„de parca”, „intunecat”
este „țiiiiiiiii”, nu cumva „țip”?
corectează astea, te rog, să pot scoate textul de la Șantier. și dacă ai înlocui „forța” de la „ultima forță” cu altceva... cred că ar fi un punct în plus pentru text.
dom'le dar eu am citit și am rămas acolo. nu știu exact dacă e în gara de nord sau e la perete dar mirosul acela de lapte dat în spuză mi-a rămas în nări și cred că mîine dimineață am să ajung și eu să vorbesc singur pe stradă. ceea ce mă fascinează la textul ăsta e faptul că deși poate constitui mai multe texte totuși reușește să rămînă unitar.
"Privește la Ovidiu Nacu cît de lipsit de bun simț răspunde cuiva care îi atrage frumos atenția că a încălcat un regulament pe care el s-a angajat să îl respecte. Nu l-a obligat absolut nimeni. Deci în esență dumnealui se complace să fie un mincinos, adică un șarlatan, adică un om care promite una și face alta". Domnule Virgil Titarenco, in mod oficial imi cer scuze daca Dvs considerati (si din agresivitatea limbajului folosit, inteleg ca asa e) ca v-am jignit, ori am intentionat sa va denigrez. Va inteleg seriozitatea in impunerea regulilor de buna functionare a sitului proprietate personala (nu insa si aversiunea pentru o libertate creatoare, chiar daca nu a mea, a obraznicului), fara de care situl Dvs il vedeti intrat in anarhie. Daca tot veni vorba de Regulament, sa nu uitam ca sambata a fost facuta pentru om, nu invers, si cu Regulamentul in mana poti brutaliza -"legal!"- muritorul de rand care intra pe hermeneia cu statutul de autor, ca mai apoi, dintr-o (una bucata) poezie criticata ca fiind "neinspirata", sa fie impins represiv spre periferia noviciala, iar textele-i (acum prea "dese") sa fie atentionate cu deget militienesc. Asadar, iertati-ma, dar ceea ce Dvs considerati a "atrage frumos atenția că a încălcat un regulament pe care el s-a angajat să îl respecte" eu inteleg drept palma si peste obrazul stang, ce din nesfintenie am refuzat astazi sa-l vi-l ofer. Intrand pe situl Hermeneia nu am semnat nici un contract, nici un angajament juridic fata de care eu sa-mi exercit responsabilitatile legale. Regulamentul sitului, atat de hiperbolizat in acest context, eu l-am privit mai degraba ca facand parte din codul etic al membrilor, decat ca un Decalog absolut si universal valabil in fiecare pixel al sitului. Aici identific eu diferenta de perspectiva dintre noi. Va inteleg frustrarile, la care am contribuit si eu cu si fara stiinta, dar nu ma regasesc de fel in portretul ce mi l-ati inchegat: "în esență dumnealui se complace să fie un mincinos, adică un șarlatan, adică un om care promite una și face alta". Imi cer inca o data scuze pentru nervii Dvs. iritati. Cand golania teribilista ramane ultima arma in fata tancului, poate ca merita folosita. Eu asa am facut, iar consecintele se vad. Cu intarziat respect, Ovidiu.
drept că pentru mine, ăsta e un subiect sensibil, dar divinitatea, psalmii în general( cei bine scriși) întotdeauna mi-au atins o coardă sensibilă. ceea ce tocmai am citit eu aici e scris într-o notă atât de sensibilă, atât de frumoasă și atât de autentică încât parcă mi-a conturat acea viziune despre cum ar fi o zi doar eu cu El.
„apoi te ridici înalt pe verandă
scrutezi zarea visător și îmi dictezi
dragă paul
eu am fost cu tine
apoi te ridici printr-un stol de vrăbii speriate
dacă nu ai fi
viața asta e doar o înregistrare proastă
a unui concert pink
floyd” aș spune remarc, dar mă tem că aș cădea în tot felul de afirmații care de fapt nu spun nimic. mă opresc aici!
Un text care in opinia mea ar putea "suferi" unele modificari. Rima in inceput si pe final...in acest text cred ca nu e o solutie. La cum a decurs as preferat sa fie fara. Imi plac anumite constructii "soarele-i scrum", "Nicăieri pe Pămant nu e loc, nu acum,"(negatie tripla) si ultimele trei versuri. In schimb "brusture verde smarald" imi pare o sintagma destul de slaba, foarte uzitata comparatia, devenita inexpresiva. Trei versuri consecutive incepand cu "D", introduc trei notiuni poetice din nou foarte uzitate si care trebuie redate foarte bine: somn(Doarme), dor si dans. Versul patru mi se pare cel mai slab pentru ca este iesit din context, iar ideea de melc "pus pe imperechere cu umbra sa" mi se pare mai degraba amuzanta. Pierdeti ideea, ori poate nu iteleg eu. Succes in continuare ! Ialin
doi canibali, tata si fiu stateau in copaci si vanau. La un moment dat, apare un cavaler in armura. Tatal canibal spune catre fiu: azi vom manca conserve... Cam asa sta treaba si cu manifestul asta. Fiecare isi cauta un loc in istoria literaturii, fiecare vrea un titlu, o bonificatie... Ca e fracturism, ca e boierism, ca e x, y sau z, sunt doar definitii pompoase menite sa capteze etentie, sa sigure un spatiu imaginar protectiv celor care se simt pe langa literatura. Se incearca de la o vreme schimbarea la fata a literaturii underground prin etichetarea ei drept noul val, noul curent, etc, etc. Se face o mare confuzie, siteurile internet sunt doar ateliere literare si nu isi vor depasi conditia niciodata. Aici toata lumea are ceva de invatat si nu ar trebuie sa se impuna nimanui si nimic.
Titlul "poveste cu nuferi" părea să promită mai mult, dădea o nuanță patetică și m-a trimis indirect în universul poetic al lui Lucian Blaga: ("Vei plânge mult ori vei zâmbi? Eu nu mă căiesc c-am adunat în suflet și noroi! - dar mă gândesc la tine. Cu gheare de lumină o dimineață-ți va ucide-odată visul că sufletul mi-așa curat cum gândul tău îl vrea, cum inima iubirii tale-l crede. Vei plânge mult atunci ori vei ierta? Vei plânge mult ori vei zâmbi de razele acelei dimineți, în care eu ți-oi zice fără umbră de căință: "Nu știi că numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?" ) Din păcate, trecerea în altă gamă lirică utilizând laitmotivul personajelor din "Crimă și pedeapsă" a lui Feodor Mihailovici Dostoievski e subțire, nu văd legătura lor cu nuferii și/sau "oasele unor hulubi înghețați" și textul dă senzația nefirească unui ghiveci, literar vorbind... Cât despre citate, iată unul din "Crimă și pedeapsă" a lui Feodor Mihailovici Dostoievski: "sărăcia nu este un viciu[...]dar mizeria, stimate domn, mizeria este un viciu. In sărăcie mai păstrăm încă noblețea sentimentelor înnăscute. In mizerie însă, nu le mai păstrează nimeni niciodată!" Nu am înțeles din comentariul anterior ce s-a dorit prin utilizarea adjectivului "heterogen" (care este utilizat în egală măsură cu "eterogen")...cred că era vorba despre alt adjectiv acolo ce sună pe aproape.
Dorin, I.V.Pascal, va multumesc pentru ce-ati spus.
Petre Mocanu: aveti dreptate, punctul pus dupa versul 2 poate crea confuzii. o sa schimb acolo, e bine ca m-ati atentionat.
Cristin, stiu de un text din 2009 (sau 2008?). De acela-i vorba? sau mi-a scapat ceva, intre timp? (caz in care te rog sa-mi spui ce, dar nu aici, sa nu initiem un dialog offtopic).
Ioana, sa-ti multumesc pentru gestul tau ar fi (si iata este :-) un fapt futil. Insa modul atat de personal in care tu ai comentat aici ma "obliga". Titlul intr-adevar, are menirea de a trimite in comercial, pentruca iata, singura recunosti, voi frumoaselor noastre stiti ce e aceea avon cosmetics! :-) Insa avon, acest nume pe mine m-a fascinat de prima oara de cand l-am auzit, pentru ca este reversul lui "nova". Acum ce este o "nova" pentru unul cu astronomia in gat ca mine e usor de zis, dar poate ca si altii stiu ca o nova este o stea care devine foarte stralucitoare pentru a muri "curand".. in termeni de timp astronomic, desigur... Impartirea la patru este exact ce ai spus tu, simbolistica replicarii desavarsite, nu la doi, ci la doi la puterea a doua... aici ai participat la al meu "big-bang"! Sarutmana, Andu
mai rău mă nene, varo, muică,
n-o să mai purtăm nume, om purta numere, ghiavolu să-i ia păştia deştepţi. poem cu umor bine dozat pîntru ăi cârcotaşi, care mie nu mi se întâmplă.
nu cred ca a facut rau nimanui dar repet, acordarea de prea multa atentie acesei persoane si decizii dramatice luate de dragul ei, nu vor face decit sa ii dea satisfactie. Recomandarea mea este ca sa fie ignorata si sa ne vedem cu totii de treaba ca si cum nu ar exista. Moartea unui om frustrat este sa fie ignorat.
Iata ca ati reusit sa ma faceti sa zimbesc. Pina si Ecaterina cu penibilele ei interventii care par mai degraba bufonerii. Ecaterina, regulamentul spune ca noi nu incurajam astfel de comentarii la adresa comentariilor. Si te rog sa nu ma acuzi de alte chestii dar asa scrie acolo si scrie de multa vreme. Asta indiferent daca textul acesta merita sau nu merita o penita. Ai ceva de comentat despre text comenteaza dar te rog inceteaza cu aceste interventii hilare care au inceput sa ma faca sa ma indoiesc ca tu ai (sau ai avut vreodata) vreo legatura cu literatura. Ma tem ca tu simti nevoia unui spatiu public unde sa chat-uiesti. Exista destule. Cauta-le, dar nu mai transforma acest spatiu in asa ceva. Alina, da, ce sa ii faci, cred ca am eu ce am cu frigiderul. Vad ca a devenit deja celebra ideea. Poate ca e ceva la mijloc. Ma mai gindesc la propunerea ta anti-frigider. Andy Warhol a fost (fiindca nu mai traieste) un celebru pictor si artist american care a revolutionat semnificativ artele vizuale in anii 60-70 si 80 fiind o figura centrala a artei pop. A fost si un prolific regizor. De asemeni a fost unul dintre pictorii caruia i s-au vindut poate cel mai scump lucrarile inca din timpul vietii. A fost si o personalitate foarte excentrica. Multe din lucrarile lui sint in galerii americane si sint reprezentative pentru the American pop art. Poti citi despre el aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Andy_Warhol iar lucrari de-ale lui poti vedea aici: http://www.artcyclopedia.com/artists/warhol_andy.html sau aici: http://www.getty.edu/art/gettyguide/artMakerDetails?maker=1625&page=1
Cu exceptia versului "sa auzim cum ne citeste gindurile" care mi se pare prea uzitat, un poem bun, din punctul meu de vedere, de la cap la coada. Probabil si forma scurta, sacadata a versurilor, care se succed in rafale, imprima o atmosfera buna, zic, revelatoare pentru ceea ce, in opinia mea, reprezinta un profet. Incepind de la pasarea neagra, finalul e realizat remarcabil. Un text bun, in opinia mea.
Virgil – finalul și mie mi-a plăcut inițial, dar acum accept că e prea implacabil.
Dorel – am avut si eu o reținere în legătură cu “statuia” și e justă observația ta,
mi-o însușesc, mulțumesc!
Cristina – ai dreptate, textul poate fi restrâns puțin, mulțumesc de sugestii.
“devorează” aș lăsa în forma asta.
Călin - finalul acela mi se părea potrivit, aveam impresia ca las orizont larg, dar acum pentru ca mi-ați sesizat cu totii acest lucru, o să mă gandesc.
cami e un exercitiu de imaginatie. constringerile astea sint asemanatoare cu proiectele de verificare din facultate cu tema data. chiar, de ce nu incerci si tu? turismul dezvolta musculatura sentimentala.
Virgil, probabil ca, in timp, mi-am conturat un stil, si sigur ca asta nu mi se-ntampla numai mie, ci tututror celor care scriu de ceva vreme; cu filosofarea - ai dreptate, chiar nu ma pot abtine :)), ca sa glumesc putin (acum sincer: uneori as vrea sa fie mai putin evident :P)
Adriana, iti foarte multumesc :)
Andu, n-am de ce sa ma supar, stiu ca bat pasul pe loc. Desigur, va veni si perioada aia "propice" (oau, cum suna!) sa ma autodepasesc, daca nu... pana aici am ajuns, cobor la statia asta, mai departe are cine sa urce. ;)
imi place textul, prin modul subtil in care propune o poveste, cu sau fara manierism, unde el si ea, cunoscand momentul cand fereastra atinge soarele (si imi imaginez aici o camera rotitoare, desi interpretarea e deschisa) ei se leaga, abia simtit intr-un univers plin de zahar (pudra?) si vise. mi se pare ca ea, ca principiu activ, isi tese panza viselor pe fondul unei realitati incomode -tocmai de aceea - iar asta e frumos. el nu are decat sa stea nemiscat, ca ntr-o eclipsa totala de fiinta.
Adrian, sunt plăcut impresionat de recepţia ta, care-mi face seara asta şi mai specială. E o calitate să vezi. Şi, Adriana, dacă lecturile tale nu m-ar intimida atât de mult, poate că aş fi în stare să dau şi eu o replică inteligentă.
Ela, "imediat" acela este cuvântul care redă cel mai bine primăvara. Nu aș putea să renunț la el, plus că era necesar pentru ritm. Nu sunt magnolii, habar nu am ce sunt și nici nu-mi pasă, ce atâtea întrebări? Când vezi un copac înflorit nu-ți mai pui nici o întrebare :-) Bine plasată întrebarea "tehnică", într-adevăr (sic!) Virgil, s-au lămurit întrebările, din câte vezi. Mulțumesc de vizită, anyway :-).
Mi-am imaginat lupi în blugi și tuxedo, făcând tot felul de chestii descrise mai sus, în Piața Revoluției. Eu cred că desenele animate sunt făcute după fapte reale, dovadă poemul de față.
nu înţeleg gluma dvs. În acest text mai "personal" (dar orice poezie e personală) mă cam rodeau păduchii şi, după toate că nu am bani, mai trebuie şi să cheltuiesc sute de lei pe şampoane împotriva păduchilor (că sunt foarte scumpe) şi să rabd mult de foame şi alte nevoi Atâţia scriitori au scris despre sărăcia lor sau a altora, inclusiv în poezie. În haiku la fel. Farmacista mi-a spus că e/ a fost o epidemie de păduchi în oraş. Vă invit în vizită. Cum păduchii sunt încă în viaţă pe scalpul meu, şi nu am bani să îi omor azi, cum ar fi fost necesar, vă ofer un loc de onoare şi dvs. Ce să fac, ca orice om onest scriu despre realitate. Am scris şi un haiku:
cu păduchi în păr --
de pe un CD zgâriat
ascult Vivaldi
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
„de parca”, „intunecat”
este „țiiiiiiiii”, nu cumva „țip”?
corectează astea, te rog, să pot scoate textul de la Șantier. și dacă ai înlocui „forța” de la „ultima forță” cu altceva... cred că ar fi un punct în plus pentru text.
pentru textul : ieşită din context dedom'le dar eu am citit și am rămas acolo. nu știu exact dacă e în gara de nord sau e la perete dar mirosul acela de lapte dat în spuză mi-a rămas în nări și cred că mîine dimineață am să ajung și eu să vorbesc singur pe stradă. ceea ce mă fascinează la textul ăsta e faptul că deși poate constitui mai multe texte totuși reușește să rămînă unitar.
pentru textul : bună dimineața ești în gara de nord de"Privește la Ovidiu Nacu cît de lipsit de bun simț răspunde cuiva care îi atrage frumos atenția că a încălcat un regulament pe care el s-a angajat să îl respecte. Nu l-a obligat absolut nimeni. Deci în esență dumnealui se complace să fie un mincinos, adică un șarlatan, adică un om care promite una și face alta". Domnule Virgil Titarenco, in mod oficial imi cer scuze daca Dvs considerati (si din agresivitatea limbajului folosit, inteleg ca asa e) ca v-am jignit, ori am intentionat sa va denigrez. Va inteleg seriozitatea in impunerea regulilor de buna functionare a sitului proprietate personala (nu insa si aversiunea pentru o libertate creatoare, chiar daca nu a mea, a obraznicului), fara de care situl Dvs il vedeti intrat in anarhie. Daca tot veni vorba de Regulament, sa nu uitam ca sambata a fost facuta pentru om, nu invers, si cu Regulamentul in mana poti brutaliza -"legal!"- muritorul de rand care intra pe hermeneia cu statutul de autor, ca mai apoi, dintr-o (una bucata) poezie criticata ca fiind "neinspirata", sa fie impins represiv spre periferia noviciala, iar textele-i (acum prea "dese") sa fie atentionate cu deget militienesc. Asadar, iertati-ma, dar ceea ce Dvs considerati a "atrage frumos atenția că a încălcat un regulament pe care el s-a angajat să îl respecte" eu inteleg drept palma si peste obrazul stang, ce din nesfintenie am refuzat astazi sa-l vi-l ofer. Intrand pe situl Hermeneia nu am semnat nici un contract, nici un angajament juridic fata de care eu sa-mi exercit responsabilitatile legale. Regulamentul sitului, atat de hiperbolizat in acest context, eu l-am privit mai degraba ca facand parte din codul etic al membrilor, decat ca un Decalog absolut si universal valabil in fiecare pixel al sitului. Aici identific eu diferenta de perspectiva dintre noi. Va inteleg frustrarile, la care am contribuit si eu cu si fara stiinta, dar nu ma regasesc de fel in portretul ce mi l-ati inchegat: "în esență dumnealui se complace să fie un mincinos, adică un șarlatan, adică un om care promite una și face alta". Imi cer inca o data scuze pentru nervii Dvs. iritati. Cand golania teribilista ramane ultima arma in fata tancului, poate ca merita folosita. Eu asa am facut, iar consecintele se vad. Cu intarziat respect, Ovidiu.
pentru textul : Doină dedrept că pentru mine, ăsta e un subiect sensibil, dar divinitatea, psalmii în general( cei bine scriși) întotdeauna mi-au atins o coardă sensibilă. ceea ce tocmai am citit eu aici e scris într-o notă atât de sensibilă, atât de frumoasă și atât de autentică încât parcă mi-a conturat acea viziune despre cum ar fi o zi doar eu cu El.
pentru textul : psalm pentru tâmplarul meu de„apoi te ridici înalt pe verandă
scrutezi zarea visător și îmi dictezi
dragă paul
eu am fost cu tine
apoi te ridici printr-un stol de vrăbii speriate
dacă nu ai fi
viața asta e doar o înregistrare proastă
a unui concert pink
floyd” aș spune remarc, dar mă tem că aș cădea în tot felul de afirmații care de fapt nu spun nimic. mă opresc aici!
cristina. am modificat. multam.
colaceaul acela era tot typo :) ar fi trebuit sa fie "incolacea" acolo.
imi pare bine ca ai gasit ceva sa-ti placa pe la mine.
pentru textul : Frizerul, dictatorul și lasoul deUn text care in opinia mea ar putea "suferi" unele modificari. Rima in inceput si pe final...in acest text cred ca nu e o solutie. La cum a decurs as preferat sa fie fara. Imi plac anumite constructii "soarele-i scrum", "Nicăieri pe Pămant nu e loc, nu acum,"(negatie tripla) si ultimele trei versuri. In schimb "brusture verde smarald" imi pare o sintagma destul de slaba, foarte uzitata comparatia, devenita inexpresiva. Trei versuri consecutive incepand cu "D", introduc trei notiuni poetice din nou foarte uzitate si care trebuie redate foarte bine: somn(Doarme), dor si dans. Versul patru mi se pare cel mai slab pentru ca este iesit din context, iar ideea de melc "pus pe imperechere cu umbra sa" mi se pare mai degraba amuzanta. Pierdeti ideea, ori poate nu iteleg eu. Succes in continuare ! Ialin
pentru textul : Arșița verii noastre deIata o poezie "de stare". Un delir perfect controlat poetic.
pentru textul : femeia cu papagali dedoi canibali, tata si fiu stateau in copaci si vanau. La un moment dat, apare un cavaler in armura. Tatal canibal spune catre fiu: azi vom manca conserve... Cam asa sta treaba si cu manifestul asta. Fiecare isi cauta un loc in istoria literaturii, fiecare vrea un titlu, o bonificatie... Ca e fracturism, ca e boierism, ca e x, y sau z, sunt doar definitii pompoase menite sa capteze etentie, sa sigure un spatiu imaginar protectiv celor care se simt pe langa literatura. Se incearca de la o vreme schimbarea la fata a literaturii underground prin etichetarea ei drept noul val, noul curent, etc, etc. Se face o mare confuzie, siteurile internet sunt doar ateliere literare si nu isi vor depasi conditia niciodata. Aici toata lumea are ceva de invatat si nu ar trebuie sa se impuna nimanui si nimic.
pentru textul : analiza manifestului boierismului demulțumesc pentru lectură, Viorica,
pentru textul : cântec de adormit singurătatea deși îmi cer iertare că, iată, mulțumirile mele vin așa de târziu
Titlul "poveste cu nuferi" părea să promită mai mult, dădea o nuanță patetică și m-a trimis indirect în universul poetic al lui Lucian Blaga: ("Vei plânge mult ori vei zâmbi? Eu nu mă căiesc c-am adunat în suflet și noroi! - dar mă gândesc la tine. Cu gheare de lumină o dimineață-ți va ucide-odată visul că sufletul mi-așa curat cum gândul tău îl vrea, cum inima iubirii tale-l crede. Vei plânge mult atunci ori vei ierta? Vei plânge mult ori vei zâmbi de razele acelei dimineți, în care eu ți-oi zice fără umbră de căință: "Nu știi că numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?" ) Din păcate, trecerea în altă gamă lirică utilizând laitmotivul personajelor din "Crimă și pedeapsă" a lui Feodor Mihailovici Dostoievski e subțire, nu văd legătura lor cu nuferii și/sau "oasele unor hulubi înghețați" și textul dă senzația nefirească unui ghiveci, literar vorbind... Cât despre citate, iată unul din "Crimă și pedeapsă" a lui Feodor Mihailovici Dostoievski: "sărăcia nu este un viciu[...]dar mizeria, stimate domn, mizeria este un viciu. In sărăcie mai păstrăm încă noblețea sentimentelor înnăscute. In mizerie însă, nu le mai păstrează nimeni niciodată!" Nu am înțeles din comentariul anterior ce s-a dorit prin utilizarea adjectivului "heterogen" (care este utilizat în egală măsură cu "eterogen")...cred că era vorba despre alt adjectiv acolo ce sună pe aproape.
pentru textul : poveste cu nuferi deDorin, I.V.Pascal, va multumesc pentru ce-ati spus.
pentru textul : nisip aurifer dePetre Mocanu: aveti dreptate, punctul pus dupa versul 2 poate crea confuzii. o sa schimb acolo, e bine ca m-ati atentionat.
Cristin, stiu de un text din 2009 (sau 2008?). De acela-i vorba? sau mi-a scapat ceva, intre timp? (caz in care te rog sa-mi spui ce, dar nu aici, sa nu initiem un dialog offtopic).
Deşi, pe undeva, inovează dpdv artistic, scrierea rămâne firească. Acesta este rezistenţa ei. Plus complexitatea spunerii simple.
pentru textul : scrisoare de limpezit privirea deIoana, sa-ti multumesc pentru gestul tau ar fi (si iata este :-) un fapt futil. Insa modul atat de personal in care tu ai comentat aici ma "obliga". Titlul intr-adevar, are menirea de a trimite in comercial, pentruca iata, singura recunosti, voi frumoaselor noastre stiti ce e aceea avon cosmetics! :-) Insa avon, acest nume pe mine m-a fascinat de prima oara de cand l-am auzit, pentru ca este reversul lui "nova". Acum ce este o "nova" pentru unul cu astronomia in gat ca mine e usor de zis, dar poate ca si altii stiu ca o nova este o stea care devine foarte stralucitoare pentru a muri "curand".. in termeni de timp astronomic, desigur... Impartirea la patru este exact ce ai spus tu, simbolistica replicarii desavarsite, nu la doi, ci la doi la puterea a doua... aici ai participat la al meu "big-bang"! Sarutmana, Andu
pentru textul : avon cosmetics demai rău mă nene, varo, muică,
pentru textul : fiindcă poartă deja un nume den-o să mai purtăm nume, om purta numere, ghiavolu să-i ia păştia deştepţi. poem cu umor bine dozat pîntru ăi cârcotaşi, care mie nu mi se întâmplă.
nu cred ca a facut rau nimanui dar repet, acordarea de prea multa atentie acesei persoane si decizii dramatice luate de dragul ei, nu vor face decit sa ii dea satisfactie. Recomandarea mea este ca sa fie ignorata si sa ne vedem cu totii de treaba ca si cum nu ar exista. Moartea unui om frustrat este sa fie ignorat.
pentru textul : rugaminte importanta deIata ca ati reusit sa ma faceti sa zimbesc. Pina si Ecaterina cu penibilele ei interventii care par mai degraba bufonerii. Ecaterina, regulamentul spune ca noi nu incurajam astfel de comentarii la adresa comentariilor. Si te rog sa nu ma acuzi de alte chestii dar asa scrie acolo si scrie de multa vreme. Asta indiferent daca textul acesta merita sau nu merita o penita. Ai ceva de comentat despre text comenteaza dar te rog inceteaza cu aceste interventii hilare care au inceput sa ma faca sa ma indoiesc ca tu ai (sau ai avut vreodata) vreo legatura cu literatura. Ma tem ca tu simti nevoia unui spatiu public unde sa chat-uiesti. Exista destule. Cauta-le, dar nu mai transforma acest spatiu in asa ceva. Alina, da, ce sa ii faci, cred ca am eu ce am cu frigiderul. Vad ca a devenit deja celebra ideea. Poate ca e ceva la mijloc. Ma mai gindesc la propunerea ta anti-frigider. Andy Warhol a fost (fiindca nu mai traieste) un celebru pictor si artist american care a revolutionat semnificativ artele vizuale in anii 60-70 si 80 fiind o figura centrala a artei pop. A fost si un prolific regizor. De asemeni a fost unul dintre pictorii caruia i s-au vindut poate cel mai scump lucrarile inca din timpul vietii. A fost si o personalitate foarte excentrica. Multe din lucrarile lui sint in galerii americane si sint reprezentative pentru the American pop art. Poti citi despre el aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Andy_Warhol iar lucrari de-ale lui poti vedea aici: http://www.artcyclopedia.com/artists/warhol_andy.html sau aici: http://www.getty.edu/art/gettyguide/artMakerDetails?maker=1625&page=1
pentru textul : intimități fără bluetooth desunt asa rotunde cuvintele tale, nu zagrie, nu tes discrepante, ca o muzica lina curg, frumos!
pentru textul : reverie fără lăutar deCu exceptia versului "sa auzim cum ne citeste gindurile" care mi se pare prea uzitat, un poem bun, din punctul meu de vedere, de la cap la coada. Probabil si forma scurta, sacadata a versurilor, care se succed in rafale, imprima o atmosfera buna, zic, revelatoare pentru ceea ce, in opinia mea, reprezinta un profet. Incepind de la pasarea neagra, finalul e realizat remarcabil. Un text bun, in opinia mea.
pentru textul : profetul I deMarga, să mă scuzi, dar chiar dacă aș avea un dinte (sau mai mulți) ascuțit bine pentru Paul, n-am cum să-l suspend pentru că a făcut o comparație.
pentru textul : siberii suspendate deVirgil – finalul și mie mi-a plăcut inițial, dar acum accept că e prea implacabil.
Dorel – am avut si eu o reținere în legătură cu “statuia” și e justă observația ta,
mi-o însușesc, mulțumesc!
Cristina – ai dreptate, textul poate fi restrâns puțin, mulțumesc de sugestii.
“devorează” aș lăsa în forma asta.
Călin - finalul acela mi se părea potrivit, aveam impresia ca las orizont larg, dar acum pentru ca mi-ați sesizat cu totii acest lucru, o să mă gandesc.
vă mulțumesc tuturor de păreri, îmi sunt utile!
pentru textul : progresie paralelă şi inversă decami e un exercitiu de imaginatie. constringerile astea sint asemanatoare cu proiectele de verificare din facultate cu tema data. chiar, de ce nu incerci si tu? turismul dezvolta musculatura sentimentala.
pentru textul : despre umbre deVirgil, probabil ca, in timp, mi-am conturat un stil, si sigur ca asta nu mi se-ntampla numai mie, ci tututror celor care scriu de ceva vreme; cu filosofarea - ai dreptate, chiar nu ma pot abtine :)), ca sa glumesc putin (acum sincer: uneori as vrea sa fie mai putin evident :P)
Adriana, iti foarte multumesc :)
Andu, n-am de ce sa ma supar, stiu ca bat pasul pe loc. Desigur, va veni si perioada aia "propice" (oau, cum suna!) sa ma autodepasesc, daca nu... pana aici am ajuns, cobor la statia asta, mai departe are cine sa urce. ;)
pentru textul : [REC] demulțam! confuzia ta, Ioana, chiar mă onorează...
pentru textul : al doilea psalm mondial deam să iau în considerare observațiile tale.
imi place textul, prin modul subtil in care propune o poveste, cu sau fara manierism, unde el si ea, cunoscand momentul cand fereastra atinge soarele (si imi imaginez aici o camera rotitoare, desi interpretarea e deschisa) ei se leaga, abia simtit intr-un univers plin de zahar (pudra?) si vise. mi se pare ca ea, ca principiu activ, isi tese panza viselor pe fondul unei realitati incomode -tocmai de aceea - iar asta e frumos. el nu are decat sa stea nemiscat, ca ntr-o eclipsa totala de fiinta.
pentru textul : Manierism cu Scenă de Gen deAdrian, sunt plăcut impresionat de recepţia ta, care-mi face seara asta şi mai specială. E o calitate să vezi. Şi, Adriana, dacă lecturile tale nu m-ar intimida atât de mult, poate că aş fi în stare să dau şi eu o replică inteligentă.
pentru textul : Altfel deEla, "imediat" acela este cuvântul care redă cel mai bine primăvara. Nu aș putea să renunț la el, plus că era necesar pentru ritm. Nu sunt magnolii, habar nu am ce sunt și nici nu-mi pasă, ce atâtea întrebări? Când vezi un copac înflorit nu-ți mai pui nici o întrebare :-) Bine plasată întrebarea "tehnică", într-adevăr (sic!) Virgil, s-au lămurit întrebările, din câte vezi. Mulțumesc de vizită, anyway :-).
pentru textul : no memory deMi-am imaginat lupi în blugi și tuxedo, făcând tot felul de chestii descrise mai sus, în Piața Revoluției. Eu cred că desenele animate sunt făcute după fapte reale, dovadă poemul de față.
pentru textul : parcul revoluțiilor de absint II denu înţeleg gluma dvs. În acest text mai "personal" (dar orice poezie e personală) mă cam rodeau păduchii şi, după toate că nu am bani, mai trebuie şi să cheltuiesc sute de lei pe şampoane împotriva păduchilor (că sunt foarte scumpe) şi să rabd mult de foame şi alte nevoi Atâţia scriitori au scris despre sărăcia lor sau a altora, inclusiv în poezie. În haiku la fel. Farmacista mi-a spus că e/ a fost o epidemie de păduchi în oraş. Vă invit în vizită. Cum păduchii sunt încă în viaţă pe scalpul meu, şi nu am bani să îi omor azi, cum ar fi fost necesar, vă ofer un loc de onoare şi dvs. Ce să fac, ca orice om onest scriu despre realitate. Am scris şi un haiku:
cu păduchi în păr --
pentru textul : cerşind milă păduchilor dede pe un CD zgâriat
ascult Vivaldi
primele doua strofe promit. restul este un discurs dar nu poezie.
pentru textul : scrisoare închisă fostei mele iubiri din copilărie desugestiv!
pentru textul : Haiku dePagini