorghesei

    pe Hermeneia este interzisă vulgaritatea însă în cazul intervenției tale ar trebui interzis urinatul pe gardul unei discuții doar pentru că buchisești din Regulament.
    Știu, e mai complicat, însă Hermeneia nu e site de rezervare de bilete on-line, e site de literatură, iar libertatea de exprimare e garantată atât timp cât nu jignești persoana. Nu fi paznic la mânăstire Adriane, Hermeneia nu e așa ceva, niciunul dintre noi pe aici nu e ușă de biserică, sau poate tu?
    Prietenește

    pentru textul : 69 de poeme de dragoste, în curs de apariție de
    __________________________________________________
    08 Aug 2013
  • Ioana Dana Nicolae

    Christian, Îți mulțumesc pentru lectură și lumina din semn.

    pentru textul : ce să fac de
    __________________________________________________
    19 Apr 2007
  • Madalina Cauneac Emilian,

    Emilian, doar tu te puteai gandi la piratul Jack Daniels.:)

    pentru textul : mereu Jack de
    __________________________________________________
    21 Ian 2012
  • Snowdon King Vezuviu se scrie corect in

    Vezuviu se scrie corect in limba romana, iar la cele doua bombardamente se putea spune simplu - a primului bombardament atomic. Mai ai cateva elemente de umplutura care pot fi scoase cu eleganta:

    (faptul ca) stau asteptandu-te (precum un) sfinx uitat pe o noptiera
    (mi se pare o - mai ales ca repeti moartea imi pare) stranie aberație în țesătura lucrurilor
    acum nu poți fi decît tu (cu toate că nici pe departe)nu îmi imaginez
    este mai bine așa (de vreme ce) alternativa nu ar fi decît o iubire împărtășită...

    In concluzie, textul este frumos, iti dau o penita, dar te rog sa renunti la limbazul prozaic, descriptiv, explicativ, si incearca sa fii mai concentrat in exprimare.

    pentru textul : scrisori imaginare de
    __________________________________________________
    16 Iul 2011
  • celestin Mi-a plăcut mult poemul

    Mi-a plăcut mult poemul Nicholas,o să mai trec .

    pentru textul : uneori în decembrie, de
    __________________________________________________
    07 Dec 2012
  • silv

    Încercarea de a fabrica poezii, te face să pierzi încet din forță. Poate că poezia și cuvintele alese nu sunt cele mai fericite, dar nu am vrut să "lucrez" textul, am vrut să las fluxul de imagini să mă inunde și să scriu exact ce simt. Împreună suntem la începutul unui drum, personal vreau să las minciuna deoparte de poezie și, cel mai important, să învăț de pe urma feed-back-ului creat aici. Am găsit acest site, căutand poeziile lui Virgil, și așa cum mai spuneam, îmi place aici. Profetul a observat foarte bine, este în mine o revoltă, măcar într-un final de poezie, pentru tot ce ni se întâmplă nouă și celor din jurul nostru. Noroc că avem puterea să evadăm din cotidian. Cailean, la 1096 este atestat Oxford, pe la 1694 apare și o Academie Domnească la noi... e mult de recuperat. Până atunci suntem cu barza, vaca și broasca... sau, mai rău, cu stiuca, racu' și broasca. Obișnuit cu alt gen de site în care fiecare se comentează pe sine prin alții, vă mulțumesc că ați venit pe pagina mea. s.

    pentru textul : Viziune cu barză, vacă și broască de
    __________________________________________________
    26 Apr 2006
  • bobadil ironia

    Cezar, răspunsul tău îmi place și am hotărât să te mai citesc.
    Cât privește ironia, eu propun să avem o relație literară în trei timpi, la început când sunt ironic tu te faci că nu vezi și sari peste pasajul respectiv. Al doilea timp va fi când vei agrea ironia mea și vei începe să fii și tu ironic cu mine în același fel, sau într-un fel superior, nicidecum într-unul inferior. Al treilea timp va fi când vom renunța amândoi la ironie sau o vom folosi nu va mai conta. Ai fi o premieră la pasul trei, dar eu mizez mereu pe noua generație de poeți. Să scrii cu spor dar mai ales cu inspirație,
    Andu

    pentru textul : 8 Martie de
    __________________________________________________
    13 Mar 2010
  • Aranca

    nu m-am indoit de autenticitatea poemului si nici de proiectia lui in existenta ta. daca doresti sa vorbim despre poezie mai mult in contextul unui posibil volum, poti cere ym-ul meu lui Virgil.

    pentru textul : clown de
    __________________________________________________
    28 Oct 2006
  • Virgil

    ia uite dom'le cum a ajuns numele meu in fruntea s(t)atului s(t)atul pe ginduri eu tot n-am inteles daca e vorba de "parale" sau "paralele", ma mai gindesc sectiunea care imi place la nebunie si cred ca va ramine celebra in literatura: "Astazi am urcat o cruce mare de piatra in basculanta unui camion si mi-am zis trebuie sa ucid patetismul. Este antieconomic, antiecologic, cersetorie la drumul mare. M-am intrebat pe cine ar trebui sa intereseze cat de patetica este crucea aia din camion si pe ce mormant va fi asezata si cate ploi se vor zbate in aripile ei atat de curate precum lacrima vitei-de-vie." m-a intors pe dos textul si mi-a facut bine. mai ioana, da' tu chiar stii sa scrii. se pare ca tot ai invatat ceva la scoala aia de teatru sau ce ai facut tu pe acolo excelent textul, pentru prima data regret ca nu exista "stelute" pe hermeneia sau alte forme de evidentiere

    pentru textul : paraleli barbat/femeie la propunerea lui virgil de
    __________________________________________________
    01 Apr 2006
  • cami

    Bine, Andu, fie cum zici. Am corectat:)

    pentru textul : aprilie de
    __________________________________________________
    05 Mai 2008
  • Virgil

    ok, madam bargan, am schimbat cite ceva. in rest nu iti impartasesc punctul de vedere. probabil ca ai (doar) o intelegere liniara a textului. lucrurile sint mai mult decit par la prima vedere. tocmai de aceea ii zice „prima”, pentru ca mai exista si urmatoarele. Alina, poezia este o boala. Si, din fericire (sau nefericire) pentru noi, e o boala care ne prinde bine. Despre stil (sau gen) - ca niciodata nu m-am prins exact care o fi diferneta intre astea doua dar mai citesc - e si el o chestiune „ingrained” cum spun americanii, adica „stilul e insusi omul” cum zicea un frantuz renumit - Buffon, daca nu ma insel prin 1753, parca pe la sfirsitul lui August.

    pentru textul : de ce ar trebui de
    __________________________________________________
    23 Iul 2008
  • alma

    "O dată de lingoare" și a doua oară de ce? "Crești" sau "cerești"? Sincer, tare greu am mai citit textul. Să fie din cauza diacriticelor sau din cauză de "irozii verzi", "călătorii nori", "calești" wow... și mai câte, "alaiuri", "nemuritoare". Să înțeleg că dincolo de vers există un esoterism al poeziei? Unde, unde? Și întreb și eu, parafrazând un poet: "Și unde-s oare marile poeme?"

    pentru textul : Unde-s oare marile povesti? de
    __________________________________________________
    09 Ian 2006
  • Sixtus Ei, da!

    Remarcabil. Dai intreaga masura a talentului si, de data asta, a harului tau. Pacat ca se intampla atat de rar aceata "intreaga masura"! In rest te mentii la o cota destul de buna a unui discurs flamboaiant cu iz interesant de Ev mediu (goticul pe acolo haladuia) insa filosofard si...atat.

    pentru textul : Mit de
    __________________________________________________
    13 Ian 2015
  • Dihania

    sunteti cam incisivi. intre voi nu va prea "ardeti". eu spun doar ca e un text (prea) trist. nu in raport cu ceva anume. oricum, texte de genul asta imi dau disconfort. de ce nu putem vedea doar fericire si voie buna in jurul nostru? un text care ma intristeaza

    pentru textul : Într-un târziu de
    __________________________________________________
    03 Ian 2009
  • kalipeto bună dimineața!

    Primele trei „strofe” sunt dovada practică a ceea ce spui mai spre sfârșit: fericirea nu e obligatoriu să fie clară, nu trebuie neapărat declarată, „pot înota fără tubul de aer, fără labe mari de scafandru”? Nu de alta, dar începutul „intrigă” nițel prin descrieri de lucruri atât de simple și la îndemâna oricui, chiar stângaci realizate parcă... Mai apoi începi a simți că lucrurile nu sunt observate de un ochi oarecare, ci de unul conectat la un suflet sensibil care CAUTĂ ceva anume privind aiurea într-o lume normală, provocând o ploaie în stare să transforme „nisipul” în vise împlinite. Așa s-a văzut de aici, de după monitor:) Îmi place poezia ta, mulțam!

    pentru textul : La capătul lumii de
    __________________________________________________
    08 Noi 2012
  • Virgil academia română?!! ha! am mai

    academia română?!! ha! am mai scris despre gluma asta prin unele comentarii. de ce să le scriu? știu să citească?

    pentru textul : scrisori imaginare de
    __________________________________________________
    16 Iul 2011
  • yester mulțumesc frumos,

    mulțumesc frumos, Daniela... îmi fac bine trecerile tale. despre frig, așa am avut impresia că din mine intră în cameră, poate pentru că eram și în mine și în încăpere... nu merit felicitări, dar cuvintele tale de apreciere le primesc cu toată bucuria și modestia... pentru că aprecierea e reciprocă.

    pentru textul : oceans house mirror de
    __________________________________________________
    15 Noi 2010
  • lucian

    imaginea arhnidiană ce urmaresti sa o pui în valoare face ca poemul să sufere prin faptul că cititorului nu îi este clar mesajul. imi place "urechea-mi s-a trezit peste noapte c-un paianjen/.../si-a tesut o plasa peste mine"; "o inima ce bate/ca o toaca la asfintit".

    pentru textul : impersonala de
    __________________________________________________
    17 Sep 2006
  • caminante n-am inteles de ce americanii

    n-am inteles de ce americanii au "stilul lor mult prea exuberant de a-și exprima emoțiile și neplăcerile". nu recunosc deloc descrierea, mi-a last gustul unor observatii de genul "moldovenii sunt puturosi si regatenii sunt imputiti", cu variatiuni in functie de convingere, varsta si alte nise.
    in rest, sunt cateva constructii interesante dar textul e in ansamblu fad, n-are niciun twist care sa-i justifice existenta. puerile frazele de genul "În privirea lui se întindeau alte cărări, care aminteau de bezna cutiilor. Loc în care ascunsese durerile. Le acoperea de fața lumii. A plâns isteric. A râs isteric". durerile, isteriile, bezna. aproape ca enumerate asa simplu suna mai bine.
    se intampla rar sa critic texte, chiar mi s-a parut naiv, scris parca de un adolescent care inca n-a trait niciun eveniment demn de povestit. probabil ca iti trebuie sute de lecturi ca sa poti gasi exact contextul in care sa intre un "plans" sau o "durere" fara sa sune a soap opera, sau sa realizezi ca fara un eveniment care sa capteze interesul, relatarea oricat de priceputa a unei zi de nastere ramane doar o promisiune frustranta pentru cititor.
    cu toate astea am incredere in Paul, sunt parti (inceputul, de pilda) care m-au prins si m-au facut sa citesc pana la capat. voi mai citi, te asigur ca am lasat mesajul cu buna credinta.

    pentru textul : Between the bars de
    __________________________________________________
    05 Oct 2011
  • arty merci Adriana,

    merci Adriana, către planeta "maricica", repede, repede,dar eu mă pregăteam de teză, să văd ce fac acolo :)

    pentru textul : poem orb de
    __________________________________________________
    11 Dec 2011
  • Călin Sămărghiţan

    Chris, și atunci ce facem? Venim toți în cutia cu nisip? O să-ți luăm toate jucăriile. E ca o imagine făcută din bucăți, "formând un singur obiect", din îngeri aduși de pe pereții, unde, ce frumoase urme au lăsat. De netrecere. Mai scrie, vrem să te citim.

    pentru textul : Muzeul particular de
    __________________________________________________
    10 Ian 2007
  • emiemi si uite-asa se creeaza false probleme

    Bobadil a sesizat extrem de bine confuzia de nume pe care a facut-o Virgil Titarenco. Pe mine doar ma amuza. In alta ordine idei, daca se citea cu atentie textul, reiesea clar faptul ca nu e vorba despre drama sinistratilor. Problema asta era ca un fel de background. De fapt punctul principal, pe care cei care l-au inteles, l-au inteles, se referea la obiceiul nostru de a sta cu mina intinsa. Am vorbit cu pompieri, cu jandarmi, co voluntari, care au participat la lucrarle de intarire a digurilor si-mi povetseau despre cum stranierii care aveau vile amenintate de inundatii, venea isi faceau poze apoi plecau fara sa miste un deget. Era un protest impotriva diasporei care se bate cu pumnul in piept ca face ca drege, dar probabil Virgil Titarenco a citit textul in alta limba. Altfel nu vad vehementa si modul complet gresit in care a interpretat acest text. Si inca ceva: personal, as interzice dreptul de vot al celor care traiesc mai mult de cinci in strainatate. Pentru ca nu accept ca eu, care traiesc in aceasta tara, sa fiu condus de un presedinte votat de cei care habar n-au ce se intimpla in Romania. Si uite asa altii ar trebui sa traiasca o vreme aici, sa se puna la punct cu limba romana. Pentru ca altfel nu inteleg interpretarea aiuristica a acestor editoriale. Iar in limba romana, editorialul reprezinta pozitia comuna a unei redactii, a unei publicatii si nu o opinie personala, asa cum se astepta Titarenco sa vada. Eu atit am avut de spus. Si ma cheama Emilian Valeriu Pal. Nu Paul

    pentru textul : despre inundaţii. altfel de
    __________________________________________________
    24 Iul 2010
  • alma

    Emilian, mulțumim frumos și te așteptăm la cenaclu!

    pentru textul : Virtualia Nouă de
    __________________________________________________
    02 Dec 2007
  • Ela

    Amprente iubind. Absențe ce invadează spațiile interioare mai mult decât orice prezență. Recele mortifer, care trece prin ziduri, ne îngheață, deep inside. Nici măcar pustiu. Doar o imensă umbră din celălalt, în noi. Sugestie: această foto făcută alb-negru cred că ar fi amplificat impactul mesajului. Încearcă varianta. Eu am încercat salvând poza aceasta pe computerul meu și... am rămas împietrită câteva secunde. Am simțit o crispare în partea stângă.

    pentru textul : Umbra de
    __________________________________________________
    28 Iun 2006
  • Virgil well.... mă faci să zîmbesc, corina. îmi este greu să

    well.... mă faci să zîmbesc, corina. îmi este greu să cred că (așa teoretic vorbind) pentru tine french kiss e tot una cu țucatu' de la maramu'
    era mai mult decît o folosire "xenofilă" a cuvîntului. dar, mă rog. dimpotrivă, mie îmi sună chiar... cum să spun... seducător nițeluș. deși undeva in the background o aud pe doamna blandiana cu poporul ei vegetal. mmmmm....

    pentru textul : french kiss vegetal de
    __________________________________________________
    25 Apr 2012
  • queen margot

    /Nu te-am întâlnit la ultima înmormântare Se pare că erai plecată cu un secol lumină Mai târziu decât primele cuvinte rostite tainic De șarpe Evei și de Eva lui Adam în surdină./ frumos *poate fi un poem in sine

    pentru textul : Desfătare amănunțită de
    __________________________________________________
    15 Oct 2007
  • nicodem greu de acceptat asa ceva

    Caline, eu nu cred ca trebuie sa fim chiar atat de sfielnici sau tehnici sau dogmatici incat de frica sa nu calcam sobrietatea teologica pur si simplu inlaturam subiectul mantuirii din literatura. e cel mai acut subiect, cel mai mare, cel mai important, cel mai necesar, iar noi de frica sa nu deranjam idolul vremii ne spalam pe maini, ne prefacem ca subiectul apartine altor incadrari si mai degraba screiem despre inorogi, prometei, licorni, ochi verzi si alte bazaconii. come on, maestre, hai, ca vremea s-a scurtat, sa ne folosim puterea creatoare si pentru cele foarte importante, pentru cele vesnice, care de fapt ele conteaza in ultima instanta, despre aur, argint si pietre scumpe care nu vor arde la testul suprem. de-astea de pe hermeneia, agonia, versul, luceafarul, poezii ro. de tot felul, e plina lumea si in ultima instanta sunt un balast baalic, o inchinare straina si falsa la acel dumnzeu necunoscut al atenei, daca vrei. fa ce vrei, dar eu voi continua sa scriu despre El, Logosul cel dintai, cel dintotdeauna, si cel de pe urma. mie nu mi-e rusine de Evanghelia lui Cristos. iar acum ma duc sa-ncui usa, c-aud lupii venind.

    pentru textul : despre iubire de
    __________________________________________________
    25 Apr 2010
  • Sancho Panza și,

    și, zăbovind asupra afirmației/interogației din titlu, mă opresc să-l salut pe ironicul/nostalgicul Nietzsche. ori nu cumva salut un nostalgic-ironic?

    pentru textul : Postmodern: Ironia a murit! Trăiască Nostalgia?! de
    __________________________________________________
    26 Ian 2012
  • bobadil

    Mircea, poemul tau imi aminteste de un film cu Al Pacino si cu baiatul acela care simtea orice miros si pana la urma a cautat pe cel de-al treisprezecelea in trupul omenesc, omorand. Vreau sa-ti spun ca eu continuu sa cred ca tu ai capacitatea de a scrie poezie, pentru ca mi-ai dovedit nu doar o singura data ca receptezi poezia frust.. iar asta e primul necesar pas. Eu acum inteleg cum ai incercat tu aici sa descrii un fel de cosmogonie a femeii dar e atat de stangace Mircea... of, of... Live and let die, Andu

    pentru textul : Esență de Marie de
    __________________________________________________
    07 Sep 2008
  • Virgil Mai este pînă la Crăciun.

    Mai este pînă la Crăciun. Mi se pare oarecum bombastic (spre ideea de reclamă) titlul care spune că poezia trebuie să îşi recîştige prestigiul. De fapt astfel de titluri “close ended” (sau culpabilizatoare, cum le numesc eu) sînt de obicei întîmpinate cu suspiciune. Pentru că ele presupun deja existenţa unui dezastru şi ne cam obligă să subscriem lui. O astfel de manevră mi se pare cel puţin suspectă. Trebuie să cunoşti foarte bine un fenomen (în acest caz poezia), deci trebuie să fii un expert (ceea ce mă îndoiesc cu privire la autorul textului de mai sus) sau trebuie să existe un anumit gen de acceptare (concluzie comună) între autor şi cititori cu privire la fenomen. Ceva ce mă îndoiesc că există. Astfel că un asemenea titlu riscă a fi perceput în registrul teribilist care vrea neaparat să ne atragă atenţia prin şocant. De cînd are nevoie poezia să îşi recîştige prestigiul? Şi de ce? Nu ni se spune. Se presupune că “noi ăştia pricepuţii ştim”. Cam subţire, dacă mă întrebi pe mine.
    Evident, nu am să comentez aici tot textul. Poate mai tîrziu. Dar recunosc mă amuză abordarea positivist-modernistă din primul paragraph care desfiinţează existenţa sau manifestările metafizicului împachetîndu-le pe toate în cocoloşul “tot felul de „invenţii secrete” şi „conspiraţii”, despre tot felul de „cercetări” şi „statistici””. Iar lumea noastră e pusă sub eticheta “o societate dominată de ştiinţă şi tehnică, cu o religie aproape apusă.””. Dacă mă întrebi pe mine, sună izbitor de asemănător cu o primă lecţie de materialism dialectic. Şi e ok. Nimeni nu e obligat să nu fie ateu sau pur materialist. Dar a crede că aşa este o societate întreagă, şi a crede că am cam băgat universul în buzunar cu “ştiinţa şi tehnica” mi se pare copleşitor de naiv şi am dubii profunde că cineva care porneşte de la astfel de premize (la modă prin anii 50 – 60 chiar şi în America) poate înţelege sau spune prea multe despre poezie. Deocamdată atît. Mai tîrziu mai mult.

    pentru textul : Despre cum poate fi recâştigat prestigiul poeziei de
    __________________________________________________
    14 Dec 2010

Pagini