excelent de firesc și dacă pot spune excelent de trist, o spun. am impresia vagă, după lectura textului tău, că nimic nu e mai natural decât acceptarea a ce ni se întâmplă fără să știm de ce, să bănuim fără însă a face din aceasta o preocupare. îmi place mult stilul tău de aici. nu te-am mai citit de mult. e greșeala mea:) depun și eu aprecierea pentru sufletul din care a ieșit acest text ce poate fi remarcat.
Mulţumesc Mariana, puteam să nu menţionez numele revistei, îmi cer scuze. Ai dreptate în ce priveşte cuvintele cheie şi sunt de acord că existe diferite cerinţe estetice şi unele persoane preferă numai haiku în sens tradiţional. Dar cel tradiţional întrutotul este rar în prezent. Nu a fost vorba de o critică, ci de expresia unui punct de vedere, a unei opţiuni stilistice. Eu îmi imaginam anotimpul toamnei şi o ploaie măruntă. Vroiam doar să spun că poemul este acceptabil ca haiku în stil modern.
Si eu am rezonat cu acest text in sensul in care toti avem reminiscente. Aproape perfect pentru o emotie adevarata de amator de poezie (vorbesc despre mine da) textul parca se auto-indeamna la ceva mai mult dar cade in derizoriu abordand cateva dintre cararile prea batatorite. La cea de a treia lectura insa m-am hotarat sa semnez aici laolalta cu aspiratiile mele. Si fara imagine. Andu
Ce e cu "2012/ Mel Gibson/ sfȃrșitul timpului/ trecerea într-o altă dimensiune/ criză/ căldură/ îngheț/ imense monșericule!" ? Poate ca ar fi interesant de dezvoltat fiecare idee in parte, dintre cele de mai sus. Ca asa...
Mici remarci. Daca Askalon e orasul acela vechi se scrie asa : Askelon - (A city in the land of the Philistines, between Ashdod and Gaza, on the coast of the Mediterranean. After the death of Joshua, the tribe of Judah took Askelon; but it subsequently became one of the five governments belonging to the Philistines.) Primele mele zile in Israel le-am petrecut la Askelon la malul marii . Era plin cu iguane rusinoase si plante misterioase succulente. In rest Iona ai o mare doza de furie dar nu la Mecca e solutia, nu la Jerusalem ( ieri am trecut pe acolo s-a deschis o expozitie superba de Arta Orientala la muzeul Islamic ) si nici metanebunia textului care imi place ne va salva, dar negasind exact vectorul urii , recomand imbatabilul remediu medieval : usturoi si pitic batut cu maturica de levantica .
Dincolo de toate ups and downs-urile lumii contemporane pentru mine Oana Pellea a rămas aceeași Doamnă a lucrului bine făcut cu sufletul și nu altfel.
La erudio sau la teatru, nu contează, un om cu totul special.
Din păcate, textul nu se ridică la nivelul ambițiilor și referirilor sale.
Foarte subțire în exprimare și mult prea explicit în denominarea substantivelor poetice, poemul de față este mult sub nivelul obișnuit al Ioanei Barac Grigore.
Multe penițe și o recomandare, dar hai să fim serioși, oare cine mai scrie pe bune astăzi chiar dacă nu 'pușcă' nicăieri?
Ei, uite că scrie Baraca, iar asta ar trebui să ne lumineze pe toți ca o vopsea pentru marcaje rutiere.
Margas.
când o să plec îţi voi lăsa locul
pe acoperiş
să asculţi viaţa cum doarme" - foarte faină partea asta, mari...
- aş mai lucra puţin la prima parte, sunt idei bune, merită...
nu se pune problema de a deruta sau nu vorbitorii de franceză postând o traducere sub orice critică, se pune mai mult o problemă de respect față de tine și nu în ultimul rând față de ei. mulțumim foarte mult Nicole, pentru traducere, deși personal, eu așteptam ca yester să își facă singur lecțiile.
a) modul/stilul/contextul in care le-am scris, este bine definit, din punctul meu de vedere. ca nu gasesti liricul, e discutabil. poate eu am vazut liricul acelor strazi, monumente si flori. b) eu nu citesc ghidurile, prefer sa calatoresc; poate ca si in sudul Frantei ca si in Italia, soarele e stigmatizant uneori, fara a intra pe clisee. c) in ceea ce priveste manelele, aici e o problema. eu nu ascult si nici nu ma intereseaza. consideri ca ai o opinie autorizata in ceea ce le priveste, perfect. dar nu aici in textul meu.
...scrie cu maci noptile...se vor deschide. pentru a uita zilele in care nu mai ramine decat o cafea, o distanta virtuala sau nu, un fluture de noapte ce atinge raceala mainilor... ...un titlu inspirat ar ilumina poemul dinspre amintiri.
Daniel tot ceea ce am spus in comentariul meu anterior era in sprijinul faptului ca textul tau mi-a placut in mod deosebit... poate ca nepriceput fiind sa exprim acest lucru te-am facut sa crezi altceva. Iarta-mi limitele limbajului... si Sarbatori fericite Dane. Crede-ma sunt de-a dreptul socat de faptul ca am putut fi inteles atat de gresit... probabil nu voi mai comenta o vreme.
In zece versuri scurte sa apara de 5 ori cuvantul "timp" e cam mult si cam obositor. Nu vad firul logic, coerent al textului. Primele doua versuri aduc o idee cam bizara. Treceti de notiunea de temporalitate... timpul e un loc. Pai daca e un loc in sine, cum sa treaca ? Urmeaza o parte care universalizeaza ideea de timp si un final incomprehensibil- timp ireductibil in timp ? Ialin
Imi plac ideile "masini sprijinite-n baston", "ghipsul starnuta petale".Versul final mi se pare nepotrivit.Partea centrala mi se pare scoasa din context, din aceasta cauza se pierde coernta textului in acel punct. Ialin
o mărturisire stranie a unei vieți împărțite între bătăile inimii. fantastică este puterea în care exprimi trăirile tale, care devin atât de explicite, clare, sincere, vizuale... cititorului. același mircea nincu.
RMN (sau IRM) - imagistică prin rezonanţă magnetică. Mă bucur că nu mi-aţi reproşat, ca prin alte părţi, că textul "n-aduce decâţ puţin cu Bacovia", de parcă mi-aş fi propus o pastişă bacoviană, ci nu doar împrumutul unor mecanisme. Mulţumesc de citire şi comentariu!
Uau, ce de lume :) ăsta da feedback. Multzam tuturor. Younger Sister Canicula nu este doar un element de decor, ea vlăguiește personajele. Ai intuit bine, paharul cu apă este puntea care lipsește și de partea bătrânilor și a comis voiajorului și reprezintă de fapt chiar legăturile interumane. În felul lor toate cele trei personaje sunt izolate dincolo de puterile lor, prin ceea ce sunt. Sapphire Mulțumesc. M-ai ajutat mult prin faptul că ai revenit. Crin Nu ești prea critică. Exact asta aștept de la cei care mă comentează. Și dacă vreodată am nevoie de un șut în fund te rog să mi-l dai fără ezitare. O să țin cont de sugestiile tale deoarece comis-voiajorul este un personaj încă în lucru și e destul de complicat, el dă tonul și creează absurdul. O parte din decor este reală... ca și replicile și imaginea bătrânilor... îmi place să învăț din lumea în care trăiesc. Voi lăsa totuși ca timp verbal trecutul. Nostalgia este un element important, am urmărit-o din start fiindcă originile bătrânilor trebuie să se piardă complet, ei trebuie să fie văzuți ca existând dintotdeauna în casa din pustietate. Gândește-te la cei doi din Courage, the Cowardly Dog :)) Și eu te citesc și promit să revin în pagina ta.
Dră. Alina Manole, Colajele poetice sunt deobicei interesante, prin arhitectura lor pluriformă. Nu este cazul cu acesta, care, în afara unor performanțe de ordin grafic (lungimi de versuri care alcătuiesc figuri geometrice), nu spune mare lucru. Principala carență o constituie faptul că "poemul" este lipsit de orice fior liric, are versuri terne, plate, puse acolo doar ca să fie. Este păcat, distinsă domnișoară Alina Manole, că vă irosiți timpul (și talentul incontestabil) cu asemenea experimente fade. Vă spun cu toată sinceritatea că nu am vrut să fiu "rău" în acest comentariu; aceasta e părerea mea sinceră și, prin urmare, nu are rost să-mi plătiți polițe în viitor. Cu toate urările mele de bine, Mircea Florin Sandru
O poezie ce merita toata atentia cititorului, un univers imbinand arta lui Poe si a lui Bacovia sub condeiul unei tinere ce asteapta sa mai auda acel scartait de bicicleta. Pasim noctambuli prin visele copilariei, noi cei care am refuzat sa uitam.Am crescut si poate ni s-a facut frica de moarte, locul intalnirilor tainice. Textul se evidentiaza singur, eu nu fac decat sa-l insemnez.
Emil, mi-as fi spus cu draga inima parerea despre vizual, din pacate n-am mai avut vreme: mi s-a intrerupt curentul ! multumesc pentru atentionare, promit sa pasesc cumnite numai pe linia alba si dreapta, de-acum incolo. cu pasi mititei. :)
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
excelent de firesc și dacă pot spune excelent de trist, o spun. am impresia vagă, după lectura textului tău, că nimic nu e mai natural decât acceptarea a ce ni se întâmplă fără să știm de ce, să bănuim fără însă a face din aceasta o preocupare. îmi place mult stilul tău de aici. nu te-am mai citit de mult. e greșeala mea:) depun și eu aprecierea pentru sufletul din care a ieșit acest text ce poate fi remarcat.
pentru textul : Poem despre mama unei vieți denu stiu ce forma a mai avut textul, dar asa cum e acum imi place, concis, construit cu indrazneala, cu mai mult simt al proprietatii limbajului.
pentru textul : Galben dezgustător deMulţumesc Mariana, puteam să nu menţionez numele revistei, îmi cer scuze. Ai dreptate în ce priveşte cuvintele cheie şi sunt de acord că existe diferite cerinţe estetice şi unele persoane preferă numai haiku în sens tradiţional. Dar cel tradiţional întrutotul este rar în prezent. Nu a fost vorba de o critică, ci de expresia unui punct de vedere, a unei opţiuni stilistice. Eu îmi imaginam anotimpul toamnei şi o ploaie măruntă. Vroiam doar să spun că poemul este acceptabil ca haiku în stil modern.
pentru textul : Haiku deSi eu am rezonat cu acest text in sensul in care toti avem reminiscente. Aproape perfect pentru o emotie adevarata de amator de poezie (vorbesc despre mine da) textul parca se auto-indeamna la ceva mai mult dar cade in derizoriu abordand cateva dintre cararile prea batatorite. La cea de a treia lectura insa m-am hotarat sa semnez aici laolalta cu aspiratiile mele. Si fara imagine. Andu
pentru textul : tăcerea după Simion deCe e cu "2012/ Mel Gibson/ sfȃrșitul timpului/ trecerea într-o altă dimensiune/ criză/ căldură/ îngheț/ imense monșericule!" ? Poate ca ar fi interesant de dezvoltat fiecare idee in parte, dintre cele de mai sus. Ca asa...
pentru textul : Sfârșitul timpului: Prolog la o discuție (virtuală) cu David Bohm și Jiddu Krishnamurti deerata: greseli intentionate
pentru textul : Amintiri de pe strada fabricii de zahăr deMici remarci. Daca Askalon e orasul acela vechi se scrie asa : Askelon - (A city in the land of the Philistines, between Ashdod and Gaza, on the coast of the Mediterranean. After the death of Joshua, the tribe of Judah took Askelon; but it subsequently became one of the five governments belonging to the Philistines.) Primele mele zile in Israel le-am petrecut la Askelon la malul marii . Era plin cu iguane rusinoase si plante misterioase succulente. In rest Iona ai o mare doza de furie dar nu la Mecca e solutia, nu la Jerusalem ( ieri am trecut pe acolo s-a deschis o expozitie superba de Arta Orientala la muzeul Islamic ) si nici metanebunia textului care imi place ne va salva, dar negasind exact vectorul urii , recomand imbatabilul remediu medieval : usturoi si pitic batut cu maturica de levantica .
pentru textul : askalon deiera la jieneral
pentru textul : Asta este... deDincolo de toate ups and downs-urile lumii contemporane pentru mine Oana Pellea a rămas aceeași Doamnă a lucrului bine făcut cu sufletul și nu altfel.
pentru textul : prin absurd, caii oanei pellea deLa erudio sau la teatru, nu contează, un om cu totul special.
Din păcate, textul nu se ridică la nivelul ambițiilor și referirilor sale.
Foarte subțire în exprimare și mult prea explicit în denominarea substantivelor poetice, poemul de față este mult sub nivelul obișnuit al Ioanei Barac Grigore.
Multe penițe și o recomandare, dar hai să fim serioși, oare cine mai scrie pe bune astăzi chiar dacă nu 'pușcă' nicăieri?
Ei, uite că scrie Baraca, iar asta ar trebui să ne lumineze pe toți ca o vopsea pentru marcaje rutiere.
Margas.
"totuşi suntem păsări diferite
când o să plec îţi voi lăsa locul
pe acoperiş
să asculţi viaţa cum doarme" - foarte faină partea asta, mari...
- aş mai lucra puţin la prima parte, sunt idei bune, merită...
alex
pentru textul : eu mor foarte rar denu se pune problema de a deruta sau nu vorbitorii de franceză postând o traducere sub orice critică, se pune mai mult o problemă de respect față de tine și nu în ultimul rând față de ei. mulțumim foarte mult Nicole, pentru traducere, deși personal, eu așteptam ca yester să își facă singur lecțiile.
pentru textul : ...I'm growing like spells... dea) modul/stilul/contextul in care le-am scris, este bine definit, din punctul meu de vedere. ca nu gasesti liricul, e discutabil. poate eu am vazut liricul acelor strazi, monumente si flori. b) eu nu citesc ghidurile, prefer sa calatoresc; poate ca si in sudul Frantei ca si in Italia, soarele e stigmatizant uneori, fara a intra pe clisee. c) in ceea ce priveste manelele, aici e o problema. eu nu ascult si nici nu ma intereseaza. consideri ca ai o opinie autorizata in ceea ce le priveste, perfect. dar nu aici in textul meu.
pentru textul : Ruines de Rome de...scrie cu maci noptile...se vor deschide. pentru a uita zilele in care nu mai ramine decat o cafea, o distanta virtuala sau nu, un fluture de noapte ce atinge raceala mainilor... ...un titlu inspirat ar ilumina poemul dinspre amintiri.
pentru textul : o lățime de masă deDaniel tot ceea ce am spus in comentariul meu anterior era in sprijinul faptului ca textul tau mi-a placut in mod deosebit... poate ca nepriceput fiind sa exprim acest lucru te-am facut sa crezi altceva. Iarta-mi limitele limbajului... si Sarbatori fericite Dane. Crede-ma sunt de-a dreptul socat de faptul ca am putut fi inteles atat de gresit... probabil nu voi mai comenta o vreme.
pentru textul : Prunci de lumină deIoana, iata ca m-ai facut sa ma gindesc la a le aseza poate intr-o colectie
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 1 deși aici
„ce au de facut”
hai, suntem 3 oameni cu ochii pe tine. :)
pentru textul : Dilemă divină deIn zece versuri scurte sa apara de 5 ori cuvantul "timp" e cam mult si cam obositor. Nu vad firul logic, coerent al textului. Primele doua versuri aduc o idee cam bizara. Treceti de notiunea de temporalitate... timpul e un loc. Pai daca e un loc in sine, cum sa treaca ? Urmeaza o parte care universalizeaza ideea de timp si un final incomprehensibil- timp ireductibil in timp ? Ialin
pentru textul : Timp denimic, am lasat semn pentru ca textul mi-a atras atentia. cum sa va spun?
pentru textul : sunt fascinat de pălăria ta deAdriana,
pentru textul : vis a vis dePrezența ta face pentru mine mai mult decât penița :). Eu îți mulțumesc pentru frumosul dar de lumină. Te mai aștept cu mult drag.
...e pur si muove:)! (sa ma corecteze deștepții la spelling)
pentru textul : cromozomii de fier deImi plac ideile "masini sprijinite-n baston", "ghipsul starnuta petale".Versul final mi se pare nepotrivit.Partea centrala mi se pare scoasa din context, din aceasta cauza se pierde coernta textului in acel punct. Ialin
pentru textul : primăvară de ghips derevin cu penița, acum că a făcut ochișori prepoziția. Noapte bună...
pentru textul : blue moon deo mărturisire stranie a unei vieți împărțite între bătăile inimii. fantastică este puterea în care exprimi trăirile tale, care devin atât de explicite, clare, sincere, vizuale... cititorului. același mircea nincu.
pentru textul : Al treilea argint deRMN (sau IRM) - imagistică prin rezonanţă magnetică. Mă bucur că nu mi-aţi reproşat, ca prin alte părţi, că textul "n-aduce decâţ puţin cu Bacovia", de parcă mi-aş fi propus o pastişă bacoviană, ci nu doar împrumutul unor mecanisme. Mulţumesc de citire şi comentariu!
pentru textul : Bacoviană deÎmi place finalul - e simplu, firesc şi liric în acelaşi timp. Totuşi, aş tăia "de sus".
Nu-mi place aici: "Astăzi
pentru textul : Bunicul decu o lumânare în mână
stau în biserică" - puţintel patetic.
Uau, ce de lume :) ăsta da feedback. Multzam tuturor. Younger Sister Canicula nu este doar un element de decor, ea vlăguiește personajele. Ai intuit bine, paharul cu apă este puntea care lipsește și de partea bătrânilor și a comis voiajorului și reprezintă de fapt chiar legăturile interumane. În felul lor toate cele trei personaje sunt izolate dincolo de puterile lor, prin ceea ce sunt. Sapphire Mulțumesc. M-ai ajutat mult prin faptul că ai revenit. Crin Nu ești prea critică. Exact asta aștept de la cei care mă comentează. Și dacă vreodată am nevoie de un șut în fund te rog să mi-l dai fără ezitare. O să țin cont de sugestiile tale deoarece comis-voiajorul este un personaj încă în lucru și e destul de complicat, el dă tonul și creează absurdul. O parte din decor este reală... ca și replicile și imaginea bătrânilor... îmi place să învăț din lumea în care trăiesc. Voi lăsa totuși ca timp verbal trecutul. Nostalgia este un element important, am urmărit-o din start fiindcă originile bătrânilor trebuie să se piardă complet, ei trebuie să fie văzuți ca existând dintotdeauna în casa din pustietate. Gândește-te la cei doi din Courage, the Cowardly Dog :)) Și eu te citesc și promit să revin în pagina ta.
pentru textul : Paharul cu apă deDră. Alina Manole, Colajele poetice sunt deobicei interesante, prin arhitectura lor pluriformă. Nu este cazul cu acesta, care, în afara unor performanțe de ordin grafic (lungimi de versuri care alcătuiesc figuri geometrice), nu spune mare lucru. Principala carență o constituie faptul că "poemul" este lipsit de orice fior liric, are versuri terne, plate, puse acolo doar ca să fie. Este păcat, distinsă domnișoară Alina Manole, că vă irosiți timpul (și talentul incontestabil) cu asemenea experimente fade. Vă spun cu toată sinceritatea că nu am vrut să fiu "rău" în acest comentariu; aceasta e părerea mea sinceră și, prin urmare, nu are rost să-mi plătiți polițe în viitor. Cu toate urările mele de bine, Mircea Florin Sandru
pentru textul : H * deImi cer scuze, ai un id care seamana foarte mult cu alt autor si am citit in graba.Dar ca tot sint aici: fii sincer cu tine si cu cititorii.
pentru textul : deși Botticelli era îndrăgostit Michelangelo te-a pictat mai bine deO poezie ce merita toata atentia cititorului, un univers imbinand arta lui Poe si a lui Bacovia sub condeiul unei tinere ce asteapta sa mai auda acel scartait de bicicleta. Pasim noctambuli prin visele copilariei, noi cei care am refuzat sa uitam.Am crescut si poate ni s-a facut frica de moarte, locul intalnirilor tainice. Textul se evidentiaza singur, eu nu fac decat sa-l insemnez.
pentru textul : Casa cu vedere spre moarte deEmil, mi-as fi spus cu draga inima parerea despre vizual, din pacate n-am mai avut vreme: mi s-a intrerupt curentul ! multumesc pentru atentionare, promit sa pasesc cumnite numai pe linia alba si dreapta, de-acum incolo. cu pasi mititei. :)
pentru textul : if you go away dePagini