Frumos poem, câteva încercări un pic forțate de inovare dar care nu disonează, o mânuire pricepută a cuvintelor, a sublinierilor, completarea pe vizual... un poem reușit la multe capitole.
Un pic prea mecanicist însă, deși e și asta o inovare interesantă și un pic prea umflat în pene cu aceleași absolut nepotrivite citate din upanișade în subtitlu. Pe bune Vero, tu chiar ai asimilat upanishadele sau doar ți-au plăcut niște chestii așa cât să le înfigi prin subtitluri?
Oricum, un poem întreg, felicitări.
Andu
vad acest text ca pe un semnal de alarma. inclusiv inlegatura cu masivele defrisari din Bucovina din ultimii ani, care duc la inundatii in aproape fiecare anotimp apoi, e o ironie fina si venita extrem de prompt! marian, om de munte, stie sa bata fierul cat e cald ;) textul nu e nicidecum o gluma si va putea fi citit cu aceeasi placere si in viitor si inalt context, cred
yester, permite-mi sa intervin, dar tu chiar nu percepi diferenta dintre "a fi de o anumita conjugare" si "a se conjuga" deasemeni, chiar nu intelegi logica lui "desi e" - adica "in ciuda faptului ca", "in pofida", etc...?
o lume secretă a-b-c-d în geometria inimii proiectată sub coordonatele unui alt timp, sigur al tinereții: "între a și b există mereu un ce care se cere trecut trecutul tău, trecutul meu și trecutul trecutului nostru". sună a a cacofonie însă "pentru că- cum ar fi" și e păcat...
Alma, am o rugaminte. Cind mai pui imagini in pagina te rog sa nu mai folosesti pentru ele nume care contin spatii. De exemplu in loc de alba ca zapada.jpg este mult mai bine sa folosesti alba_ca_zapada.jpg. Unele webservere si unele browsere au dificultati cu modul de interpretare al spatiilor care nu se traduc peste tot uniform. Chestia aceasta e valabila pentru toata lumea care intentioneaza sa "puna poze".
am citit poemul de 5 ori în ultimele 5 minute. nu ştiu să fac critică literară dar poemul merită evidenţiat. cel puţin pentru partea pe care am menţionat-o mai sus şi finalul excelent.
yester, nu stiu ce crezi tu despre mine si nici nu prea m-am prins cine e discipolul in discutia asta. Idea e insa ca: unu, pe hermeneia (daca tot ai ales "site-ul pentru că sunt comentarii pe text") atunci te rog sa te rezumi la comentarii pe text si sa te abtii de la remarci de genul "esti haioasa" sau "da-ti jos ochelarii". N-au nici o legatura cu textul. Regulamentul precizeaza , zic eu, destul de clar ca se doreste o limitare a folosirii acestui spatiu pentru discutii "informal" si tottodata nu se permit atacuri la persoana. Formularile din comentariile tale au fost undeva pe la frontiera cu astfel de atitudini si m-as bucura daca le-ai evita pe viitor. De felul meu nu imi place sa fac educatie nimanui si tocmai de aceea am scris Regulamentul, ca sa nu fie nevoie sa devin babysitter. doi, personal nu cred ca e o licenta ortografica ci a fost initial o eroare care ti-a scapat si dupa aceea ai cam cotit-o. Dar, of course, nu am dovezi, asa ca ramine in coada de peste. Dar nu uita ca pestele se impute daca il tinem prea mult. Asa ca.. trei, nu subestimez pe nimeni. incearca sa faci si tu asta cu toti membri hermeneia, inclusiv Alina Manole. patru, despre Dinu Flămând, Alexandru Lungu, Ilie Constantin, habar n-am cine sint, nu stiu la ce zvon si la ce burg te referi. Poate ma lamuresti tu. Daca vrei sa scrii ceva despre gramatica structurala sau despre orice alt subiect filologic hermeneia iti sta la dispozitie, sectiunea Proza, subsectiunea Articole. merci de intelegere
ioan a adus combinistii pe hermeneia... da! orasul de Fe care acopera si construieste. poem al realitatii, angajat, inchis, rigid si, totusi extrem de mobil... o lume a robotilor. este bun poemul si cred ca "toti bea" este o licenta dupa o licenta. bine ai venit, ioan. sper sa te simtit bine aici. vezi, ca nu ai voie sa zambesti emotikonique. eu am zambit putin. spor si cat mai multe texte bune.
da, ai dreptate, de fapt voiam sa scriu doua entitati:f si b-femeie si barbat. am corect mersi. cineva imi atragea atentie ca: ce-au împărțit același somn aceeași respirație... ar fi cliseu... nu stiu eu n-am mai inalnit stuctura in acest fel.. multumesc frumos!
da, cred ca m-ar interesa sa incurajez mai mult pe Hermeneia literatura si cultura acestor "hidden minorities of Romania". Oricare ar fi ele. Astept lipoveni, haholi, tatari, aromani, ceangai, bulgari banateni, evrei maramureseni, cehi, ruteni, nemți de rădăuți și alții care or mai fi. Am senzatia ca se ascund chestii interesante in literatura inca nescrisa a acestor oameni care au fost marginalizati atitea sute de ani.
este stilul care te merită, te îmbracă în cămașa lui de țipăt. un poem deosebit prin mesaj și compoziție. aș putea spune că este elegia disco dincolo de credința ce nu pare decât refugiul igrasios al conștiinței. "nu este adevărat că ceea ce nu știi nu te poate răni tăcerea se plătește cu supoziții acerbe incertitudini mai adânci decât igrasia din biserici mai tulburi decât elucubrațiile din biblie asimilate ad litteram" are ceva dintr-un plânset pe care nu îl scrii decât pe ruinele din tine sfâșiate piatră cu piatră până la disperare. și pentru că "îți rămâne doar muzica refugiu" Tomorrow's Just Another Day, chiar dacă...
am schimbat dragii mei sper că e mai bine. mersi fain pentru impresiile şi sugestiile voastre. am plecat la ţară mă cheamă primăvara să sap nişte poeme ghiocelice...:)
I wish I would know where the first half ends and where it starts to fall apart, even if at the moment I don't feel like changing anything. Thanks for passing by.:)
părerea mea este că arta încetează odată cu sfîrșitul strofei a doua. restul e un fel de găselniță care nu a reușit să se găsească pe ea însăși. dar asta nu înseamnă că textul nu poate fi refăcut. ca o notă de subsol: mă amuză sensibilitățile aparent posandropauzale ale unora. și mă întreb, chiar așa nu mai reușim să identificăm de ce ne place ce ne place. și o altă notă (tot de subsol): nu prea înțeleg cum putea gioconda, care de cînd mă știu era italiancă (sau franțuzoaică) să aibă pielea... verde (fiindcă malahitul este verde - sau albăstrui în situații rare). e doar o enigmă a textului pe care nu am reușit să o exegetez.
cu tot respectul pentru amintirea lui Leoveanu dar nu exista cumva un risc prea mare de auto-strangulare in niste forme foarte limitate care la urma urmei pot da nastere la artificializare si uniformizare?
si de ce crezi ca textul nu ar mai putea contine si ultimul vers? in afara de "argumentul" acesta fonetic.
lipsit de importanţă dacă nu aş fi aflat cine conduce taxiul.
viaţa este un instantaneu închis-deschis, este zgomotul pe care îl aud implicit în urechi la fiecare închis-deschis, este clipirea, imagine cu imagine, derulată cu viteza "regulamentară". mi-a plăcut discursul. are ceva marcant. închis-deschis poate semnifica viaţă-moarte, viaţă-moarte. un fior trece prin tine fără să poţi scăpa de reflexia luminii!
este un discurs extraordinar, totul are vitalitate şi totuşi, există teama înaintării prin cuvinte. te întrebi dacă este un film sau chiar realitatea. este acţiune interioară, intensă, deşi pare că se derulează ori se insistă pe o lentoare convenabilă, cum ar fi " în viteza aia să iubeşti o fată neobservată în adolescenţa trăită lent astfel încât să fi rămas tânăr mereu îţi pare rău". şi nu pot să nu remarc o secvenţă cu efect vizual:
"într-o fotosinteză inutilă soarele
din ce în ce mai gri
de fapt este un culoar cu uşi care se dau la o parte
chiar în faţa ta ca şi cum te-ai feri
acoperi ceea ce crezi
ochii tăi în clipa impactului
să-ţi facă loc să treci printre ele
dacă scoţi mâna le-ai putea închide
alta ar fi succesiunea imaginilor din viaţa pe care o vezi
la fiecare mişcare deschis-închis" pe care n-am s-o mai explic. se demonstrează prin sine!
aşa încât, sunt bucuroasă să acord o peniţă. de aur!
felicitări!
...Prima unitate mi se pare esența textului. Ce urmează parcă este o logică derulare e aceluiași nucleu, dar nu știu dacă și necesară. A.A.A pi es: într-una ( versul doi) se screi fără cratimă
Adela, antiteza este interesanta, insa, dupa opinia mea, ai multe cuvinte pe care le-ai putea "scutura" din text. si, tot dupa opinia mea, ai putea reformula in anumite locuri. Sper sa-mi ierti indrazneala, dar mi-am permis sa-l recladesc incercand sa nu schimb nimic din arhitectura lui initiala...iata ce-a iesit: Ce aproape de cer, dar totuși departe Bei ceaiul la revărsarea zorilor, Când îngerii își schimbă tura. Porți în portofel o iconiță de aur, Deguști croissantul, uitând de cerșetorul din colț și de iconița lui murdară, Îngerul lui e prea obosit să lupte zilnic cu deșeurile pe care tu le arunci, Spui raspicat Doamne ajută, cerșetorul are îngerul mut, Il duce mândru pe umar până la mănăstirile periferiei Pe tine te doare benzina, te oboseste lumea ce ti se intinde la picioare Mătănile tale sunt hârtii fosnitoare sfințite de popi ale lui sunt ranile prin care simte acut frigul bisericii din cand in cnd sunteti foarte aproape - el iti spala parbrizul tot sperand ca i se va reflecta Dumnezeu în oglinda retrovizoare. Sa nu uit: bine-ai venit pe Hermeneia si mult succes.
catedrala din modena pentru o clipa a devenit scena de teatru.. luciano pavarotti a lasat pana in cele mai mici detalii ,,regia'' acestui ultim concert mut... in fundal, un cor al robilor ...nabuccieni laici si clerici imprejurul unei sunet metamorfozat sub ochii lor in lebada apoi in fum... trioul carerras, pavarotti & domingo a adus laolalta un tenor spint, unul liric si unul dramatic o trinitate sonora impecabila tehnic si timbral...cladita pe scoala de bel canto italiana da, a avut si detractori cum sta bine oricarui demiurg....ca nu stia note? e hilar sa se spuna asta despre un om care a abordat un repertoriu vast epuizand toate rolurile specifice tipului sau de glas, a lasat interpretari de referinta intrand alaturi de marilyn horne si joan suttherland intr/o distributie care a tinut casa inchisa stagiuni intregi la marile teatre ... a impresionat prin acuratete intonationala, prin agilitate vocala intrucat era singurul barbat care putea executa triluri sublime!!!! a fost de o jovialitate extravaganta as putea spune cum doar cei nascuti in italia pot fi, a avut un trup maiestuos si totusi nu i/a incaput sufletul... era nevoie de o astfel de cutie de rezonanta pentru un instrument muzical de exceptie... ascultand inregistrarile lui acum cateva luni si reascultandu/le acum se simte pe pelicula ca a murit... ma uit si mi/e teama sunetul sa nu se deterioreze, fiecare opus in format audio sau video devenind un tablou ...artistul a murit , a murit , a murit... cand isi desfacea batista alba la concertele de caritate imi aduceam aminte de batranii care inodau un ban alb in stergar pentru zilele negre... spirit profund religios, si/a ales o data anume sa plece in ceruri..cu renumita curtoazie specifica italienilor a deschis cortinele cerurilor cu ave maria inchinandu/se Fecioarei pe care atat ortodocsii cat si catolicii o cinstesc in chip deosebit... as vrea sa mai adaug faptul ca a fost un cantaret atat al elitelor muzicale cat si al publicului larg, a dus opera in parc, pe stadion, mai mult a avut colaborari cu interpreti apartinand altor genuri muzicale innobiland prin glasul sau acele clipe dar revenind la opera si/a definit un stil inconfundabil... nu mai era nevoie sa vedem trupul imens era de ajuns sa auzim primul sunet si dadeam sonorul mai tare...ssst, canta pavarotti...
Exceptional text (si nu imi place sa arunc cuvinte asa, intr-o doara) cu o aura de modern in forma aceasta care deja nici clasica nu o mai pot numi pentru ca Dedalul reinventeaza, aseaza cuvinte alaturi de semne cabalistice dincolo de punctuatie si uite cum ramai asa, privitor mut la un teatru nu al absurdului ci dimpotriva al unui concret izbavitor si ce sa vezi, livezi, cirese si imaginarul care iti joaca o minunata festa pana la urma nu ai ce face... iei textul il stropesti cu apa si ii zici poezie. Ave tie Dedale ca te mai citesc si io pe aici, amaratul de mine. Se ascund elefantii prin ciresi, oamenii printre crime de lesmajestate si poetii printre noi. Asa a fost si asa va ramane mereu. Andu
Oricum, o dată expusă ideea centralizării acestor texte, face mai mult sens. Cu toate acestea, cred că într-adevăr trebuie să fiți atent în a nu cădea în ceva gen "note de jurnal". Interesul cititorului este trezit, iar intertextualitatea pe care înțeleg că o veți căuta în volumul respectiv poate fi de ajutor, numai că textul în sine mai are nevoie de ceva cizelare. Le-aș vedea ca hinturi (mură-n gură e banal), dar nu simple definiții. Partea cu abandonul lecturii la jumătate este, cel puțin deocamdată, exclusă. Mie uneia îmi plac jocurile, cu cât mai criptice, cu atât mai bine. Și-apoi, la urma urmelor, nu cred că vreți să vă citească "toată lumea", acesta fiind un deziderat nerealist. Cred mai curând în nișele existente la ora actuală în literatură, și se pare că dvs. căutați tot ceva de acest gen. Ca o mică paranteză, dacă îmi permiteți, nu cred să fiu eu prima care să vă aducă aminte că suntem urmăriți de ceea ce urmărim. Cu zâmbet, Bianca.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
și asta este o problemă pentru că..... ?
pentru textul : în dimineața asta mi-am ars poeziile deFrumos poem, câteva încercări un pic forțate de inovare dar care nu disonează, o mânuire pricepută a cuvintelor, a sublinierilor, completarea pe vizual... un poem reușit la multe capitole.
pentru textul : Vera ikon deUn pic prea mecanicist însă, deși e și asta o inovare interesantă și un pic prea umflat în pene cu aceleași absolut nepotrivite citate din upanișade în subtitlu. Pe bune Vero, tu chiar ai asimilat upanishadele sau doar ți-au plăcut niște chestii așa cât să le înfigi prin subtitluri?
Oricum, un poem întreg, felicitări.
Andu
multam de trecere silvia. oricum este una din poeziile scrise in lipsa de mare inspiratie si abandonata oarecum pe drum. :)
pentru textul : Cu ochii închiși devad acest text ca pe un semnal de alarma. inclusiv inlegatura cu masivele defrisari din Bucovina din ultimii ani, care duc la inundatii in aproape fiecare anotimp apoi, e o ironie fina si venita extrem de prompt! marian, om de munte, stie sa bata fierul cat e cald ;) textul nu e nicidecum o gluma si va putea fi citit cu aceeasi placere si in viitor si inalt context, cred
pentru textul : Așa ceva “nu se există” (Încălzirea globală, păcăleala mileniului III) deyester, permite-mi sa intervin, dar tu chiar nu percepi diferenta dintre "a fi de o anumita conjugare" si "a se conjuga" deasemeni, chiar nu intelegi logica lui "desi e" - adica "in ciuda faptului ca", "in pofida", etc...?
pentru textul : Ca sunetul în fluier deo lume secretă a-b-c-d în geometria inimii proiectată sub coordonatele unui alt timp, sigur al tinereții: "între a și b există mereu un ce care se cere trecut trecutul tău, trecutul meu și trecutul trecutului nostru". sună a a cacofonie însă "pentru că- cum ar fi" și e păcat...
pentru textul : din viața noastră secretă deMarina, Virgil, cu puțin timp am cumințit imaginea. Acum e ok?
pentru textul : Plânsul de rouă/Rosée pleurante deAlma, am o rugaminte. Cind mai pui imagini in pagina te rog sa nu mai folosesti pentru ele nume care contin spatii. De exemplu in loc de alba ca zapada.jpg este mult mai bine sa folosesti alba_ca_zapada.jpg. Unele webservere si unele browsere au dificultati cu modul de interpretare al spatiilor care nu se traduc peste tot uniform. Chestia aceasta e valabila pentru toata lumea care intentioneaza sa "puna poze".
pentru textul : nu pe cutia cu globuri scria mare fragil... deam citit poemul de 5 ori în ultimele 5 minute. nu ştiu să fac critică literară dar poemul merită evidenţiat. cel puţin pentru partea pe care am menţionat-o mai sus şi finalul excelent.
pentru textul : ploaia se preface că vine deyester, nu stiu ce crezi tu despre mine si nici nu prea m-am prins cine e discipolul in discutia asta. Idea e insa ca: unu, pe hermeneia (daca tot ai ales "site-ul pentru că sunt comentarii pe text") atunci te rog sa te rezumi la comentarii pe text si sa te abtii de la remarci de genul "esti haioasa" sau "da-ti jos ochelarii". N-au nici o legatura cu textul. Regulamentul precizeaza , zic eu, destul de clar ca se doreste o limitare a folosirii acestui spatiu pentru discutii "informal" si tottodata nu se permit atacuri la persoana. Formularile din comentariile tale au fost undeva pe la frontiera cu astfel de atitudini si m-as bucura daca le-ai evita pe viitor. De felul meu nu imi place sa fac educatie nimanui si tocmai de aceea am scris Regulamentul, ca sa nu fie nevoie sa devin babysitter. doi, personal nu cred ca e o licenta ortografica ci a fost initial o eroare care ti-a scapat si dupa aceea ai cam cotit-o. Dar, of course, nu am dovezi, asa ca ramine in coada de peste. Dar nu uita ca pestele se impute daca il tinem prea mult. Asa ca.. trei, nu subestimez pe nimeni. incearca sa faci si tu asta cu toti membri hermeneia, inclusiv Alina Manole. patru, despre Dinu Flămând, Alexandru Lungu, Ilie Constantin, habar n-am cine sint, nu stiu la ce zvon si la ce burg te referi. Poate ma lamuresti tu. Daca vrei sa scrii ceva despre gramatica structurala sau despre orice alt subiect filologic hermeneia iti sta la dispozitie, sectiunea Proza, subsectiunea Articole. merci de intelegere
pentru textul : Ca sunetul în fluier deioan a adus combinistii pe hermeneia... da! orasul de Fe care acopera si construieste. poem al realitatii, angajat, inchis, rigid si, totusi extrem de mobil... o lume a robotilor. este bun poemul si cred ca "toti bea" este o licenta dupa o licenta. bine ai venit, ioan. sper sa te simtit bine aici. vezi, ca nu ai voie sa zambesti emotikonique. eu am zambit putin. spor si cat mai multe texte bune.
pentru textul : Fe deda, ai dreptate, de fapt voiam sa scriu doua entitati:f si b-femeie si barbat. am corect mersi. cineva imi atragea atentie ca: ce-au împărțit același somn aceeași respirație... ar fi cliseu... nu stiu eu n-am mai inalnit stuctura in acest fel.. multumesc frumos!
pentru textul : Kore merge mai departe deda, cred ca m-ar interesa sa incurajez mai mult pe Hermeneia literatura si cultura acestor "hidden minorities of Romania". Oricare ar fi ele. Astept lipoveni, haholi, tatari, aromani, ceangai, bulgari banateni, evrei maramureseni, cehi, ruteni, nemți de rădăuți și alții care or mai fi. Am senzatia ca se ascund chestii interesante in literatura inca nescrisa a acestor oameni care au fost marginalizati atitea sute de ani.
pentru textul : Cojocul (Cujuh) deeste stilul care te merită, te îmbracă în cămașa lui de țipăt. un poem deosebit prin mesaj și compoziție. aș putea spune că este elegia disco dincolo de credința ce nu pare decât refugiul igrasios al conștiinței. "nu este adevărat că ceea ce nu știi nu te poate răni tăcerea se plătește cu supoziții acerbe incertitudini mai adânci decât igrasia din biserici mai tulburi decât elucubrațiile din biblie asimilate ad litteram" are ceva dintr-un plânset pe care nu îl scrii decât pe ruinele din tine sfâșiate piatră cu piatră până la disperare. și pentru că "îți rămâne doar muzica refugiu" Tomorrow's Just Another Day, chiar dacă...
pentru textul : Poeme accidentale. Vulnus nimirum deam schimbat dragii mei sper că e mai bine. mersi fain pentru impresiile şi sugestiile voastre. am plecat la ţară mă cheamă primăvara să sap nişte poeme ghiocelice...:)
pentru textul : Red Bull deI wish I would know where the first half ends and where it starts to fall apart, even if at the moment I don't feel like changing anything. Thanks for passing by.:)
pentru textul : Look up desi cred ca in urmatorul fragment apare o pereche... de ce cred?
pentru textul : cercul - episodul 3 depărerea mea este că arta încetează odată cu sfîrșitul strofei a doua. restul e un fel de găselniță care nu a reușit să se găsească pe ea însăși. dar asta nu înseamnă că textul nu poate fi refăcut. ca o notă de subsol: mă amuză sensibilitățile aparent posandropauzale ale unora. și mă întreb, chiar așa nu mai reușim să identificăm de ce ne place ce ne place. și o altă notă (tot de subsol): nu prea înțeleg cum putea gioconda, care de cînd mă știu era italiancă (sau franțuzoaică) să aibă pielea... verde (fiindcă malahitul este verde - sau albăstrui în situații rare). e doar o enigmă a textului pe care nu am reușit să o exegetez.
pentru textul : Gioconda și Elefantul decu tot respectul pentru amintirea lui Leoveanu dar nu exista cumva un risc prea mare de auto-strangulare in niste forme foarte limitate care la urma urmei pot da nastere la artificializare si uniformizare?
pentru textul : copacul dinăuntru desi de ce crezi ca textul nu ar mai putea contine si ultimul vers? in afara de "argumentul" acesta fonetic.
lipsit de importanţă dacă nu aş fi aflat cine conduce taxiul.
pentru textul : viaţa într-o cabină de taxi deviaţa este un instantaneu închis-deschis, este zgomotul pe care îl aud implicit în urechi la fiecare închis-deschis, este clipirea, imagine cu imagine, derulată cu viteza "regulamentară". mi-a plăcut discursul. are ceva marcant. închis-deschis poate semnifica viaţă-moarte, viaţă-moarte. un fior trece prin tine fără să poţi scăpa de reflexia luminii!
este un discurs extraordinar, totul are vitalitate şi totuşi, există teama înaintării prin cuvinte. te întrebi dacă este un film sau chiar realitatea. este acţiune interioară, intensă, deşi pare că se derulează ori se insistă pe o lentoare convenabilă, cum ar fi " în viteza aia să iubeşti o fată neobservată în adolescenţa trăită lent astfel încât să fi rămas tânăr mereu îţi pare rău". şi nu pot să nu remarc o secvenţă cu efect vizual:
"într-o fotosinteză inutilă soarele
din ce în ce mai gri
de fapt este un culoar cu uşi care se dau la o parte
chiar în faţa ta ca şi cum te-ai feri
acoperi ceea ce crezi
ochii tăi în clipa impactului
să-ţi facă loc să treci printre ele
dacă scoţi mâna le-ai putea închide
alta ar fi succesiunea imaginilor din viaţa pe care o vezi
la fiecare mişcare deschis-închis" pe care n-am s-o mai explic. se demonstrează prin sine!
aşa încât, sunt bucuroasă să acord o peniţă. de aur!
felicitări!
mulțumesc frumos!
pentru textul : mă ridic din psalmi în picioare de...Prima unitate mi se pare esența textului. Ce urmează parcă este o logică derulare e aceluiași nucleu, dar nu știu dacă și necesară. A.A.A pi es: într-una ( versul doi) se screi fără cratimă
pentru textul : în umbra părului tău deMultumesc pentru feed-back Sixtus. Cuvintele tale ma bucura. Chiar si raspunsurile. Desi acestea nu si-au aflat inca intrebarile potrivite.
pentru textul : Imprecație deAdela, antiteza este interesanta, insa, dupa opinia mea, ai multe cuvinte pe care le-ai putea "scutura" din text. si, tot dupa opinia mea, ai putea reformula in anumite locuri. Sper sa-mi ierti indrazneala, dar mi-am permis sa-l recladesc incercand sa nu schimb nimic din arhitectura lui initiala...iata ce-a iesit: Ce aproape de cer, dar totuși departe Bei ceaiul la revărsarea zorilor, Când îngerii își schimbă tura. Porți în portofel o iconiță de aur, Deguști croissantul, uitând de cerșetorul din colț și de iconița lui murdară, Îngerul lui e prea obosit să lupte zilnic cu deșeurile pe care tu le arunci, Spui raspicat Doamne ajută, cerșetorul are îngerul mut, Il duce mândru pe umar până la mănăstirile periferiei Pe tine te doare benzina, te oboseste lumea ce ti se intinde la picioare Mătănile tale sunt hârtii fosnitoare sfințite de popi ale lui sunt ranile prin care simte acut frigul bisericii din cand in cnd sunteti foarte aproape - el iti spala parbrizul tot sperand ca i se va reflecta Dumnezeu în oglinda retrovizoare. Sa nu uit: bine-ai venit pe Hermeneia si mult succes.
pentru textul : Dumnezeu, văzut din zgârie-nori decatedrala din modena pentru o clipa a devenit scena de teatru.. luciano pavarotti a lasat pana in cele mai mici detalii ,,regia'' acestui ultim concert mut... in fundal, un cor al robilor ...nabuccieni laici si clerici imprejurul unei sunet metamorfozat sub ochii lor in lebada apoi in fum... trioul carerras, pavarotti & domingo a adus laolalta un tenor spint, unul liric si unul dramatic o trinitate sonora impecabila tehnic si timbral...cladita pe scoala de bel canto italiana da, a avut si detractori cum sta bine oricarui demiurg....ca nu stia note? e hilar sa se spuna asta despre un om care a abordat un repertoriu vast epuizand toate rolurile specifice tipului sau de glas, a lasat interpretari de referinta intrand alaturi de marilyn horne si joan suttherland intr/o distributie care a tinut casa inchisa stagiuni intregi la marile teatre ... a impresionat prin acuratete intonationala, prin agilitate vocala intrucat era singurul barbat care putea executa triluri sublime!!!! a fost de o jovialitate extravaganta as putea spune cum doar cei nascuti in italia pot fi, a avut un trup maiestuos si totusi nu i/a incaput sufletul... era nevoie de o astfel de cutie de rezonanta pentru un instrument muzical de exceptie... ascultand inregistrarile lui acum cateva luni si reascultandu/le acum se simte pe pelicula ca a murit... ma uit si mi/e teama sunetul sa nu se deterioreze, fiecare opus in format audio sau video devenind un tablou ...artistul a murit , a murit , a murit... cand isi desfacea batista alba la concertele de caritate imi aduceam aminte de batranii care inodau un ban alb in stergar pentru zilele negre... spirit profund religios, si/a ales o data anume sa plece in ceruri..cu renumita curtoazie specifica italienilor a deschis cortinele cerurilor cu ave maria inchinandu/se Fecioarei pe care atat ortodocsii cat si catolicii o cinstesc in chip deosebit... as vrea sa mai adaug faptul ca a fost un cantaret atat al elitelor muzicale cat si al publicului larg, a dus opera in parc, pe stadion, mai mult a avut colaborari cu interpreti apartinand altor genuri muzicale innobiland prin glasul sau acele clipe dar revenind la opera si/a definit un stil inconfundabil... nu mai era nevoie sa vedem trupul imens era de ajuns sa auzim primul sunet si dadeam sonorul mai tare...ssst, canta pavarotti...
pentru textul : Partir c’est mourir un peu - Luciano Pavarotti deExceptional text (si nu imi place sa arunc cuvinte asa, intr-o doara) cu o aura de modern in forma aceasta care deja nici clasica nu o mai pot numi pentru ca Dedalul reinventeaza, aseaza cuvinte alaturi de semne cabalistice dincolo de punctuatie si uite cum ramai asa, privitor mut la un teatru nu al absurdului ci dimpotriva al unui concret izbavitor si ce sa vezi, livezi, cirese si imaginarul care iti joaca o minunata festa pana la urma nu ai ce face... iei textul il stropesti cu apa si ii zici poezie. Ave tie Dedale ca te mai citesc si io pe aici, amaratul de mine. Se ascund elefantii prin ciresi, oamenii printre crime de lesmajestate si poetii printre noi. Asa a fost si asa va ramane mereu. Andu
pentru textul : Gioconda și Elefantul deNu.
pentru textul : Aolică Mare băăă depardon, scuzati, din motive de justificat entuziasm, am comis o greseala, deci urmeza erata: in fata noastra*.
pentru textul : illusio deOricum, o dată expusă ideea centralizării acestor texte, face mai mult sens. Cu toate acestea, cred că într-adevăr trebuie să fiți atent în a nu cădea în ceva gen "note de jurnal". Interesul cititorului este trezit, iar intertextualitatea pe care înțeleg că o veți căuta în volumul respectiv poate fi de ajutor, numai că textul în sine mai are nevoie de ceva cizelare. Le-aș vedea ca hinturi (mură-n gură e banal), dar nu simple definiții. Partea cu abandonul lecturii la jumătate este, cel puțin deocamdată, exclusă. Mie uneia îmi plac jocurile, cu cât mai criptice, cu atât mai bine. Și-apoi, la urma urmelor, nu cred că vreți să vă citească "toată lumea", acesta fiind un deziderat nerealist. Cred mai curând în nișele existente la ora actuală în literatură, și se pare că dvs. căutați tot ceva de acest gen. Ca o mică paranteză, dacă îmi permiteți, nu cred să fiu eu prima care să vă aducă aminte că suntem urmăriți de ceea ce urmărim. Cu zâmbet, Bianca.
pentru textul : Bufonul deși poezia unde este? hai să fim serioși, nu orice înșirare de propoziții este demers poetic.
pentru textul : vis de ţigan dePagini