n-am prea inteles logica povestirii dar daca ideea este ca nu mai vedem maretia din jur atunci cred ca problema nu este cit de mari sintem ci cit de orbi
Nu știu, primele trei strofe curg bine, doar în două părți se rupe ritmul: "curioși căci" și "-am clipit măcar pentru că". Ultima strofă mi s-a părut însă expediată, de fapt nu strofa în sine, ci ideea. Poate ți-a fost teamă să nu te lungești, dar n-ai reuști balansul optim. Părerea mea. Iar "mintea lui urâcioasă" duce mai degrabă cu gândul la o glumă... Se simte o undă ironică prin toată poezia, dar din nou mi se pare ciudat că nu reușesc să-mi dau seama dacă e intenționată sau nu. Poate să fie vina mea, să nu fiu prea receptivă azi, habar n-am.
desi sunt de acord cu regulamentul site-ului si, fireste, cu respectul fata de partenerul de dezbatere, nu imbratisez ideea respectarii literei regulamentului, ci a spiritului sau. deoarece, accentuand litera, se pierde din vedere cuvantul si ceea ce spune el. fara o flexibilitate a intelegerii si a acordului din mers, intre parteneri si fata de regulament, se ajunge la opusul a ceea ce se doreste. sper ca tu, vladimir, sa revii asupra deciziei de a renunta la statutul de editor. iar dvs, dle virgil titarenco, indraznesc sa va rog a manifesta o mai mare clementa ( nu stiu daca acesta e cuvantul cel mai potrivit) fata de "copiii" dvs. literari. ptr ca ceea ce ne aduna si ne tine aici, aproape, e nevoia de a scrie si a imparti aceasta. dincolo de regulamente, de suparari si bucurii, conteaza sa scriem poezie sau sa incercam mereu aceasta. daca veti dori sa imi raspundeti sper sa aveti in vedere intentia comentariului meu, nu stangacia cuvintelor mele.
Sixtus, uneori în lucrurile simple e toată frumusețea. ia de exemplu o iesle. simplă, dar facilitară hranei atâtor nebănuite frumuseți. un text simplu care l-am vrut să-l agăț ca un tablou al sărbătorilor.
Alina, Lea, Silviu multumiri pentru feed-back si scuze pentru intarzierea raspunsului. Foarte interesant modul in care fiecare dintre voi a perceput textul.
Probabil ați vrut sa spuneți profetul Isaia 56:5 „le voi da în Casa Mea și înăuntrul zidurilor Mele un loc și un nume mai bune decît fii și fiice; le voi da un nume veșnic, care nu se va șterge.” deși am rezerve în ce măsură cuvintele lui Isaia se potrivesc teologic cu Holocaustul. Vedeți că ați transcris greșit numele României, asta în cazul în care nu a fost intenționat. Cu siguranță că un astfel de Muzeu își avea locul deși mie mi se pare puțin cam trivială denumirea de muzeu și aș fi preferat-o pe cea de memorial. În același timp am început să mă întreb din ce în ce mai mult în ultima vreme dacă va exista vreodată un asemenea lăcaș dedicat și celor peste 40 de milioane de oameni uciși de teroarea comunistă în secolul 20.
"mă golesc de mine ca un stilou de cerneală," aş fi reformulat cam aşa: "mă golesc de mine (cum) stiloul de cerneală"
Şi forma aleasă de mine, şi cea propusă de tine sunt două comparaţii suficiente (se înţelege perfect ce şi cum), cu diferenţa că prin sugestia ta, aş scăpă de un "de", dar, prin "cum", m-aş pricopsi cu un iz eliptic prea mare.
"şi, parcă, aici, ceva nu merge: "Am steme pe ochi,/nu disting între glasul ud de mamă şi iubită;/în copacul care mă îmbracă,/degetele pipăie un fulger, un călător, un sărut." - de la iubită încolo, nu ştiu, schimbat ceva, dar ideea să rămână" -o să gândesc.
Maestre, interesant eseul! Dar, parcă, faceți ce faceți și tot la Platon și la sistemul său rudimentar, dihotomic, ajungeți! Cred că dintre toate ism-ele, hărăzite a se dizolva în sucul (filozofico-gastric) burdihanului post-modernității, rămâne cel al materialismului, dialectic și sceptic (totodată) tinzând, asimptotic, spre o obiectivizare absolută, prin experiment (nemijlocit și repetabil) și nu prin intuiție (fie ea și poetică)! Cu amiciție, Ioan J
ideea era că altul era momentul când având această vechime de urmărit ce se petrece pe acest portal literar ar fi trebuit să interveniți. la turnuri nu mă pricep vă las pe dvs. despre omletă: după ce o mâncați am o întrebare: dvs. beți cafeaua sau plimbați cafeaua? asta ca să nu o luăm prin dumbrava minunată.glumesc desigur.sau poate nu...
bun, desi as fi renuntat la "e" din primul vers "scop unic" imi suna putin de lemn si poate cam pleonastic. inteleg ideea de intentie concentrata pe un singur obiect dar probabil ca ar trebuit sugerata altfel in strofa a doua as fi renuntat la "ea". se subintelege. si as fi renuntat si la "inapoi". si acesta este relativ redundant. dar in rest are acel "spark". poate putea fi mai lunga
mai toate textele mele din ultimele luni au fost marcate ca inacceptabile si sincer nu inteleg de ce. e doar o razbunare? iata cel mai recent. voi, ca colegi de site, ce credeti? aveti si voi parerea voastra, a voastra si numai a voastra?
imi place cum se amesteca senzatia de fericire, erosul, cu aura bunicii, a copilariei,ploaia ca o dulce, inofensiva betie; si apoi vastul teritoriu pe care il marcheaza dragostea in euforia ei de 'caine' (ca sa ma folosesc de imaginea finala:), abandonul si sfasierea indoielii, nu , autorul nu ne poate duce in eroare cu acel final, sigur nu a fost o zi ca oricare alta. frumos!
Imi pare rau, pe 26 mai nu voi fi in tara. Regret. As fi vrut sa te cunosc, Profetule. Si pe bobadil, de asemenea. Totusi, as vrea sa am cartea. Cui si unde platesc pentru a o primi postal? Stefan Doru Dancus
Bobadile, pentru a nu stiu cita oara reusesti sa impusti doi iepuri dintr-o data. Reusesti sa fii si ridicol si incorect. In primul rind ca in fotografia de aici nu esti tu si familia ta. Nimeni nu a caricaturizat asa ceva. Sint convins ca Vlad nu ar face asta. Pentru ca are mult prea mult bun simt. Tu insa faci valuri cu ofuscari si reprosuri denaturate. Mai mult de atit, nu ai dreptate nici macar cu faptul ca eu m-as supara daca s-ar face cu mine asa ceva. Uite, aici ne deosebim. Eu nu sint asa de suparacios si plingacios ca tine. Iar cu portretul meu Vlad ca facut misto nu o data ci de doua ori. Iar daca nu crezi te invit sa verifici aici: http://www.hermeneia.com/arte_vizuale/5227 si aici: http://www.hermeneia.com/arte_vizuale/5845 Asa ca inainte sa emiti chestii din astea scofilcite mai bine te documentezi. Face bine imagine. Si nu mai vorbi din ce ti se pare. Pentru ca asa cum ti-am mai spus, devii treptat un om pe care oamenii nu il mai iau niciodata in serios. Si uite, tocmai pentru ca te-am vazut ca plingi cu lacrimi asa mari nu am sa pun poza pe prima pagina. Nu pot sa te vad cum suferi atit de mult. Cum zic americanii la asta?... parca Woosy - in vocabularul "urban" american asta se traduce cam asa: "A very weak character or girly kind of male." Recunosc, americanii sint cam sexisti cind definesc asta (sorry girls out there) dar asta mi-a sugerat comentariul tau. Woosy
eu, cum de altfel sper că și dumneavoastră domnule profesor, ar prefera în locul acestei plăceri "perverse", o clasă politică matură. Iar aceasta pentru că mulți români, ca dumneavoastră, Virgil, sau eu, nu merită contextul (istoric) stupid în care ne aflăm. În rest, ferice de cei cu: după mine potopul... spun amar!
.......... :)adrian , fragmentelul asta e chiar reusit. eu cred ca tu ai mult talent la proza. excluzand" trei punctele" de la inceputul paragrafelor, care cred ca sunt asa, de amorul artei, ai scris o chestie draguta si funny.
eu de fapt apreciez cand cineva scrie si reuseste sa ma faca sa termin un text si pe deasupra sa mai si zambesc. deci, penita.......... :)
faci referire la stările comportamentale masculine ca să evidenţiezi pe cele feminine, şi asta mi se pare nu numai fair play, dar şi poetic, aşa încât, scrie, Dorina, scrie, şi nu lăsa pe nimeni să te împiedice să o faci! prin urmare, te mai aştept aici.
pe mine au inceput sa ma plictiseasca de multa vreme textele astea "amorezate". n-am nimic cu femeile care se indragostesc. din punctul meu de vedere este insa la fel ca si mersul la pescuit sau sapatul de morminte. daca incepi sa imi descrii sau sa imi spui ce simti incetezi sa mai scrii poezie. poezia nu este ce s-a intimplat ci ce ajungi sa scrii pentru ca s-a intimplat ceea ce s-a intimplat. la urma urmei cred ca si sylvia plath cu tot "confesionalismul" ei nu a facut "naratiuni".
singurul vers care mi-a atras atentia a fost "dar ție îți plac artificiile și să te închizi în cercul tău desenat cu cretă mov"
Cine-o fi?! Poate te lămureşti dupa ce citeşti com-ul meu de la "Haiku Şura" (parodie).
Un idiciu ar fi :
”Şi, trist, rănit, admonestând copacii,
îşi schimbă-n bucurie al său of –
privind pedant în bucheţelul vacii,
descoperă subit că-i filosof.”
Precum în următoarele când te apucă « filosofarea», ”descoperind subit că-[s] filosof”.
’Discuţie anevoioasă; pentru că e pe net… Pe scurt, mai spun doar: o luăm de la ipoteza Sapir-Whorf, până la Cotitura Lingvistică. Doar aşa pot spune ce înseamnă pentru mine "abordare analitică". În fapt, pentru a putea avea oarecare succes, pentru a ajunge la un rezultat decent, ar trebui să ne ducem la vechea dilemă - "cuvintele sunt convenţie ori esenţa obiectului/fenomenului reprezentat?" [Adică ce-a fost mai întâi : ”convenţia ori esenţa..(aşa şi pe dincolo)” ca să nu zic, de exemplu, scopul sau periscopul, sau alte alea n.m. G.M] Având un eventual acord, situându-ne în acelaşi univers lingvistic (vizavi de semnificaţie) putem să ne înţelegem rezonabil. Vedeti, aşadar, cât avem de acoperit. [Exact cât să priveşti ”pedant în bucheţelul vacii!” n.m. G.M.]’ (AAA! Îhâm!)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
eu am râs! acum stiu de ce dau oamenii marunt din picioare!
pentru textul : fiecare cu treaba lui deMulțumesc Ralouk, ești o scumpi și tu știi asta. Pupici!
pentru textul : din băscuța roșie am scos iepurașul den-am prea inteles logica povestirii dar daca ideea este ca nu mai vedem maretia din jur atunci cred ca problema nu este cit de mari sintem ci cit de orbi
pentru textul : Poveste cu un om mare care voia să fie mic deAlina, mulţumiri şi mult succes! vei reuşi şi de data asta! las şi o peniţă pentru virtualia 13. sper să cadă într-o vineri 13:)))! bau!:)
pentru textul : Virtualia 13 - ediţia ta norocoasă deNu știu, primele trei strofe curg bine, doar în două părți se rupe ritmul: "curioși căci" și "-am clipit măcar pentru că". Ultima strofă mi s-a părut însă expediată, de fapt nu strofa în sine, ci ideea. Poate ți-a fost teamă să nu te lungești, dar n-ai reuști balansul optim. Părerea mea. Iar "mintea lui urâcioasă" duce mai degrabă cu gândul la o glumă... Se simte o undă ironică prin toată poezia, dar din nou mi se pare ciudat că nu reușesc să-mi dau seama dacă e intenționată sau nu. Poate să fie vina mea, să nu fiu prea receptivă azi, habar n-am.
pentru textul : Scrâșnitorul dedesi sunt de acord cu regulamentul site-ului si, fireste, cu respectul fata de partenerul de dezbatere, nu imbratisez ideea respectarii literei regulamentului, ci a spiritului sau. deoarece, accentuand litera, se pierde din vedere cuvantul si ceea ce spune el. fara o flexibilitate a intelegerii si a acordului din mers, intre parteneri si fata de regulament, se ajunge la opusul a ceea ce se doreste. sper ca tu, vladimir, sa revii asupra deciziei de a renunta la statutul de editor. iar dvs, dle virgil titarenco, indraznesc sa va rog a manifesta o mai mare clementa ( nu stiu daca acesta e cuvantul cel mai potrivit) fata de "copiii" dvs. literari. ptr ca ceea ce ne aduna si ne tine aici, aproape, e nevoia de a scrie si a imparti aceasta. dincolo de regulamente, de suparari si bucurii, conteaza sa scriem poezie sau sa incercam mereu aceasta. daca veti dori sa imi raspundeti sper sa aveti in vedere intentia comentariului meu, nu stangacia cuvintelor mele.
pentru textul : nu suport vara asta verde-gălbui deSixtus, uneori în lucrurile simple e toată frumusețea. ia de exemplu o iesle. simplă, dar facilitară hranei atâtor nebănuite frumuseți. un text simplu care l-am vrut să-l agăț ca un tablou al sărbătorilor.
pentru textul : Pe drum cu Iosif și Maria deTextul mi se pare o tentativa de epatare, care, ca cele mai multe astfel de tentative, pica in capcana ermeticului.
"Ce i se perfira secular în barba
Oxigenată în fiecare secundă
Din celestul lui ceas"
pompos si inutil...
ialin
pentru textul : Lumea ca tablă de şah demultumesc , ottilia!
pentru textul : e v a deAlina, Lea, Silviu multumiri pentru feed-back si scuze pentru intarzierea raspunsului. Foarte interesant modul in care fiecare dintre voi a perceput textul.
pentru textul : jurnal deProbabil ați vrut sa spuneți profetul Isaia 56:5 „le voi da în Casa Mea și înăuntrul zidurilor Mele un loc și un nume mai bune decît fii și fiice; le voi da un nume veșnic, care nu se va șterge.” deși am rezerve în ce măsură cuvintele lui Isaia se potrivesc teologic cu Holocaustul. Vedeți că ați transcris greșit numele României, asta în cazul în care nu a fost intenționat. Cu siguranță că un astfel de Muzeu își avea locul deși mie mi se pare puțin cam trivială denumirea de muzeu și aș fi preferat-o pe cea de memorial. În același timp am început să mă întreb din ce în ce mai mult în ultima vreme dacă va exista vreodată un asemenea lăcaș dedicat și celor peste 40 de milioane de oameni uciși de teroarea comunistă în secolul 20.
pentru textul : Yad Vashem- Muzeul Holocaustului de"mă golesc de mine ca un stilou de cerneală," aş fi reformulat cam aşa: "mă golesc de mine (cum) stiloul de cerneală"
Şi forma aleasă de mine, şi cea propusă de tine sunt două comparaţii suficiente (se înţelege perfect ce şi cum), cu diferenţa că prin sugestia ta, aş scăpă de un "de", dar, prin "cum", m-aş pricopsi cu un iz eliptic prea mare.
"şi, parcă, aici, ceva nu merge: "Am steme pe ochi,/nu disting între glasul ud de mamă şi iubită;/în copacul care mă îmbracă,/degetele pipăie un fulger, un călător, un sărut." - de la iubită încolo, nu ştiu, schimbat ceva, dar ideea să rămână" -o să gândesc.
pentru textul : p.s deMaestre, interesant eseul! Dar, parcă, faceți ce faceți și tot la Platon și la sistemul său rudimentar, dihotomic, ajungeți! Cred că dintre toate ism-ele, hărăzite a se dizolva în sucul (filozofico-gastric) burdihanului post-modernității, rămâne cel al materialismului, dialectic și sceptic (totodată) tinzând, asimptotic, spre o obiectivizare absolută, prin experiment (nemijlocit și repetabil) și nu prin intuiție (fie ea și poetică)! Cu amiciție, Ioan J
pentru textul : Câte ceva despre simțul intern deideea era că altul era momentul când având această vechime de urmărit ce se petrece pe acest portal literar ar fi trebuit să interveniți. la turnuri nu mă pricep vă las pe dvs. despre omletă: după ce o mâncați am o întrebare: dvs. beți cafeaua sau plimbați cafeaua? asta ca să nu o luăm prin dumbrava minunată.glumesc desigur.sau poate nu...
pentru textul : Băieți de cauciuc vor săruta fete de cauciuc deun fel de a scrie de parcă ascult bb king sau van morrison. trebuie sa ai o stare pentru a citi acest poem. oricum, felicitari!
pentru textul : Despachetez, împachetez valiza debun, desi as fi renuntat la "e" din primul vers "scop unic" imi suna putin de lemn si poate cam pleonastic. inteleg ideea de intentie concentrata pe un singur obiect dar probabil ca ar trebuit sugerata altfel in strofa a doua as fi renuntat la "ea". se subintelege. si as fi renuntat si la "inapoi". si acesta este relativ redundant. dar in rest are acel "spark". poate putea fi mai lunga
pentru textul : Red demai toate textele mele din ultimele luni au fost marcate ca inacceptabile si sincer nu inteleg de ce. e doar o razbunare? iata cel mai recent. voi, ca colegi de site, ce credeti? aveti si voi parerea voastra, a voastra si numai a voastra?
http://hermeneia.com/node/12707
pentru textul : Canibalism liric deimi place cum se amesteca senzatia de fericire, erosul, cu aura bunicii, a copilariei,ploaia ca o dulce, inofensiva betie; si apoi vastul teritoriu pe care il marcheaza dragostea in euforia ei de 'caine' (ca sa ma folosesc de imaginea finala:), abandonul si sfasierea indoielii, nu , autorul nu ne poate duce in eroare cu acel final, sigur nu a fost o zi ca oricare alta. frumos!
pentru textul : oricare alta deImi pare rau, pe 26 mai nu voi fi in tara. Regret. As fi vrut sa te cunosc, Profetule. Si pe bobadil, de asemenea. Totusi, as vrea sa am cartea. Cui si unde platesc pentru a o primi postal? Stefan Doru Dancus
pentru textul : Mirabile Dictu deun poem armonic, care curge firesc. retin strofa a doua!
pentru textul : Să-mi cânte deAcest text trebuie șters fiindcă este un duplicat.
pentru textul : Anotimpul nașterii mele deSarbatori fericite!
pentru textul : de Nașterea Domnului deCraciun fericit tuturor!
Bobadile, pentru a nu stiu cita oara reusesti sa impusti doi iepuri dintr-o data. Reusesti sa fii si ridicol si incorect. In primul rind ca in fotografia de aici nu esti tu si familia ta. Nimeni nu a caricaturizat asa ceva. Sint convins ca Vlad nu ar face asta. Pentru ca are mult prea mult bun simt. Tu insa faci valuri cu ofuscari si reprosuri denaturate. Mai mult de atit, nu ai dreptate nici macar cu faptul ca eu m-as supara daca s-ar face cu mine asa ceva. Uite, aici ne deosebim. Eu nu sint asa de suparacios si plingacios ca tine. Iar cu portretul meu Vlad ca facut misto nu o data ci de doua ori. Iar daca nu crezi te invit sa verifici aici: http://www.hermeneia.com/arte_vizuale/5227 si aici: http://www.hermeneia.com/arte_vizuale/5845 Asa ca inainte sa emiti chestii din astea scofilcite mai bine te documentezi. Face bine imagine. Si nu mai vorbi din ce ti se pare. Pentru ca asa cum ti-am mai spus, devii treptat un om pe care oamenii nu il mai iau niciodata in serios. Si uite, tocmai pentru ca te-am vazut ca plingi cu lacrimi asa mari nu am sa pun poza pe prima pagina. Nu pot sa te vad cum suferi atit de mult. Cum zic americanii la asta?... parca Woosy - in vocabularul "urban" american asta se traduce cam asa: "A very weak character or girly kind of male." Recunosc, americanii sint cam sexisti cind definesc asta (sorry girls out there) dar asta mi-a sugerat comentariul tau. Woosy
pentru textul : login deeu, cum de altfel sper că și dumneavoastră domnule profesor, ar prefera în locul acestei plăceri "perverse", o clasă politică matură. Iar aceasta pentru că mulți români, ca dumneavoastră, Virgil, sau eu, nu merită contextul (istoric) stupid în care ne aflăm. În rest, ferice de cei cu: după mine potopul... spun amar!
pentru textul : „Hazardul şi oiştea” desunt putin bulversat de cat de multe poti tu "arata" intr-un text atat de scurt. e si poveste. si imagini. si senzatii. si amintiri. si umor amar.
pentru textul : drum cât se poate de colorat de.......... :)adrian , fragmentelul asta e chiar reusit. eu cred ca tu ai mult talent la proza. excluzand" trei punctele" de la inceputul paragrafelor, care cred ca sunt asa, de amorul artei, ai scris o chestie draguta si funny.
pentru textul : Norocosul deeu de fapt apreciez cand cineva scrie si reuseste sa ma faca sa termin un text si pe deasupra sa mai si zambesc. deci, penita.......... :)
faci referire la stările comportamentale masculine ca să evidenţiezi pe cele feminine, şi asta mi se pare nu numai fair play, dar şi poetic, aşa încât, scrie, Dorina, scrie, şi nu lăsa pe nimeni să te împiedice să o faci! prin urmare, te mai aştept aici.
pentru textul : Scrie! dese prea poate să ai oarecum dreptate! mulțumesc frumos, Virgil! apreciez onestitatea ta de mult timp!
pentru textul : and time goes on depe mine au inceput sa ma plictiseasca de multa vreme textele astea "amorezate". n-am nimic cu femeile care se indragostesc. din punctul meu de vedere este insa la fel ca si mersul la pescuit sau sapatul de morminte. daca incepi sa imi descrii sau sa imi spui ce simti incetezi sa mai scrii poezie. poezia nu este ce s-a intimplat ci ce ajungi sa scrii pentru ca s-a intimplat ceea ce s-a intimplat. la urma urmei cred ca si sylvia plath cu tot "confesionalismul" ei nu a facut "naratiuni".
pentru textul : m-am lăsat de fumat desingurul vers care mi-a atras atentia a fost "dar ție îți plac artificiile și să te închizi în cercul tău desenat cu cretă mov"
Cine-o fi?! Poate te lămureşti dupa ce citeşti com-ul meu de la "Haiku Şura" (parodie).
Un idiciu ar fi :
”Şi, trist, rănit, admonestând copacii,
îşi schimbă-n bucurie al său of –
privind pedant în bucheţelul vacii,
descoperă subit că-i filosof.”
Precum în următoarele când te apucă « filosofarea», ”descoperind subit că-[s] filosof”.
’Discuţie anevoioasă; pentru că e pe net… Pe scurt, mai spun doar: o luăm de la ipoteza Sapir-Whorf, până la Cotitura Lingvistică. Doar aşa pot spune ce înseamnă pentru mine "abordare analitică". În fapt, pentru a putea avea oarecare succes, pentru a ajunge la un rezultat decent, ar trebui să ne ducem la vechea dilemă - "cuvintele sunt convenţie ori esenţa obiectului/fenomenului reprezentat?" [Adică ce-a fost mai întâi : ”convenţia ori esenţa..(aşa şi pe dincolo)” ca să nu zic, de exemplu, scopul sau periscopul, sau alte alea n.m. G.M] Având un eventual acord, situându-ne în acelaşi univers lingvistic (vizavi de semnificaţie) putem să ne înţelegem rezonabil. Vedeti, aşadar, cât avem de acoperit. [Exact cât să priveşti ”pedant în bucheţelul vacii!” n.m. G.M.]’ (AAA! Îhâm!)
pentru textul : Povestea filosofului deconstructiv dePagini