... ai șanse de artist, Andule:) dar să nu-ți faci trupă...:). nu o creditez pe Bianca, mie îmi pare că tocmai "filiformele" dau savoarea melcului din ureche:). frumos. esență. mare. vară. contemplare.metafizică.ironie. cu gânduri totdeauna bune, paul p.s. ce gusturi am și eu, măi măi:)!
Pai eu ce-i spuneam lui Eugen, douamiistii au abuzat atat de mult de subiect (v. ruse inca din 2007), au trecut 4 ani de atunci, si in loc ca tinerii sa se desprinda o data de retrourile astea ale literaturii americane de proasta calitate de acum cateva decenii, tot acolo se intorc si bat pasul pe loc. Doar n-o sa scriem din nou si despre masturbari ca Komartin, despre galeti de cacat ca Sociu, despre curva de Patrie ca Galatanu. Tocmai de aia, ii sugeram elegant lui Eugen sa schimbe registrul.
stiu si eu ce sa zic? cuvantul "murim" nu tine de continutul in sine (tema nu e moartea, aici) ci e doar o borna ce delimiteaza continutul...
asadar, ma tem ca daca "nespusul" acela s-a pierdut, s-a pierdut prin alt orificiu. :)
are are este o eroare de tiparire. o voi corecta acum in rest nu ai reusit nici sa imi demonstrezi si nici sa ma convingi cu nimic. dar eu tot astept. si te asigur ca te iau in serios... daca si tu te iei in serios...
... cred că am întâlnit în literatura citită până acum, universală și nu numai, puține versuri mai reușite ca forță de sugestie precum acestea: e doar simetria ferestrei în mine o mînă-ncătușată de umbră cocorii se bat în ceruri pentru un țipăt sînt colivia cu lacăt și stele mă urc pe umărul vorbelor mele descheiat la cămașă și scriu frumos. cu gânduri bune, paul
despre fotomanipulare fără mînie paranteză: în general - ca să nu vorbim de exemplul de aici și să fim neutri - procesul de fotomanipulare(!!) - după denumirea consacrată - poate să fie și funny (ai dat deja un exemplu de bîrfă grafică). și poezia cînd dedicăm catrene rudelor și prietenilor, nu? altfel, fotomanipularea - în variatele ei forme de manifestare, se înțelege că nu mă refer doar la chipuri/personaje - este o întreprindere serioasă, căutată și plătită bine, un act artistic chiar (vezi expoziții), care presupune talent, migală, capacitatea de analiză a detaliilor și multă răbdare. se pare că țintele favorite – pe secțiunea personaje – sînt președinții de state și vedetele. la obiect: Andu, inițial am încercat să-ți răspund pe scurt, cu mulțumiri, firește. și totuși... presupun că nu sînt singurul utilizator H care încearcă să evite răspunsurile seci. așa că m-am gîndit să personalizez fără urmă de malițiozitate. dar vezi tu, cineva pune o coadă și totul explodează. să se confirme faptul că acolo unde o femeie își vîră coada nici dracu nu mai desface? rămîn la părerea că este doar un comentariu și locul lui e acolo și nu în piața de...achiziții publice. cum găsești poza originală (exact cum am procedat eu) - ca să nu fac reclamă site-ului urmezi pașii următori: deschide browserul; mergi pe tabul imagini în google; scrie – andu moldovan în cîmpul de căutare; prima poză afișată este cea căutată (așa văd eu în browser). p.s. din răspunsul inițial (din memorie): avînd în vedere faptul că în ultima vreme am postat lucrări 2d, imaginea (login, adică) este doar un gest de curtoazie știind că H nu este tocmai un site de grafică digitală ( cu toate că există acolo un tab cu această secțiune). răspuns pentru Adriana Lisandru: Adriana, îndeplinești toate condițiile, ești moderator; la dispoziția voastră cu unelte grafice cu tot! p.p.s. e așa cald afară, vă invit să ne răcorim cu o bere rece.
Fascinanta lipsă a determinărilor, imagini care frizează limita între oniric, imaginație și real... am impresia ca spațiul și timpul încep să curgă și se deformează ca într-o pictură de Dali... și tot ca acolo, reușești să păstrezi în echilibru ritmul interior. Deosebit.
Ba a schimbat, Cristina. Pentru că eu, Paul şi Oana (cred) am umblat la felul în care transmit, nu la ce transmit. Varianta iniţială oferea, asta sugerează. Dacă vrei să duci problema în planul "despre ce vorbesc/ce spun", nu sunt dispus să merg acolo. Lasă sensul final aşa - dulce/patetic. În fond, poetul stă mereu cu un picior în patetism, scriind aproape de fiecare dată despre el. So...
draga bobadil, aici m-ai lasat perplex. dupa ce am citit ce ai scris, trag concluzia ca doresti sa faci asociere intre doua dimensiuni: ce a vitelului si cea a amantei care, pt. tine sau din punctul tau de vedere sunt sau vor sa fie - și după cum sugerează titlul - echivalente. mai mult nu am inteles din mesajul scrierii. cred ca e mai bine sa vorbim aici despre o parodie.
Interesantă prezentarea, cred că m-a stârnit escatologia de care vorbeai sau acel tragic invocat din versurile poetului. Oare cum se pot găsi/cumpăra volumele autorului Dinu Virgil? "Trilogia luminii", "Piatra vie" sunt tot ale lui? Există undeva date despre Dinu Virgil? Poate le-ai putea adăuga în subsolul textului. Ai face atât cititorilor cât și poetului un real serviciu.
vad ca iei penita dupa penita, nu scri rau, mai trebuie putin la tais, oricum am mai citit si alte poezii, chiar astazi, una cu penita, cxare nu este nici pe departe de calitatea poeziei tale. iti doresc succes, mergi pe drumul cel bun.
Un incident nu se întîmplă niciodată dintr-o singură eroare. El este un cumul/o înlănţuire de nereguli.
Mădălina, nu înţeleg, este chiar aşa de greu să ne înfrînăm cînd vedem că asistăm la o escaladare a conflictului? Care este rolul tău de fapt în acest dialog? Un avertisment şi din partea mea.
Referitor la orgasme literare mi-am amintit o epigramă:
Veronica Porumbacu a publicat:
"O, Europă, te simt în mine,
Te simt adânc în mine!"
a doua zi, Păstorel o înţeapă:
Mult stimată Veronică
Eu credeam c-o ai mai mică!
Dar mărturisirea-ţi clară
Din Gazeta Literară,
Dovedeşte elocvent
Că în chestia matale,
De-adâncimi fenomenale,
Intră-ntregul continent!
Buna ziua. Nu trebuie sa va cereti iertare. Orice opinie, atata timp cat este sincera si justificata, poate ajuta oricui. Limba romana are numeroase posibilitati de exprimare. Depinde cum simte fiecare un text, depinde cum se muleaza cuvintele pe propriul sau suflet. Mult succes!
Mă numesc Steaua din Ochii Tăi Mă vei zări în oglinzi privindu- Te necontenit ... Ne răzvrătim și zburăm Prin universuri de humă frumoase versuri care conturează condiția umană, esența divină, lumina stelei din ochii Lui, se răsfrânge în oameni- oglinzi, dar universul celor din urmă e de humă în care se răzvrătesc sau zboară...
Am devenit membru al acestei comunități tocmai din dorința și bucuria de a citi texte deosebite, de a comunica impresii, idei la un nivel elevat. Opinia că sînteți un poet de valoare nu este chiar unilaterală. Contribuția mea în cadrul acestei comunități este modestă dar sinceră. Ceea ce nu înțeleg uneori este de ce sînteți ca să spun așa, fără supărare, puțin caustic. Dacă interpretarea mea este greșită ați putea să ne lămuriți chiar dvs. înțelesul acestui poem. Îmi pare rău dacă fără să-mi dau seama am săvîrșit vreo eroare.
Excepţional, din punctul meu de vedere, ce spui, Cristina! ” eu as prefera sa fie euridice cea răspunzătoare de toate astea”, spui dumneata.
Hai să fac analiză pe text. Ca şi când nu ar fi al meu. Pentru a evidenţia, pe cât posibil, un prim nivel de «dezambiguizare».
„Când a privit-o [pe Euridice]
cu ochiul întors
în el însuşi” [deoarece atunci când Orfeu a privit-o, a orbit şi nu mai putea s-o vadă, în urmă, decât cu „ochiul [interior] întors în el însuşi” [cu văzul «văzului»]
„o ultimă rafală de mitralieră
a modulat liniştea” [după o astfel de «rafală» liniştea care se lasă e «asurzitore» şi doar «urechea interioară» mai reuşeşte s-o «moduleze» şi să discearnă «ecoul»]
„ceasului cu o singură limbă
ce stătea” [«ceas cu o singură limbă» ce se oprise; cu o «singură limbă» pentru că cea care indica orele dispăruse deja odată cu moartea fizică a Euridicei şi acum, după ce o pierde a doua oară, privind înapoi, se opreşte, fizic, şi minutarul; rămâne însă «ecoul» vieţii de «după» ce continuă şi se transformă, amplificat, în cântecul orfic]
„o auziţi
cum clipeşte?” [cine? Euridice/ liniştea/ acest «ecou» care pare continuu, dar care este format din «puncte instantanee» care urmează unul după altul ca bătăile unei inimi noi care îşi deapănă «cântecul» revenind/rămânând în «viaţă»?]
Acesta este, aşa cum am spus, un prim nivel de dezambiguizare. Altele, mai profunde le intuieşti şi pe ele: „anima/ animus”; “ying/yang iar intre ele timpul asasin ciunteste armonia initiatica” etc.
Încă o dată, îţi mulţumesc din suflet, Cristina, că ai «rezonat»! Fie ca urările de bine pe care mi le adresezi să ţi se reîntoarcă înmiit!
Nici n-am susţinut că "forţa" este suficientă. Şi mai cred că, măcar din ce-am citit până acum la tine, nu trebuie să forţezi forţarea ca s-o ai.
Da, m-au văzut şi pe mine fulgii azi :)
E de un realism covârșitor și fără, dar nu facem polemică pe tema asta :). Era doar o părere. Pe de altă parte, mi-a plăcut teribil versul " toate lucrurile neclare sunt superbe". Apropo de typo, era vorba de "nu mă temn de nimic".
nu ma incanta panoul publicitar gen: ""mâine: am să dorm mai mult cu o oră am să citesc bloguri mai mult cu o oră am să ascult REM de la J mai mult cu o oră am să iubesc mai mult cu o oră"" nici platitudini ca: ""așez o vază cu flori, un creion chinezesc, un pat și o masă, una alta, ce trebuie la o casă de om"" si, in general, poezia cu pisici... (""o pisică la geam, cine vrea un pisoi, întreb de două ori pe an, când fată pisicile nimănui și vin la mine, îngerii lor vin la mine, merg pe strazi aiurea găsesc pisici"") nici filosofia ieftin pusa in versuri: ""apoi mă întorc mâine, și mâine devine azi, apoi ieri, îngerii mă așteaptă mereu la aceeași oră, eu însă nu pot să mă întorc ieri, și nici mâine, pentru că mâine deja e altfel"" etc am gasit in acest text si o bucata de poezie (f buna): ""Mdambizana: locuiește în Malawi genul: fetiță jocul favorit: să sară coarda ajută: la cărat apă Abby: locuiește în Zambia genul: băiat jocul favorit: fotbalul sănătatea: satisfăcătoare nu poate ajuta, e prea mic sănătatea satisfăcătoare nu poate ajuta, e prea mic""
Intotdeauna m-a frapat genul acesta de cuvant... "nepoveste"... nu e o negatie facila prin care te raportezi la o chestiune pozitiva si ii oferi posibilitatea unei schimbari banale de sens... e mai mult, un soi de dezvrajire si mangaiere a cuvantului, cumva intre renuntare la rostire si reflectia asupra atributelor inca nedeslusite. Scindarea programatica intre o parte masculina in adormire si una feminina, paradoxal dar care este perceputa in dimensiunea ei volitiva, depasindu-si marginile, poate in virtutea unui impuls ce scapa controlului, permite accederea la un nivel de expresie privilegiat, care nu sacrifica nici una dintre componentele fiintei umane. Remarc intercalarea potrivita si ambivalenta termenului "inainte" din fragmentul "vise ca niște hăitași înainte rotocoale de fum" ce permite dezvoltarea "povestii" pe mai multe nivele de interpretare, aspect ce este continuat prin acel deosebit "Intră unul într-altul". Deosebit de interesant si acel "ori poate", atat de semnificativ in contextul ales cu atata fler de catre tine. Finalul ne recomanda un tablou al disiparii dar nu al despartirii esentelor ce au fost amestecate, poate e vorba doar ca o pensula si o panza nu-si pot gasi rost decat impreuna... el si ea si-au imprumutat prin rezonanta "ori poate" mai mult, prin contaminare, caracteristici straine firii, intr-o betie a interiorizarii si acapararii spatiului vital atat de frumos sugerat prin fracturarea poemului. Una peste alta un experiment reusit (ca o parere personala consider aceasta creatie ca fiind cea mai valoroasa dintre cele postate pana acum pe hermeneia), un exemplu de coerenta imagistica. Cum ar suna doar asa? vise ca niște hăitași înainte rotocoale de fum prind aripi și țipă ne lichifiem ori poate doar sunetele ne pătrund prin oase ori poate ne e teamă de urme acum liniștea a săpat până la noi tunel de ceară nu putem face lumină nici măcar dragoste Partea orgiastica rezista unei interpretari separate, restul sunt doar carje.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
... ai șanse de artist, Andule:) dar să nu-ți faci trupă...:). nu o creditez pe Bianca, mie îmi pare că tocmai "filiformele" dau savoarea melcului din ureche:). frumos. esență. mare. vară. contemplare.metafizică.ironie. cu gânduri totdeauna bune, paul p.s. ce gusturi am și eu, măi măi:)!
pentru textul : liniștea din vamă dePai eu ce-i spuneam lui Eugen, douamiistii au abuzat atat de mult de subiect (v. ruse inca din 2007), au trecut 4 ani de atunci, si in loc ca tinerii sa se desprinda o data de retrourile astea ale literaturii americane de proasta calitate de acum cateva decenii, tot acolo se intorc si bat pasul pe loc. Doar n-o sa scriem din nou si despre masturbari ca Komartin, despre galeti de cacat ca Sociu, despre curva de Patrie ca Galatanu. Tocmai de aia, ii sugeram elegant lui Eugen sa schimbe registrul.
pentru textul : Umbra. destiu si eu ce sa zic? cuvantul "murim" nu tine de continutul in sine (tema nu e moartea, aici) ci e doar o borna ce delimiteaza continutul...
asadar, ma tem ca daca "nespusul" acela s-a pierdut, s-a pierdut prin alt orificiu. :)
multumesc, oricum.
pentru textul : dragoste deare are este o eroare de tiparire. o voi corecta acum in rest nu ai reusit nici sa imi demonstrezi si nici sa ma convingi cu nimic. dar eu tot astept. si te asigur ca te iau in serios... daca si tu te iei in serios...
pentru textul : o soluție temporară deDin motivul asta am spus: "universul este/sau pare/ absolut circular"
pentru textul : Capriciu (I) de... cred că am întâlnit în literatura citită până acum, universală și nu numai, puține versuri mai reușite ca forță de sugestie precum acestea: e doar simetria ferestrei în mine o mînă-ncătușată de umbră cocorii se bat în ceruri pentru un țipăt sînt colivia cu lacăt și stele mă urc pe umărul vorbelor mele descheiat la cămașă și scriu frumos. cu gânduri bune, paul
pentru textul : eu nu sînt poet dedespre fotomanipulare fără mînie paranteză: în general - ca să nu vorbim de exemplul de aici și să fim neutri - procesul de fotomanipulare(!!) - după denumirea consacrată - poate să fie și funny (ai dat deja un exemplu de bîrfă grafică). și poezia cînd dedicăm catrene rudelor și prietenilor, nu? altfel, fotomanipularea - în variatele ei forme de manifestare, se înțelege că nu mă refer doar la chipuri/personaje - este o întreprindere serioasă, căutată și plătită bine, un act artistic chiar (vezi expoziții), care presupune talent, migală, capacitatea de analiză a detaliilor și multă răbdare. se pare că țintele favorite – pe secțiunea personaje – sînt președinții de state și vedetele. la obiect: Andu, inițial am încercat să-ți răspund pe scurt, cu mulțumiri, firește. și totuși... presupun că nu sînt singurul utilizator H care încearcă să evite răspunsurile seci. așa că m-am gîndit să personalizez fără urmă de malițiozitate. dar vezi tu, cineva pune o coadă și totul explodează. să se confirme faptul că acolo unde o femeie își vîră coada nici dracu nu mai desface? rămîn la părerea că este doar un comentariu și locul lui e acolo și nu în piața de...achiziții publice. cum găsești poza originală (exact cum am procedat eu) - ca să nu fac reclamă site-ului urmezi pașii următori: deschide browserul; mergi pe tabul imagini în google; scrie – andu moldovan în cîmpul de căutare; prima poză afișată este cea căutată (așa văd eu în browser). p.s. din răspunsul inițial (din memorie): avînd în vedere faptul că în ultima vreme am postat lucrări 2d, imaginea (login, adică) este doar un gest de curtoazie știind că H nu este tocmai un site de grafică digitală ( cu toate că există acolo un tab cu această secțiune). răspuns pentru Adriana Lisandru: Adriana, îndeplinești toate condițiile, ești moderator; la dispoziția voastră cu unelte grafice cu tot! p.p.s. e așa cald afară, vă invit să ne răcorim cu o bere rece.
pentru textul : login deFascinanta lipsă a determinărilor, imagini care frizează limita între oniric, imaginație și real... am impresia ca spațiul și timpul încep să curgă și se deformează ca într-o pictură de Dali... și tot ca acolo, reușești să păstrezi în echilibru ritmul interior. Deosebit.
pentru textul : Acolo unde realitatea nu are nimic real deProbabil ai construit textul pe elementele de final, cu adevarat inspirate.
pentru textul : Supraportret deBa a schimbat, Cristina. Pentru că eu, Paul şi Oana (cred) am umblat la felul în care transmit, nu la ce transmit. Varianta iniţială oferea, asta sugerează. Dacă vrei să duci problema în planul "despre ce vorbesc/ce spun", nu sunt dispus să merg acolo. Lasă sensul final aşa - dulce/patetic. În fond, poetul stă mereu cu un picior în patetism, scriind aproape de fiecare dată despre el. So...
pentru textul : Ambidextru dedraga bobadil, aici m-ai lasat perplex. dupa ce am citit ce ai scris, trag concluzia ca doresti sa faci asociere intre doua dimensiuni: ce a vitelului si cea a amantei care, pt. tine sau din punctul tau de vedere sunt sau vor sa fie - și după cum sugerează titlul - echivalente. mai mult nu am inteles din mesajul scrierii. cred ca e mai bine sa vorbim aici despre o parodie.
pentru textul : amanta mea supraponderală demulţumesc şi eu pentru această jucăuşă urare!
Ca un melc, acum atent,
Cu ce corn înaintez,
Spor la scris şi pix potent
Tuturora le urez.
La mulţi ani tuturor, chiar dacă nu e site de socializare, numai acum îmi permit să urez!
Iar lui Vlad aici prezent
Îmi permit să îi urez
Şi pix Schneider transparent
Şi hârtie de orez.
Mi-a plăcut mult acest meniu sugerat aici cu măiestrie (g)astronomică.
pentru textul : revelion H deeu as lasa: "Toate ar fi
bune,
numai că
a cam început să mă doară
omul ăsta din jurul meu."
e doar o sugestie :)
pentru textul : Ambidextru deInteresantă prezentarea, cred că m-a stârnit escatologia de care vorbeai sau acel tragic invocat din versurile poetului. Oare cum se pot găsi/cumpăra volumele autorului Dinu Virgil? "Trilogia luminii", "Piatra vie" sunt tot ale lui? Există undeva date despre Dinu Virgil? Poate le-ai putea adăuga în subsolul textului. Ai face atât cititorilor cât și poetului un real serviciu.
pentru textul : Spălare de melodii - Dinu Virgil deUn text la fel de slab ca restul textelor postate pe hermeneia.com .
pentru textul : gigantic e trupul fetei devad ca iei penita dupa penita, nu scri rau, mai trebuie putin la tais, oricum am mai citit si alte poezii, chiar astazi, una cu penita, cxare nu este nici pe departe de calitatea poeziei tale. iti doresc succes, mergi pe drumul cel bun.
pentru textul : ne vom neglija ca două unghii deUn incident nu se întîmplă niciodată dintr-o singură eroare. El este un cumul/o înlănţuire de nereguli.
Mădălina, nu înţeleg, este chiar aşa de greu să ne înfrînăm cînd vedem că asistăm la o escaladare a conflictului? Care este rolul tău de fapt în acest dialog? Un avertisment şi din partea mea.
Referitor la orgasme literare mi-am amintit o epigramă:
Veronica Porumbacu a publicat:
"O, Europă, te simt în mine,
Te simt adânc în mine!"
a doua zi, Păstorel o înţeapă:
Mult stimată Veronică
pentru textul : Alb şi roşu deEu credeam c-o ai mai mică!
Dar mărturisirea-ţi clară
Din Gazeta Literară,
Dovedeşte elocvent
Că în chestia matale,
De-adâncimi fenomenale,
Intră-ntregul continent!
La final mă refer. Super folosită "cochilia timpului" și prea multe cuvinte pentru " același clișeu".
pentru textul : interior de ceață 2 deBuna ziua. Nu trebuie sa va cereti iertare. Orice opinie, atata timp cat este sincera si justificata, poate ajuta oricui. Limba romana are numeroase posibilitati de exprimare. Depinde cum simte fiecare un text, depinde cum se muleaza cuvintele pe propriul sau suflet. Mult succes!
pentru textul : Canibalism liric deMă numesc Steaua din Ochii Tăi Mă vei zări în oglinzi privindu- Te necontenit ... Ne răzvrătim și zburăm Prin universuri de humă frumoase versuri care conturează condiția umană, esența divină, lumina stelei din ochii Lui, se răsfrânge în oameni- oglinzi, dar universul celor din urmă e de humă în care se răzvrătesc sau zboară...
pentru textul : Madlenă 3 deAm devenit membru al acestei comunități tocmai din dorința și bucuria de a citi texte deosebite, de a comunica impresii, idei la un nivel elevat. Opinia că sînteți un poet de valoare nu este chiar unilaterală. Contribuția mea în cadrul acestei comunități este modestă dar sinceră. Ceea ce nu înțeleg uneori este de ce sînteți ca să spun așa, fără supărare, puțin caustic. Dacă interpretarea mea este greșită ați putea să ne lămuriți chiar dvs. înțelesul acestui poem. Îmi pare rău dacă fără să-mi dau seama am săvîrșit vreo eroare.
pentru textul : la răsărit de eden deExcepţional, din punctul meu de vedere, ce spui, Cristina! ” eu as prefera sa fie euridice cea răspunzătoare de toate astea”, spui dumneata.
Hai să fac analiză pe text. Ca şi când nu ar fi al meu. Pentru a evidenţia, pe cât posibil, un prim nivel de «dezambiguizare».
„Când a privit-o [pe Euridice]
cu ochiul întors
în el însuşi” [deoarece atunci când Orfeu a privit-o, a orbit şi nu mai putea s-o vadă, în urmă, decât cu „ochiul [interior] întors în el însuşi” [cu văzul «văzului»]
„o ultimă rafală de mitralieră
a modulat liniştea” [după o astfel de «rafală» liniştea care se lasă e «asurzitore» şi doar «urechea interioară» mai reuşeşte s-o «moduleze» şi să discearnă «ecoul»]
„ceasului cu o singură limbă
ce stătea” [«ceas cu o singură limbă» ce se oprise; cu o «singură limbă» pentru că cea care indica orele dispăruse deja odată cu moartea fizică a Euridicei şi acum, după ce o pierde a doua oară, privind înapoi, se opreşte, fizic, şi minutarul; rămâne însă «ecoul» vieţii de «după» ce continuă şi se transformă, amplificat, în cântecul orfic]
„o auziţi
cum clipeşte?” [cine? Euridice/ liniştea/ acest «ecou» care pare continuu, dar care este format din «puncte instantanee» care urmează unul după altul ca bătăile unei inimi noi care îşi deapănă «cântecul» revenind/rămânând în «viaţă»?]
Acesta este, aşa cum am spus, un prim nivel de dezambiguizare. Altele, mai profunde le intuieşti şi pe ele: „anima/ animus”; “ying/yang iar intre ele timpul asasin ciunteste armonia initiatica” etc.
Încă o dată, îţi mulţumesc din suflet, Cristina, că ai «rezonat»! Fie ca urările de bine pe care mi le adresezi să ţi se reîntoarcă înmiit!
pentru textul : Orfeu deNici n-am susţinut că "forţa" este suficientă. Şi mai cred că, măcar din ce-am citit până acum la tine, nu trebuie să forţezi forţarea ca s-o ai.
Da, m-au văzut şi pe mine fulgii azi :)
Seară frumoasă!
pentru textul : ginny in a bottle deFoarte frumos şi foarte sensibil. Dar fără "improbabile adieri" şi fără "în limba orelor". Afectate şi filosofante...
pentru textul : copacul dinăuntru deesti valoare. fara ultimele cinci versuri dadeam penita. dar poate tre sa recitesc, poate nu m-am prins eu de susta
pentru textul : octopus deE de un realism covârșitor și fără, dar nu facem polemică pe tema asta :). Era doar o părere. Pe de altă parte, mi-a plăcut teribil versul " toate lucrurile neclare sunt superbe". Apropo de typo, era vorba de "nu mă temn de nimic".
pentru textul : salt nestabilizat prin trapa toamnei denicodem, ia bagă tu o manea și dansează-mi un pic...
pentru textul : icoană hoinară denu ma incanta panoul publicitar gen: ""mâine: am să dorm mai mult cu o oră am să citesc bloguri mai mult cu o oră am să ascult REM de la J mai mult cu o oră am să iubesc mai mult cu o oră"" nici platitudini ca: ""așez o vază cu flori, un creion chinezesc, un pat și o masă, una alta, ce trebuie la o casă de om"" si, in general, poezia cu pisici... (""o pisică la geam, cine vrea un pisoi, întreb de două ori pe an, când fată pisicile nimănui și vin la mine, îngerii lor vin la mine, merg pe strazi aiurea găsesc pisici"") nici filosofia ieftin pusa in versuri: ""apoi mă întorc mâine, și mâine devine azi, apoi ieri, îngerii mă așteaptă mereu la aceeași oră, eu însă nu pot să mă întorc ieri, și nici mâine, pentru că mâine deja e altfel"" etc am gasit in acest text si o bucata de poezie (f buna): ""Mdambizana: locuiește în Malawi genul: fetiță jocul favorit: să sară coarda ajută: la cărat apă Abby: locuiește în Zambia genul: băiat jocul favorit: fotbalul sănătatea: satisfăcătoare nu poate ajuta, e prea mic sănătatea satisfăcătoare nu poate ajuta, e prea mic""
pentru textul : mâine am să iubesc mai mult cu o oră deIntotdeauna m-a frapat genul acesta de cuvant... "nepoveste"... nu e o negatie facila prin care te raportezi la o chestiune pozitiva si ii oferi posibilitatea unei schimbari banale de sens... e mai mult, un soi de dezvrajire si mangaiere a cuvantului, cumva intre renuntare la rostire si reflectia asupra atributelor inca nedeslusite. Scindarea programatica intre o parte masculina in adormire si una feminina, paradoxal dar care este perceputa in dimensiunea ei volitiva, depasindu-si marginile, poate in virtutea unui impuls ce scapa controlului, permite accederea la un nivel de expresie privilegiat, care nu sacrifica nici una dintre componentele fiintei umane. Remarc intercalarea potrivita si ambivalenta termenului "inainte" din fragmentul "vise ca niște hăitași înainte rotocoale de fum" ce permite dezvoltarea "povestii" pe mai multe nivele de interpretare, aspect ce este continuat prin acel deosebit "Intră unul într-altul". Deosebit de interesant si acel "ori poate", atat de semnificativ in contextul ales cu atata fler de catre tine. Finalul ne recomanda un tablou al disiparii dar nu al despartirii esentelor ce au fost amestecate, poate e vorba doar ca o pensula si o panza nu-si pot gasi rost decat impreuna... el si ea si-au imprumutat prin rezonanta "ori poate" mai mult, prin contaminare, caracteristici straine firii, intr-o betie a interiorizarii si acapararii spatiului vital atat de frumos sugerat prin fracturarea poemului. Una peste alta un experiment reusit (ca o parere personala consider aceasta creatie ca fiind cea mai valoroasa dintre cele postate pana acum pe hermeneia), un exemplu de coerenta imagistica. Cum ar suna doar asa? vise ca niște hăitași înainte rotocoale de fum prind aripi și țipă ne lichifiem ori poate doar sunetele ne pătrund prin oase ori poate ne e teamă de urme acum liniștea a săpat până la noi tunel de ceară nu putem face lumină nici măcar dragoste Partea orgiastica rezista unei interpretari separate, restul sunt doar carje.
pentru textul : Nepoveste demai urmează şi alte fragmente? (o să revin)
pentru textul : Caietele lui Filip (II) dePagini