Comentarii aleatorii

- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul

Format: 2026
  • Aranca

    citeste inca o data cum ai scris tu: " Datul la părărele "! cit despre ceea ce afirmi acum " descoperim adevăruri fundamentale despre viață" te rog sa vorbesti la persoana I singular. nu generaliza. in plus primele cinci rinduri nu reflecta nici pe departe pictura naiva...

    pentru textul : Datul la păsărele de
    __________________________________________________
    07 Mar 2007
  • Vio_B Doamna ta respira usor si

    Doamna ta respira usor si linistit.Sau poate esti tu cea care priveste în limpezimea fântânii,Doamna?

    pentru textul : ultima oglindă de
    __________________________________________________
    14 Sep 2010
  • Sancho Panza sau...

    așa cum spune un alt somno... pardon! poet! :)

    pentru textul : eu când nu vreau să mor nu mor de
    __________________________________________________
    07 Oct 2012
  • Maria - Doina Adrian, ce dar frumos am

    Adrian, ce dar frumos am primit!
    Mulţumesc, mulţumesc...
    Ai investit timp, experienţă, profesionalism, delicateţe şi toate acestea dintr-un altruism rar întâlnit. Înţeleg tot ce argumentezi cu atâta minuţiozitate. Nu am o părere prea bună despre textele mele, mai ales când le compar cu cele scrise de tine, Vlad Turburea, Adriana Lisandru, Paul Blaj, Marina Popescu, Andrei Majeri şi mulţi alţii. Când le citesc, mă întreb la ce bun să mai scriu dacă au scris alţii aşa cum eu aş fi vrut? Port în mine reminiscenţele unui veac trecut , dar simt că există şi un resort care, în curând, va produce bucurie tuturor celor care au investit şi investesc în mine. Nu scriu de mult timp. Până anul trecut ( aproape doi ani ) am scris siropos de tot...a fost un ,,exerciţiu" nefast la zeci de
    poezii, dar nu mă mai scuz. Încerc să descopăr cauza.
    Îţi mulţumesc din nou, Adrian. (nici vorbă de iritare....se simte cât suflet ai pus şi asta m-a atins realmente )

    O mică rugăminte aş avea: dacă vrei, reia fragmnentul ,,Este evident că nu orice fapt, cum ar fi, servirea cafelei într-o dimineaţă de mai/surprinderea căderii unui măr/statul la coadă, la pâine... nu este demn de-a fi pus pe foaia veşniciei. " Nu am înţeles corectura făcută după :)

    Cu preţuire, Mariana

    pentru textul : Mai singură... de
    __________________________________________________
    24 Sep 2011
  • Crin genial :))

    si foarte trendy, intr-adevar. Oh, Consuela!

    pentru textul : Consuela de
    __________________________________________________
    18 Feb 2010
  • Virgil n-am prea înțeles ce ai spus,

    n-am prea înțeles ce ai spus, Doina. Ori nu știu eu să număr ori nu știi tu. Pentru că eu continui să văd acolo 7 5 7. Dar nici măcar asta nu este neaparat o problemă. După cum nu sînt nici celelate argumente pe care le aduci tu. Am stat de vorbă cu specialiști în cultură și poezie japoneză. Din ăia adevărați. Și te asigur că tot ce susții tu aici nu este valid. Reprezintă doar o percepție rigidă și școlărească pe care unii din Europa sau Rmânia o au despre poezia japoneză sau despre haiku. Lucrurile sînt mult mai nuanțate și sub nicio formă un japonez nu gîndește în felul acesta mecanicist în care gîndești tu. Dacă îmi permiți, abordarea ta este asemănătoare cam cu modul în care un cowboy din Texas s-ar apuca să ne demonstreze cum se joaca „cu adevărat” călușarii. Nu vreau să spun prin aceasta că un european sau un român nu ar putea să înțeleagă sau să scrie haiku cu adevărat. Doar că acest lucru ține mult mai mult de un mod de a gîndi și a te raporta la realitate și cu mult mai puțin la niște reguli rigide scolastic insușite. Și chiar între japonezi există multe nuanțe. Cam la fel cum vezi nuanțe într-un sat românesc cînd este vorba ca femeile să îți descrie cum se face „corect” o cergă, sau cum se face claia. Te asigur că fiecare va avea specificul ei. Cam la fel e și cu japonezii. Dar trebuie să stai de vorbă cu ei și nu să înveți chestiile astea din cărți.

    pentru textul : 3 gafe haiku de
    __________________________________________________
    30 Iul 2012
  • Sancho Panza

    ddm, bine si asa, cata vreme ceea ce te-a deranjat in textul asta nu atarna mai greu decat ceea ce nu te-a deranjat. desi, in poezie, adjectivul "corect" mi se pare asemeni unui calus pus pe o gura de inger...iar frumosul, dupa cum toti stim, este - vai! - o notiune atat de relativa... cu zambet + multumiri (si imperfecta ca de obicei...), Sancho

    pentru textul : partitură pentru singurătate şi orchestră de
    __________________________________________________
    11 Mar 2008
  • Younger Sister

    Abordarea acestui text din partea mea a fost subiectivă, recunosc. Pe mine caii aceia albi m-au purtat la gurile Istrului, sau vechiul Oceanos Potamos, acolo unde Echidna, hoața care i-a asuns lui Iason iepele sfinte, le dădea amazoanelor primele lecții de nemurire. Undeva în subconștientul meu stăruia ideea că totuși infanta, care suportase deja rigorile inchiziției, merita o înmormîntare creștinească. Și astfel s-a produs în imaginația mea o mutație. Sau poate că erau de vină căștile și zgomotul de fond?...

    pentru textul : Pavană pentru o infantă moartă de
    __________________________________________________
    30 Apr 2006
  • alma

    Scriam despre zilele în care ascult Ennio Morricone (nu despre melodii), cum că nu îmi plac... sunt zile cu timp gri, care trece greu, lăsând urme. La Iași a nins toate zilele acestea... Îți mulțumesc pentru sideful alb al zilelor de martie.

    pentru textul : lucruri care nu-mi plac de
    __________________________________________________
    15 Mar 2006
  • ovYus

    textul incepe prost din start (prin consemnarea jurnalistica:mai am cîteva minute de trăit) si nu se dezminte pe parcurs. ex: ceea ce a contat nu mai contează episcopii dogii chiar cardinalul (aici doar o ureche ne-inginereasca ar putea depista cacofonia) spre a inmuia gustul de zaț lingvistic, textul pune la dispozitia cititorului (-nefericitul!) si o suita distonica de clisee: carnavalul nopților albe cortul cel mare zîmbetul ei ca o floare dorul strivit între gheare cînd noaptea în brațele zilei se stinge și moare ,etc.... ritmul este unul de cavalcada, ceea ce s-ar potrivi agoniei actantului liric. dar poate nu e nevoie sa mergem atat de departe cu hermeneutica: agonia s-ar putea sa fie a vocii lirice, incapatanata in a raspunde anuntului refuzat de ziare, dar acceptat pe Herm.: "caut barbat".... prin rimele suparatoare (terminate in re), reptetitia obsedanta (caut femeie), scriitura directa si exacta (consecinta unei ireformabile formatari profesionale, poate chiar intelectuale, ar specula unii), textul de fata reprezinta un triumf exemplar al cuvintelor utilizate in contra indicatiilor poeziei. un lucru obisnuit, daca luam in calcul profilul literar al autorului.

    pentru textul : caut femeie de
    __________________________________________________
    19 Ian 2009
  • alma

    Ela, nu am spus că ai "aruncat" niște versuri pe o poză, te rog nu îmi răstălmăci cuvintele (cum zice cineva de aici). Am spus clar "a scrie". Te rog să recitești și să percepi exact ideea. Iar poza nu este neclară, ci chiar scanată la o rezoluție inferioară, însă se poate prelucra. Nu mi-ai răspuns la întrebare. :)

    pentru textul : do re mi fa om de
    __________________________________________________
    06 Feb 2006
  • Dorel corectare,

    corectare, cu scuze partiale: dixit!
    Se pare ca latina mea nu mai e chiar in regula. Din păcate, nu am la îndemană un dictionar si un manual (mai exact, nu le găsesc în bibliotecă), dar DIXIT nu e, cum am afirmat, o forma de pers. a III-a a ind. prezent, ci una (tot de pers. a III-a) a ind. perfect - cf. (sper sa nu mă mai inşel) dico, dicere, dixi, dictum; de la dixi (pers. I, ind. perf. - am zis!), formăm dixis (II), dixit (pers. a III-a).
    Oricum, dixit e la pers. a III-a (dar nu prezent, cum gresit am afirmat - deşi ştiam cum se traduce! -, ci perfect).
    Nu reusesc să refac intreaga paradigma a acestui verb, iar internetul (prin care am încercat să mă lămuresc) nu m-a ajutat deloc.
    In orice caz, cred că trebuia spus DIXI (am zis), nu DIXIT (a zis - ex. Deus dixit!)
    Dar uitaţi-vă şi voi în ce m-am băgat, la vârsta mea!
    A, dar uite problema oarecum lămurită în Larousse-ul de pe biroul meu, din care traduc aici: "DIXI (am spus)- Formulă prin care cineva îşi încheie de obicei expunerea probelor, un raţionament, o pledoarie; etc."
    Quod erat demonstrandum, ca s-o dau iar pe lătinie...
    Zâmbind.

    pentru textul : domnule Labiș de
    __________________________________________________
    28 Oct 2010
  • Virgil Cezar

    cezar, dacă tu confunzi hermeneia cu altceva îmi pare rău. probabil că nu ar fi rău să recitești (sau să citești dacă nu ai făcut-o pînă acum) regulamentul (așa cum e, neactualizat încă) sau prin textele din categoria info ca să îți formezi eventual o idee despre ce este vorba cu hermeneia asta. deocamdată acest text este probabil o rugăciune interesantă sau semnificativă pentru tine dar din păcate nu are nici în clin, nici în mînecă cu poezia. de aceea sînt nevoit să îl trimit în „șantier”. bănuiesc că știi despre ce este vorba și care este rostul acestui proces.

    și apropos, nu se scrie Gura Humorului?

    pentru textul : Rugă de
    __________________________________________________
    09 Ian 2010
  • vladimir

    O prezentare foarte bine realizata ce denota mult talent si sensibilitate din partea autorului... cu referire la tema am inceput sa rezonez mai putin... de curand au fost ucisi in raiduri israeliene in jur de 150 de palestinieni in Gaza iar acestia nu o sa aiba drept amintire peste timp decat nisipul.

    pentru textul : Yad Vashem- Muzeul Holocaustului de
    __________________________________________________
    08 Mar 2008
  • margas Cristina,

    Cristina, nu văd în comm-ul tău decât un pătrat negru. Asta intenționai sai e vreo eroare pe undeva?
    Virgil, eu am citit într-un vademecum de finanțe mondiale cum că euroiul ar fi tot un fel de dolar, numai fără indieni, d-aia ziceam de greenspan. Altfel, despre oameni ca el cu urechile mari numai de bine!
    Paul, dacă nu vrei, atunci nu le cunoasce! Nu e obligatoriu...
    Margas

    pentru textul : Crăciun crizat - 2011 de
    __________________________________________________
    28 Dec 2011
  • Alexander

    vad aceste randuri mai mult ca un jurnal. am retinut o imagine foarte frumoasa /ce lux azi să stai cu mâinile în apă ca o femeie de demult/ pe care o puteai specula mai mult. oricum suparatoare mainile ce se tot repeta. oricum, m-am simtit ca la o lectie de arheologie. pot zice ca starea ai redat-o cumva, mai ales ca in copilarie ceva tangential am trait si eu, si poezia asta a deschis usita amintirii. interdictiile, fie ele si pe etichete, nu duc decat la incalcarea lor, eu asa stiu:) concluzie, finalul nu e bun de final. un final trebuie sa insurubeze poezia intr-o fortare ultima. desigur doar parere seara buna

    pentru textul : permanganat la rege de
    __________________________________________________
    01 Oct 2007
  • a.a.a. - năzbâtii -

    Cristina, ai început să divaghezi şi duci discuţia în palme date sau primite. Eşti atât de importantă, încât te urmăresc peste tot şi abia aştept să comentezi un text, ca să-ţi pot da palme, nu? Sau cum? Nu poţi polemiza fără s-o iei personal? Atât de obişnuită eşti să ţi se pupe mâna la orice spui, prin alte părţi? Eu zic să încetezi cu paranoia asta!
    Deocamdată, eu văd că nu ai adus absolut niciun argument valid pentru textul ăsta pe care-l ţii în braţe, iar eu am adus o pagină. Şi încep să cred că ori nu mi-ai citit comentariul, ori nu l-ai înţeles..Şi mai văd pe cineva care, cumva prin gura altora, vrea să mă convingă de faptul că literatura şi filosofia ajung să se confunde, pentru că, vezi doamne, filosofii au scris literatură mare, şi invers. Şi nu văd scopul acestei prostioare. Şi cu oameni care nu mă înţeleg sau pe care nu-i pricep eu nu prea discut.

    pentru textul : Un elefant într-o cutie de chibrit de
    __________________________________________________
    25 Ian 2013
  • Bott Adrian,

    mulţumesc de opinie. Am să ţin cont de ea.

    Eugen

    01.06.2012;
    01:32

    pentru textul : Conul de umbră de
    __________________________________________________
    31 Mai 2012
  • francisc

    iar daca nuantez si -iata- nuantez acum, prieten e cel care sprijina si, mai ales, te invata mersul de unul singur. nu cele mai dificile comentarii le acceptam de la cei pe care ii denumim astfel? un prieten e cel care te indeparteaza si te urmareste sau e cel care pleaca cu o parte din tine. eu nu vreau prieten care sa ma ajute la nevoie, ptr ca nu ptr nevoi ii vreau, ci ptr ei insisi sau, platonic spus, de dragul prieteniei. ca fiecare dusman are un prieten. daca literatura nu e viata, atunci recunosc ca nu stiu ce e. iar razboiul e in toate lucrurile

    pentru textul : pietrele umbrei de
    __________________________________________________
    31 Iul 2006
  • aalizeei Crin

    muțumesc, aștept.

    pentru textul : snapshot de
    __________________________________________________
    15 Iun 2009
  • Anonim

    Andu in ipostaza melancolina. Nu-i asa ca, uneori, lucrurile simple, spuse din suflet, sunt mai aproape de ceea ce intelegem prin poezie?

    pentru textul : unele lucruri de
    __________________________________________________
    19 Aug 2008
  • Younger Sister

    ...pentru că uneori, spre a ne face să înțelegem esența adevăratei iubiri, a nemeritatei bunătăți, ni se adresează așa, nouă fiilor risipitori, cu un murmur timid, bineînțeles, unde mai găsește o lumină aprinsă, sau măcar un opaiț, un murmur timid...

    pentru textul : nobody home - eu conduc, little Johnny îmi spune că de
    __________________________________________________
    23 Apr 2007
  • cami

    Oana, exact acea parte m-a și impresionat și am vrut s-o "fotografiez". Încântată să te găsesc pe aici.

    pentru textul : babilon de
    __________________________________________________
    19 Iul 2008
  • yester foarte frumos, fain și delicat

    foarte frumos, fain și delicat poem, Daniela! l-am citit și îl voi mai citi cu siguranță, pentru că îl trec la favorite. mi-a transmis acea tristețe tolstoniană, ca un magnet, dar cu accentul puternic feminin. mi-a bucurat timpul rămas până spre seară, ca o scrisoare pe care o ții în mână nedesfăcută, fără adresă ci înmânată personal. o poezie puternică prin simplitatea imaginilor care devin artă. mulțumesc frumos, aveam nevoie de un text ca acesta acum.

    pentru textul : anna de
    __________________________________________________
    23 Ian 2011
  • Sancho Panza

    nici eu nu-s sigura. ma mai gandesc.

    pentru textul : pontificală de
    __________________________________________________
    28 Mar 2009
  • Virgil un text care merita remarcat

    un text care merita remarcat la vremea respectiva. imi cer scuze ca nu am facut-o. asemenea tragedii nu ar trebui uitate si nici repetate vreodata. si eu sint pe sfert ucrainean si pe sfert bucovinean. si cu toate astea nu am stiut aceste lucruri. multumesc ca ni le-ai trimis. te rog sa mai scrii despre asta.

    pentru textul : Renașterea împușcata de
    __________________________________________________
    26 Noi 2010
  • Sapphire

    Mda, nu credeam că se mai poate scrie astfel fără a cădea în banal, și totuși m-ai determinat să citesc fără pauză de respirație. Pe parcurs am mai zărit câteva siluete parcă nelalocul lor, dar senzația finală e aceea pe care o ai după o călătorie cu trenul... e totul văzut în viteză, de fapt, totul sub aceeași bătaie nesfârșită a inimii. Care nu se oprește. M-a impresionat, trebuie să recunosc. PS Nu ar fi mai bine "i won't be weeping for long"?

    pentru textul : Abis de
    __________________________________________________
    29 Sep 2006
  • Lentib

    Erată.În loc de "editor" se va citi "moderator".

    pentru textul : Descoperirea de
    __________________________________________________
    22 Aug 2008
  • Virgil ioana, cu siguranță că știu

    ioana, cu siguranță că știu ce e acela „eu poetic” și e foarte posibil ca tu să fi lucrat pe acea tonalitate. în același timp însă expresii precum:
    „vezi, tu m-ai învățat”, „unde tu vei fi”, „poate îmi vei spune că” și „spune-mi acum crezi că”, mai ales atît de abundente, tind să convingă cititorul că comunici mai degrabă cu o persoană reală decît cu.... Sburătorul....

    pentru textul : poveste cu pasăre-zmee de
    __________________________________________________
    15 Ian 2014
  • Ioana

    M-am tot dat de-a dura peste emisfera stanga si apoi peste cea dreapta gandindu-ma de ce ai ales tocmai acest oras si nu altul oarecare si apoi am inteles ca in colajul tau (chiar asa, de ce colaj?) bicicleta nu apare intamplator numai de dragul melodiei ci pentru ca toata povestea este despre dilema (doua roti, coarnele bicicletei, inainte-inapoi) unor oameni care se joaca de-a libertatea visand ca se vor contopi in ocean, locul unde pestii nu-i vor putea niciodata recunoaste, dar ii accepta chiar daca sunt diferiti. Cred ca mai este de lucrat la final si ai fi putut sa te axezi pe asemanarea dintre ciresii infloriti si bicicletele fara roti. Prea facil sa pui in carca cititorului asa grozava alegere. Nu-i rau insa pentru un oras blestemat, nu-i rau deloc.

    pentru textul : Lalele olandeze și biciclete de
    __________________________________________________
    17 Apr 2007

Pagini