"acoarelă "... daca nu e vorba despre vreo floare despre care nu am auzit cred ca se scrie "acuarela". In strofa finala parca parca reusesti sa transmiti ceva dar imaginile nu par defel veridice.
mi se pare că e vorba aici de o căutare a sinelui " alergam nebună pe străzi să prind/ ultimul vis", dar și o încercare de evadare din real "plăteam în fiecare zi cerșetorul orb/ să-mi poarte suferința". apoi ar mai fi o încercare de sincronizare a realității cu propriile aspirații" îmi potriveam inima după cuvintele țigăncii" înainte de producerea evenimentului distrugător, apocalipsa...
Claudia Radu si Ionut Caragea, n-ati vrea voi sa faceti un schimb de ID-uri de mess ori de numere de telefon si sa schimbati acolo, nestingheriti, astfel de amabilitati? Eventual, cu Andu Moldovan alaturi...daca tot ii place sa urmareasca cum decurge confruntarea. Sau - alta varianta - mai conforma cu locul unde ne aflam: deschiderea unei polemici cu tema "Ce este sau ce ar trebui sa fie poezia". Ori "Cat de important este Google in viata mea."! Felul in care a alunecat discutia asta m-a convins ca intr-adevar, punctul acela din regulament al carui rost Andu Moldovan nu il intelege este taaare binevenit.
Felicitările mele câştigătorilor, iată un premiu pe măsură...traducerea şi publicarea într-o revistă spaniolă, invitaţia la cenaclu..superb. Am rămas fără cuvinte câteva clipe...ce să spun, bravo organizatorilor şi învingătorilor iar celor care n-au câştigat, nu e timpul pierdut...la mai mare!
cu scuze pentru dezacordurile gramaticale: în privința deciziei consiliului, să îl consider (comentariul); plus cîteva erate în comentariile precedente.
Margas, ești îndrituită la propria opinie. Sper să nu te superi dacă sînt convins că este greșită. Și da, acele cuvinte nu sînt „becalisme”. Că doar nu le-o fi cumpărat Becali și pe astea. Am senzația că ești terorizată de Becali. În orice caz, te anunț eu, dacă nu știi, cuvintele aparțin limbii române. Și nu mă deranjează să le folosesc. Dacă urechile tale au probleme cu asta nu pot spune decît că este o situație nefericită. Îmi pare rău pentru tine. Deși mă tem că se ascunde aici puțină ipocrizie. De vreme ce am întîlnit la tine expresii mult mai... (cum să le zicem...? ) ... greu de digerat. Deci pînă una alta ai grijă de bîrnă.
Iar în ce privește cititorul, nu înțeleg de ce ar trebui să îți cer ție voie ca să îl consider superficial. Mă tem că Paul are dreptate cînd atrage atenția asupra insolenței tale. Nu are limite.
Ce n-am priceput eu este de ce te-ai mai „coborît” să participi dacă tema este de „clasa a patra”.
Perfect de acord cu spusele tale Virgile si marturisesc ca demult nu mi-a mers o argumentatie la suflet ca aceasta... mi-as dori mai multe. In rest, nu vreau sa sune aiurea dar nu ma pot abtine sa nu spun ca mi se pare complet aiurea ca un maghiar sa conduca ministerul culturii si cultelor din romania. Dupa cum am spus, un subiect de meditatie pentru mine pe viitor, cu atat mai mult cu cat se intampla sa il cunosc pe kelemen si pot spune ca e un om super ok.
Hai ca este un text fain, ingrijit cu migala. Niste imagini succesive expresive. O singura remarca, sus este in plus, luna si stalpii arata deja locatia.
stâlpii solemni
susțin ungherul nostru (sus)
aproape de bustul de plastic al lunii
Ani, citeste-ti cu voce tare primul vers. cred ca ar trebui schimbat ceva, acolo. eu una as renunta si la adj. "indepartate"...ancestral nu poate insemna decat indepartat (in timp).
"problemă a raportării la texte de acest gen" - din păcate acest silogism a făcut carieră în trusa de argumente a celor care nu au talent sau abilitate artistică. e atît de uzitat încît e realmente sinonim cu a spune „n-am talent, dau cu bîta-n baltă, dar nu aveți cum să-mi demonstrați lipsa talentului pentru că nu-l puteți înțelege.”
Elena, cred ca, in poezie, un inceput dup sablonul "eu vreau...pentru ca" nu este cel mai fericit. daca-mi dai voie, am o varianta: traiesc in dragostea ta cum delfinii in mare valurile ma urca in candela cerului acolo incep sa exist tipat sarat apoi, as evita astfel de alaturari: "Apele abis ale ale tăcerilor tale". ori: "și ca să să -i fie"
am vrut sa vad si eu despre ce este vorba daca tot am observat asa un sir de comentarii. dar nu, textul nu are absolut nimic mai mult decit o zicere scolareasca. probabil daca il scria cineva de 6 ani parea promitator. asa insa nu pare nimic. am privit si peste celelalte comentarii si imi permit o remarca: habar n-am ce intelegi tu prin "poeti de lux". expresia ma duce cu gindul la cineva care are o problema impotriva... luxului sau poate prin extensie impotriva excelarii, deci habar n-am dar nu cred ca a scrie mediocru sau submediocru, asa cum faci tu aici, e mai valoros decit a scrie despre "sex,vomă,bale,muci". sa nu cazi in capcana unui antielitsm ieftin si frustrat. mai bine ai invata sa scrii poezie si ai asculta parerile celor ce iti critica textul decit sa te lansezi in diatribe ieftine.
Virgil, daca tu vrei sa folosesti o limba moarta, nu te opreste nimeni. Ai fi intr-adevar deosebit, daca nici macar italienii nu folosesc vesuvius ci vesuvio! Probabil ca trebuie sa le scrii celor de la Academia Romana si sa le spui ca au gresit. In rest, cu cutia de nisip, trebuie sa recunosti ca mi-am facut intocmai datoria. Fiind un experiment, stiam ca vei aborda cu eleganta problema si vei fi deschis la sugestii. Iar experimentele trebuie mereu incurajate!
paul, multumesc de incurajare, cele doua cadre vazute de tine imi arata ce e bun si ce nu in poezie. ioana, nu zau? orice forma de arta este o psihanaliza a autorului. terapie deci facem cu toti care ne ocupam cu acest frumos lucru, artele. eu nu ma ascund. si cresc in acelasi timp stefan
:)) cica ce-i aici, bar de negri, buna replica, s-ar si potrivi un pic:)).
Nu prea stiu cum mai e in zilele de azi intr-un bar de negri ca n-am mai fost de ceva vreme, insaaa in capul meu cand am scris versul ala era imaginea putin romantata a new orleansului, locul cel mai fain din lume din cauza culturii jazz. (bine pentru mine sunt multe locuri cele mai faine, dar toate is in functie de domeniu). Stii, cu toate astea indiferent de imaginea pe care o avem asupra a ceva, atunci cand citesti un text trebuie sa te desprinzi un pic ca nu mai suntem in perioada simbolista. Deci, o apa plata, va rog!:))
vreau să spun două lucruri: în primul rînd vreau să îi mulţumesc lui Adrian pentru efortul deosebit pe care l-a făcut aici de dragul membrilor noştri nou veniţi. Pentru că a fost o muncă migăloasă şi altruistă. De fapt intenţionez să o incorporez în pagina mai amplă a RIF.
În al doilea rînd vreau să îmi exprim uimirea că nu văd nici un comentariu din partea nimănui, fie nou venit sau altfel de membru. Nici măcar un mulţumesc. Sau măcar o întrebare sau o observaţie. Nu îmi vine să cred că cred că nu ar exista dubii sau neclarităţi. Sau poate chiar nemulţumiri. E de preferat să le exprimaţi aici unde vi se poate răspunde.
Anna, este un poem scris, oarecum, sub influenţa unor lecturi (eseuri) din Marcel Moreau, cred că unul dintre scriitorii cei mai importanţi ai literaturii. Textul e uşor polemic, deşi nu am avut această intenţie. O încercare (declaraţie) de a ieşi din post-modern, dar şi una de a defini un palier al poeziei. Mulţumesc, pentru lectură şi osteneala de a lăsa un semn scris! Cu amiciţie,
de aici începe conturul limitei - mi se pare cam neinspirat plasat acest vers explicativ la inceput, as fi lasat cititorul sa-si imagineze daca aceasta este sau nu limita. e locul gol și părăsit în care pînă și moartea refuză să mai apară - interesanta imagine. foarte bine realizate si versurile: nu, nu există trecut blînd sau viitor mai puțin negru nu există soartă de plastilină și nici dumnezeu mai milostiv nu există am văzut cum se întîmplă prăbușirea am văzut urletul încins la mine în vene personal, mi-au placut cel mai mult din intregul poem. un poem bun in ansamblu, dar pe alocuri am senzatia ca ai cautat cu obstinatie exprimari cat mai frapante, cum ar fi sinestezia din ultimul vers: am vazut urletul incins.
Mihaela, nu pot decat sa-ti multumesc pentru sinceritatea si profesionalismul cu care ai abordat lectura volumului meu memorialistic si spiritual. Unii oameni ma citesc si ma apreciaza, altii mai putin, fiecare cu libertatea de a-si exprima gusturile. Am vazut ca aceasta recenzie a fost publicata, chiar azi, si in Luceafarul de Botosani, ceea ce demonstreaza ca textul tau este foarte bine scris. Te felicit si iti multumesc pentru rabdarea de a ma fi citit.
Acvariul pustiu:
Roza Vânturilor, Steaua Cardinală … nostalgia unei Atlantide pierdute, un spaţiu spiritual-material, definit, ca un asamblu energetic guvernat de Legea unică a echilibrului şi a stabilităţii unitare, un spaţiu al interferenţei unor fluxuri logice şi energetice care pot închega sau desface legăturile dintre timp şi dimensiune fără a afecta armonia globală existentă între formele „geo” şi „bio” în manifestare.
Alegerea unei formule clasice, ritmul firesc, ca un cântec, ca o incantaţie, elegia dulce amăruie a simplităţii lucrurilor de început…
Cailean, desigur că servus-ul vostru vine din timpuri istorice și are ceva înțelesuri intrinseci. Noi, cu pa-ul nostru searbăd, a trebuit să inventăm sensuri și direcții, să dăm culoare și să îmbrăcăm o silabă ternă. Apoi să ne imaginăm că. Mulțumesc pentru penița la "pa"!
Stimate autor,
Din răspunsul oferit am înțeles că primul comentariu pus în discuție îmi era adresat, sau greșesc?
Din al doilea comentariu am înțeles că v-ați dori un dialog cu mine dacă depășesc o fază incipientă în care mă aflu, greșesc?
În subtext citesc că mă considerați sub nivelul Dvs. intelectual la ora actuală și deci nu avem ce dialoga, ceea ce mă jignește direct, greșesc?
Iar în final nu știu de unde Dvs. ați concluzionat că eu aș dori vreun 'dialog' cu Dvs. de mi-l prezentați așa, ca pe o promisiune pentru la iarnă cu semn de exclamare! Deocamdată dpmdv suntem în faza în care în subsolul textelor ne expunem, liberi și în conformitate cu Regulamentul H, părerile.
Nici vorbă de vreun dialog, cel puțin nu în ceea ce mă privește Domnule autor!
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Cred că lipseşte un "să"...
pentru textul : nasturii de"acoarelă "... daca nu e vorba despre vreo floare despre care nu am auzit cred ca se scrie "acuarela". In strofa finala parca parca reusesti sa transmiti ceva dar imaginile nu par defel veridice.
pentru textul : far demi se pare că e vorba aici de o căutare a sinelui " alergam nebună pe străzi să prind/ ultimul vis", dar și o încercare de evadare din real "plăteam în fiecare zi cerșetorul orb/ să-mi poarte suferința". apoi ar mai fi o încercare de sincronizare a realității cu propriile aspirații" îmi potriveam inima după cuvintele țigăncii" înainte de producerea evenimentului distrugător, apocalipsa...
pentru textul : ultimul vis deClaudia Radu si Ionut Caragea, n-ati vrea voi sa faceti un schimb de ID-uri de mess ori de numere de telefon si sa schimbati acolo, nestingheriti, astfel de amabilitati? Eventual, cu Andu Moldovan alaturi...daca tot ii place sa urmareasca cum decurge confruntarea. Sau - alta varianta - mai conforma cu locul unde ne aflam: deschiderea unei polemici cu tema "Ce este sau ce ar trebui sa fie poezia". Ori "Cat de important este Google in viata mea."! Felul in care a alunecat discutia asta m-a convins ca intr-adevar, punctul acela din regulament al carui rost Andu Moldovan nu il intelege este taaare binevenit.
pentru textul : Poemul pentru Chichere deFelicitările mele câştigătorilor, iată un premiu pe măsură...traducerea şi publicarea într-o revistă spaniolă, invitaţia la cenaclu..superb. Am rămas fără cuvinte câteva clipe...ce să spun, bravo organizatorilor şi învingătorilor iar celor care n-au câştigat, nu e timpul pierdut...la mai mare!
pentru textul : Premiile "RefleXos" decu scuze pentru dezacordurile gramaticale: în privința deciziei consiliului, să îl consider (comentariul); plus cîteva erate în comentariile precedente.
pentru textul : opi deAm citit cu plăcere textele postate. Fluente, originale, pline de vitalitate.
pentru textul : Motanul Fuior și Securitatea statului deMargas, ești îndrituită la propria opinie. Sper să nu te superi dacă sînt convins că este greșită. Și da, acele cuvinte nu sînt „becalisme”. Că doar nu le-o fi cumpărat Becali și pe astea. Am senzația că ești terorizată de Becali. În orice caz, te anunț eu, dacă nu știi, cuvintele aparțin limbii române. Și nu mă deranjează să le folosesc. Dacă urechile tale au probleme cu asta nu pot spune decît că este o situație nefericită. Îmi pare rău pentru tine. Deși mă tem că se ascunde aici puțină ipocrizie. De vreme ce am întîlnit la tine expresii mult mai... (cum să le zicem...? ) ... greu de digerat. Deci pînă una alta ai grijă de bîrnă.
pentru textul : Este adevărat că poezia este pe moarte sau nu? deIar în ce privește cititorul, nu înțeleg de ce ar trebui să îți cer ție voie ca să îl consider superficial. Mă tem că Paul are dreptate cînd atrage atenția asupra insolenței tale. Nu are limite.
Ce n-am priceput eu este de ce te-ai mai „coborît” să participi dacă tema este de „clasa a patra”.
Perfect de acord cu spusele tale Virgile si marturisesc ca demult nu mi-a mers o argumentatie la suflet ca aceasta... mi-as dori mai multe. In rest, nu vreau sa sune aiurea dar nu ma pot abtine sa nu spun ca mi se pare complet aiurea ca un maghiar sa conduca ministerul culturii si cultelor din romania. Dupa cum am spus, un subiect de meditatie pentru mine pe viitor, cu atat mai mult cu cat se intampla sa il cunosc pe kelemen si pot spune ca e un om super ok.
pentru textul : Crăciun Fericit - 2009 deHai ca este un text fain, ingrijit cu migala. Niste imagini succesive expresive. O singura remarca, sus este in plus, luna si stalpii arata deja locatia.
stâlpii solemni
pentru textul : a început să miroasă a lavandă pe răni desusțin ungherul nostru (sus)
aproape de bustul de plastic al lunii
Ani, citeste-ti cu voce tare primul vers. cred ca ar trebui schimbat ceva, acolo. eu una as renunta si la adj. "indepartate"...ancestral nu poate insemna decat indepartat (in timp).
pentru textul : S.O.S. de"problemă a raportării la texte de acest gen" - din păcate acest silogism a făcut carieră în trusa de argumente a celor care nu au talent sau abilitate artistică. e atît de uzitat încît e realmente sinonim cu a spune „n-am talent, dau cu bîta-n baltă, dar nu aveți cum să-mi demonstrați lipsa talentului pentru că nu-l puteți înțelege.”
pentru textul : răscruce deElena, cred ca, in poezie, un inceput dup sablonul "eu vreau...pentru ca" nu este cel mai fericit. daca-mi dai voie, am o varianta: traiesc in dragostea ta cum delfinii in mare valurile ma urca in candela cerului acolo incep sa exist tipat sarat apoi, as evita astfel de alaturari: "Apele abis ale ale tăcerilor tale". ori: "și ca să să -i fie"
pentru textul : Ecolocație deam vrut sa vad si eu despre ce este vorba daca tot am observat asa un sir de comentarii. dar nu, textul nu are absolut nimic mai mult decit o zicere scolareasca. probabil daca il scria cineva de 6 ani parea promitator. asa insa nu pare nimic. am privit si peste celelalte comentarii si imi permit o remarca: habar n-am ce intelegi tu prin "poeti de lux". expresia ma duce cu gindul la cineva care are o problema impotriva... luxului sau poate prin extensie impotriva excelarii, deci habar n-am dar nu cred ca a scrie mediocru sau submediocru, asa cum faci tu aici, e mai valoros decit a scrie despre "sex,vomă,bale,muci". sa nu cazi in capcana unui antielitsm ieftin si frustrat. mai bine ai invata sa scrii poezie si ai asculta parerile celor ce iti critica textul decit sa te lansezi in diatribe ieftine.
pentru textul : Eu și îngerul meu deartificiala povestea lui Richard. putin credibila. insa ma gindeam ca ai "ceva" pentru a scrie scenarii...cine stie...
pentru textul : Richard deVirgil, daca tu vrei sa folosesti o limba moarta, nu te opreste nimeni. Ai fi intr-adevar deosebit, daca nici macar italienii nu folosesc vesuvius ci vesuvio! Probabil ca trebuie sa le scrii celor de la Academia Romana si sa le spui ca au gresit. In rest, cu cutia de nisip, trebuie sa recunosti ca mi-am facut intocmai datoria. Fiind un experiment, stiam ca vei aborda cu eleganta problema si vei fi deschis la sugestii. Iar experimentele trebuie mereu incurajate!
pentru textul : scrisori imaginare depaul, multumesc de incurajare, cele doua cadre vazute de tine imi arata ce e bun si ce nu in poezie. ioana, nu zau? orice forma de arta este o psihanaliza a autorului. terapie deci facem cu toti care ne ocupam cu acest frumos lucru, artele. eu nu ma ascund. si cresc in acelasi timp stefan
pentru textul : recreația mare dePuteau lipsi substantivele în discuţie, era suficient verbul. Iar poezia rămânea aceeaşi - melancolic-dulceagă...
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. de:)) cica ce-i aici, bar de negri, buna replica, s-ar si potrivi un pic:)).
pentru textul : l’absente deNu prea stiu cum mai e in zilele de azi intr-un bar de negri ca n-am mai fost de ceva vreme, insaaa in capul meu cand am scris versul ala era imaginea putin romantata a new orleansului, locul cel mai fain din lume din cauza culturii jazz. (bine pentru mine sunt multe locuri cele mai faine, dar toate is in functie de domeniu). Stii, cu toate astea indiferent de imaginea pe care o avem asupra a ceva, atunci cand citesti un text trebuie sa te desprinzi un pic ca nu mai suntem in perioada simbolista. Deci, o apa plata, va rog!:))
acest text este de remarcat, pur si simplu, scuze dar asa se intampla uneori cand imi place ceeace citesc, devin laconic Andu
pentru textul : partitură pentru singurătate şi orchestră devreau să spun două lucruri: în primul rînd vreau să îi mulţumesc lui Adrian pentru efortul deosebit pe care l-a făcut aici de dragul membrilor noştri nou veniţi. Pentru că a fost o muncă migăloasă şi altruistă. De fapt intenţionez să o incorporez în pagina mai amplă a RIF.
pentru textul : Răspunsuri la întrebări frecvente (pentru nou-veniţi) deÎn al doilea rînd vreau să îmi exprim uimirea că nu văd nici un comentariu din partea nimănui, fie nou venit sau altfel de membru. Nici măcar un mulţumesc. Sau măcar o întrebare sau o observaţie. Nu îmi vine să cred că cred că nu ar exista dubii sau neclarităţi. Sau poate chiar nemulţumiri. E de preferat să le exprimaţi aici unde vi se poate răspunde.
Anna, este un poem scris, oarecum, sub influenţa unor lecturi (eseuri) din Marcel Moreau, cred că unul dintre scriitorii cei mai importanţi ai literaturii. Textul e uşor polemic, deşi nu am avut această intenţie. O încercare (declaraţie) de a ieşi din post-modern, dar şi una de a defini un palier al poeziei. Mulţumesc, pentru lectură şi osteneala de a lăsa un semn scris! Cu amiciţie,
Ioan J
pentru textul : despre poem dede aici începe conturul limitei - mi se pare cam neinspirat plasat acest vers explicativ la inceput, as fi lasat cititorul sa-si imagineze daca aceasta este sau nu limita. e locul gol și părăsit în care pînă și moartea refuză să mai apară - interesanta imagine. foarte bine realizate si versurile: nu, nu există trecut blînd sau viitor mai puțin negru nu există soartă de plastilină și nici dumnezeu mai milostiv nu există am văzut cum se întîmplă prăbușirea am văzut urletul încins la mine în vene personal, mi-au placut cel mai mult din intregul poem. un poem bun in ansamblu, dar pe alocuri am senzatia ca ai cautat cu obstinatie exprimari cat mai frapante, cum ar fi sinestezia din ultimul vers: am vazut urletul incins.
pentru textul : îți descopăr privirea deyes, sir! aia cu sapa si pe mine ma enerveaza, am facut cerere la "centru", dar deocamdata nimic:) Multumiri pentru comentariu!
pentru textul : la-ntâmplare derafinată ironia, ioana. deci partea asta sună calofil iar restul [... sună...] perfect. iată un comentariu care m-a binedispus
pentru textul : simfonia neterminată deMihaela, nu pot decat sa-ti multumesc pentru sinceritatea si profesionalismul cu care ai abordat lectura volumului meu memorialistic si spiritual. Unii oameni ma citesc si ma apreciaza, altii mai putin, fiecare cu libertatea de a-si exprima gusturile. Am vazut ca aceasta recenzie a fost publicata, chiar azi, si in Luceafarul de Botosani, ceea ce demonstreaza ca textul tau este foarte bine scris. Te felicit si iti multumesc pentru rabdarea de a ma fi citit.
pentru textul : Impresii de lectură: "Gîndul meu. Cum am devenit poet." - Ionuţ Caragea deAcvariul pustiu:
pentru textul : acvariul pustiu deRoza Vânturilor, Steaua Cardinală … nostalgia unei Atlantide pierdute, un spaţiu spiritual-material, definit, ca un asamblu energetic guvernat de Legea unică a echilibrului şi a stabilităţii unitare, un spaţiu al interferenţei unor fluxuri logice şi energetice care pot închega sau desface legăturile dintre timp şi dimensiune fără a afecta armonia globală existentă între formele „geo” şi „bio” în manifestare.
Alegerea unei formule clasice, ritmul firesc, ca un cântec, ca o incantaţie, elegia dulce amăruie a simplităţii lucrurilor de început…
erata la penultimul meu comentariu: exploatarea lor* scuze.
pentru textul : Un stomac de balaur deCailean, desigur că servus-ul vostru vine din timpuri istorice și are ceva înțelesuri intrinseci. Noi, cu pa-ul nostru searbăd, a trebuit să inventăm sensuri și direcții, să dăm culoare și să îmbrăcăm o silabă ternă. Apoi să ne imaginăm că. Mulțumesc pentru penița la "pa"!
pentru textul : pa-ul domnului Pa deStimate autor,
pentru textul : risipă de nori deDin răspunsul oferit am înțeles că primul comentariu pus în discuție îmi era adresat, sau greșesc?
Din al doilea comentariu am înțeles că v-ați dori un dialog cu mine dacă depășesc o fază incipientă în care mă aflu, greșesc?
În subtext citesc că mă considerați sub nivelul Dvs. intelectual la ora actuală și deci nu avem ce dialoga, ceea ce mă jignește direct, greșesc?
Iar în final nu știu de unde Dvs. ați concluzionat că eu aș dori vreun 'dialog' cu Dvs. de mi-l prezentați așa, ca pe o promisiune pentru la iarnă cu semn de exclamare! Deocamdată dpmdv suntem în faza în care în subsolul textelor ne expunem, liberi și în conformitate cu Regulamentul H, părerile.
Nici vorbă de vreun dialog, cel puțin nu în ceea ce mă privește Domnule autor!
Pagini