Mulţumesc pentru lectură şi comentariu domnule Gorun. Oricum consider că artistul adevărat nu creează pentru a transmite ceva, în niciun caz un mesaj ca atare sau o anumită stare emoţională, etc, ca atare. Nu am întâlnit doar ideea lui Mac Leish, şi alţii au mai spus acelaşi lucru înaintea mea. Cred că pot găsi acest punct de vedere voalat sau nu în orice studiu de istorie sau critică a artei. Şi am înţeles acest lucru observând şi în mod concret cum e percepută creaţia anumitor artişti sau cum sunt percepute şi remodelate operele celor din alte epoci istorice. Mă bucur că v-aţi amuzat, deşi acesta e un simplu punct de vedere, deci nu văd ce poate fi amuzant. În plus nu aveţi dreptate că ar fi incoerent din punct de vedere logic, am explicat destul de clar ce înţeleg prin acea schiţare artistică. În concluzie sunt convinsă că aţi înţeles ce am vrut să transmit prin acest text care nu e artistic, ci o încercare de expresie a propriei filozofii. Singurul lucru care i se poate imputa cred că este naivitatea lui, ceea ce se explică prin lipsa de cultură filozofică elaborată a mea. Eu nu sunt poate un poet adevărat, dar am scris totuşi poezie, chiar dacă mai puţin reuşită. Atâţia poeţi sau scriitori (chiar Virgil pe acest site) şi-au exprimat în mod naiv din tot sufletul punctul de vedere asupra artei în general în formă de eseu şi au reuşit ca textele lor să placă. Recunosc, îmi pare rău că acest text al meu nu place nimănui, am primit chiar reacţii negative, pur şi simplu nu am reuşit, deşi am fost onestă şi perfect logică. Oricum nici poeziile mele nu plac defel...sunt perfect conştientă că nu am talent deloc. Asta e. Repet, nu am scris poezii ca să transmit ceva, pentru că arta trebuie să fie un dialog, nu un monolog turnat în capul publicului şi eu am fost mereu un om perfect raţional, nu visez cai verzi pe pereţi. Cred că înţelegeţi perfect această ultimă frază a mea şi esenţa artei în general, chiar dacă eu nu am reuşit să creez ceva cu adevărat bun.

Ce era in plicul de la Dumnezeu, spaga? :)) Oricum, faina ideea textului, mai putin finalul cu orasul pustiu, parca e dintr-un film cu Bruce Willis.

Cezar, imi pare rau, dar e aproape trist sa vezi pe cineva cum se chinuie sa faca poezie, desi are probabil sentimente dar nu are absolut nici un pic de talent. cred ca ti-am mai spus, poezie nu inseamna a scrie "despre" ci a scrie "din cauza" a ceea ce simti. uite, de exemplu, pot sa scriu "trupul tau gol este mai frumos ca un trup de zeita". textul acesta nu are in el nici un dram de poezie. este o abureala infantila. e posibil sa existe demuazele care sa vibreze si la asa ceva si e posibil sa se fi scris si asa pin 1821 primavara. dar atit si nimic mai mult. un alt lucru insa este daca scriu "azi dimineata am prins soarele tragind cu ochiul la trupul tau. zeito!" parca suna altfel, nu crezi?

ma tem ca ar trebui sa repet ce am spus deja in discutiile noastre de la celelalte texte.
si jur ca am obosit!

ai muncit mult la el...la poezie nu ajungem numai "muncind". asta este.
o sa "dau explicatii" cat de curand o sa pot. promit. dar nu la ora 1.00 din noapte.

a! poemul l/am scris dupa ce am citit cartea premiata cu Nobel pentru literatura: "Istoria filosofiei occidentale" de Bertrand Russel. nu am nicidecum pretenția ca poemul este pe măsura cărții.

Revin cu o precizare: cuvântul „jedete” sau „jădete” este un regionalism și/sau arhaism care încă mai circulă în rândul băștinașilor din regiunea transcarpatica și Bucovina de Nord.
Eugen.

Pentru ca hialin a intrebat : subiectul este fanatismul religios musulman. Braul este centura cu exploziv.

"eternul acum" dă sens absolut textului. este de fapt esența lui. "lăsînd timpul să doarmă ghemuit ca un melc în eternul acum", imagistică superbă și esență. în poetică e foarte greu de împușcat doi iepuri. știu despre ce vorbesc. mizez pe final, fără niciun dubiu.

o mare europă unită, compusă din țări compuse din regiuni. și tocmai descentralizarea asta radicală ar scoate la iveală adevăratele probleme, care vin de la comună, oraș, județ, nu de la bucurești. toți îi înjură pe politicienii mai mari dar nu știu cine e prefect ori consilier județean... sau cîte chestii s-ar putea face la primăria locală cu ceva interes. bani buni care se întorc la ue pentru că nu facem proiecte, pentru că nu avem idei, pentru că așteptăm totul de la centru, centru ca consumă, cum spuneam mai sus, mult mai mult decît produce. și abia atunci o să fie nevoite toate zonele să-și găsească punctele forte și să acționeze

"când toți ne pișam pe noi de frig" - termenul "boldat" e incompatibil cu Hermeneia. Modifică şi apasă "atenţie editor", pentru a reîncadra textul.

nimeni nu propune nimic aici. iar daca tu crezi ca exista obiectivitate in poezie... probabil ca inca nu ti-au crescut degete.

...nu sunt pe soclu, Ioana. sunt un om de bunătatea căruia se abuzează. caleașca va pleca într-o zi, ca o îndrăgostită de drum, de străzi, de ființele cărora nu le-a găsit încă nume.[îmi face bine trecerea ta, mai ales că apreciez mult două cunoștințe comune, mă refer la Constanța Buzea și Nicolae Țone... sau poate mă înșel?:)]

Deci se poate. Un text frumos, nostalgic, plin de emoție și fără greșeli. Bun.

Mai, mama ei sa fie de poezie. Am citit atat de multa poezie de la Visniec si Corbu incoace incat gusturile mele saracele nu mai sunt compatibile cu banalitatile de zi cu zi ale amatorilor de poezie de pe atelierele literare? Inseamna ca m-am ramolit, ca m-am suprasaturat de poezie buna si acuma imi da afara pe gat. Mai, mai, mai. Draga Claudia. Hai sa-ti explic ceva. Penele pe care le-ai primit au fost datorita primului meu comentariu. Ceilalti au vrut sa ma contrazica. In realitate textul tau e extrem de slab. Care este interesul meu de a te minti? Fa o poezie strong si iti dau si flori si te invit sa si emigrezi, zau asa. Ia uite aici: Stăteam uneori de vorbă: îmi tot cerea pălăria, avea un fix, de fiecare dată spunea asta. Mi-o împrumutase într-o joi și uitasem să i-o înapoiez, îmi spunea că-i e frig. Acum mă bucur că i-am dat-o. Parcă-l văd la cafea cu arhanghelul gavril povestindu-i despre elenele lui, rămase fără războaie, despre creionul cu care nu va mai scrie nimeni. Si ăsta, și ăsta, arhanghelul adică, îi zice: măi, ioane, creionul tău e trecut pe inventar. Uite aici ordin: de adus din lumea ailaltă...etc etc etc Pai draga mea, ASTA E PROZA.Am scris cu litere mari sa inteleaga tot omul. Poezia inseamna oleaca limbaj concentrat, oleaca subtilitate, oleaca figuri de stil, oleaca dedublare de sens, oleaca filosofic, oleaca afectivitate, oleaca palimpsest, oleaca intertextualitate, oleaca metafizic, oleaca transcendent, oleaca si oleaca. Tu nu faci decat sa povestesti ceva, ceva pe care pe tine te marcheaza, pentru ca stii ceea ce s-a intamplat, ai trait sentiemntul acela, dar esti incapabila sa-l transpui in poezie, pentru ca iti trebuie mult talent si har, pentru ca nu tinzi sa te ridici deasupra conditiei mizere a omului ordinar, pentru ca nu sublimezi viata, pentru ca nu sublimezi cotidianul, pentru ca il scrii ca pe un cartarescian diluat sau ca pe un douamiism expirat, pentru ca trebuie sa pui mana si sa citesti poezie adevarata, ca sa simti cum iti fierbe sangele prin vene, cum ti se sparg tamplele, cum iti sare inima din piept. Intelegi ca tu scrii o lalaiala, o proza fara niciun Dumnezeu care nu se poate numi poezie? Asa ca, nu ma lua pe mine cu balcanismul, ca poetii adevarati din Romania nu scriu lalaieli de dragul balcanismului. Poetii adevarati privesc dincolo de banalul si mizeria care ii inconjoara, astfel incat sa transmita un mesaj autentic, folositor, celor care citesc si celor care vor urma.