Nicholas, mersi de lectură. Cât despre analiza Marianei(dacă tot ai adus vorba despre ...), mie mi se pare superficială. Nu rupi un pasaj din text și îl diseci până nu mai rămâne nimic din el, ci încerci să vezi și să analizezi tot textul în ansamblu. Nu stai să numeri conjuncțiile din text, ci încerci să deslușești ce se află între ele...
Or, mie mi se pare evident: sau Mariana n-a putut să facă acest lucru, sau n-a vrut.
adriana, cred că am scris poemul într-o cheie prea personală. am să-l refac. acum îmi dau seama că
e posibil să se înțeleagă că făceam comert cu paturi si blugi turcesti :)multumesc pentru semn.
Maria, Masha, Alina, Adrian și Silviu, vă mulțumesc la fiecare în parte. dacă am reușit să trasmit emoția profundă pe care am simțit-o aflând că a plecat dintre noi un om pe care l-am cunoscut, nu pot decât să mă bucur. mă intrigă faptul că o poezie ca aceasta a fost scrisă în 10-15 minute și am mai revenit ulterior pe text, dar nesemnificativ, iar unele necesită alte abordări.
poate ar fi trebuit să adaug legenda: bilgheri-cizme speciale de parașutist, BG7, parașuta care se folosea acum 20 de ani și ceva ( am înțeles că acum s-a renunțat la ea), inventată de Grigore Baștan, de aici inițialele, salt nestabilizat-cădera liberă pînă la deschiderea parașutei, voalura, pânza de deasupra, etc.
Sau poate nu mai trebuia nimic.
Ioana, ai dreptate, voi tăia versurile acelea, erau puțin lipite, dar cu un rost, poate contextual. Mulțumesc pentru sugestiile tale, mereu pertinente.
Lăudabilă preocuparea pentru dinamica acestui site și pentru remachetarea secțiunilor; apreciez în mod deosebit și interfața grafică, una dintre cele mai elegante, sobre, acum cînd am suficiente elemente de comparație întîlnite pe alte site-uri de profil (paleta cromatică, așezarea în pagină, headinguri, etc.). Și întrebare: Pentru secțiunea proză nu ar merge și “poem în proză”?
paharul ciobit e un amanunt. universul e mai degraba un amestec, ca si-n realitate. restul ar trebui sa surprinda asa cum orice ar putea sa o faca sub jocul privirii. multumesc de oprire.
Din pacate, pentru mine acest text este si va ramine un text mediocru. Cu atit mai mult, regret, nu ma pot erija in criticul pe care il astepti; frecventeaza un cenaclu, doua, citeste mai mult, e recomandabil la orice virsta. A publica orice mi se pare chiar indecent. Ceea ce ii spuneai lui Andu Moldovean ti se potriveste si tie, din nefericire. Multe texte pot fi numai maculatura daca nu exista o farima de talent. Talentul este un cumul de capacitati iesite din comun, nu are tangenta nici cu zodia, nici cu studiile superioare. Urari, felicitari etc. consider ca nu isi au locul aici.
Da, Paul. Mă doare. Dar mai am şi sentimentul că sunt la balamuc. Şi vorbesc, la telefon, ci cineva din afară. Şi îi zic: vezi, asta-i nedreptatea socială. Noi, ăştia întregi la minte, suntem aici. Şi voi, nebunii, sunteţi afară. Fie că votaţi, sau nu. Nefericire este că şi noi, în afara celor care sunt în cămaşă de forţă, avem dreptul constituţional să votăm, sau nu. Şi asta mă face să mă bag singur în cămaşă de forţă.
Dar dacă scot restul nu rămâne decât un fel de haiku în metrică incompletă de tanka... Dacă toată lumea e nemulțumită voi încerca să schimb cumva textul...
Într-un dormitor cadrilat, episcopul este una din piesele ei ,în jocul de-a dragostea.De ce ai păstra un resentiment, când tu însuți ești o jucărie pentru ea? Ironie și tristețe
Ștefan, dacă tu consideri că este o pierdere de timp să porți un dialog civilizat cu membrii hermeneia, există o singură soluție; cred că o poți descoperi singur. Dar atâta vreme cât publici aici, repet, așteaptă-te să primești comentarii. Sau poate tu crezi că editorii stau toată ziua și taie frunză la câini, așteptând să mai aibă ceva de făcut pe hermeneia. Crede-mă că și mie mi-ar plăcea și să lucrez în timpul cât îți scriu acest comentariu, sau poate să îmi petrec timpul cu familia, sau să citesc sau să scriu ceva. Dar nu consider pierdere de vreme să discut cu tine. Uite doar un exemplu prin care poți jigni, Ștefan, spunându-ne că acest dialog pentru tine este o pierdere de vreme. Iar la obiect: ai primit un comentariu nefavorabil de la Virgil Titarenco. Un comentariu nefavorabil nu înseamnă jignire.Despre scrisul tău vei auzi orice, aceasta nu înseamnă că se adresează propriei tale persoane. Dar răspunsul tău, "este doar o parere subiectiva de care o sa tin seama in limita bunului simt. adica sub nico forma" este o jignire, pentru că sugerează că Virgil a fost lipsit de bun simț când a făcut comentariul respectiv. Nu trebuie să dai dreptate nimănui, nici măcar directorului acestui site, dar trebui să răspunzi tu cu acel bun simț pe care se pare că totuși îl apreciezi. Despre asta vorbeam. Dacă mi-ai fi spus mie în viața de zi cu zi că acorzi părerii mele atenția de bun simț care i se cuvine, adică nici una, aș fi considerat-o o jignire. La urma urmelor, nu o fi Virgil critic literar, dar nici tu, așa că părerea lui este la fel de legitimată ca și a ta. Sper la o abordare mai cu seriozitate a scopului pentru care există hermeneia, altfel suntem cu toții degeaba aici, și cu adevărat pierdem timpul.
foșnet de baladă prin încăperile sufletului tău simt în textele tale o reversiune spre tradiții, spații stilizate, matrici amniotice, căderi în mit, regresiuni anamnetice, întoarceri spre grădini introiectate, ordinări de haos, ecleraje de mister și reiterări de legendă ți-ar fi plăcut cumva să locuiești la țară, într-o casă cu ștergare, să pui pe masă copiilor o pâine aburindă coaptă în vatră, pe care capul familiei să o frângă cu gesturi așezate? liniștea pe care o dă ritualul, tradiția, integrarea în mitic, apartenența la straturi de emoții sedimentate de veacuri cam așa ceva percep eu româncă verde :) i like it
O stare de albastru marin, închis, cu urme de gri-argintiu pe aripile strânse. De la atriul stâNg la pântec și întors, poate fi drum de o viață. Reușite imagini în ultimele două versuri. Mă întreb, ca de fiecare dată când citesc un text, de unde starea, ce e dincolo de cuvinte. Dar tu știi lucrurile acestea.
felicitari, Leonard ! si la la mai multe. sau la mai degraba si mai putine. am mai citit din poezile tale, unele mi-au placut, le-am si recitit, altele nu mi-au spus mare lucru. dar, ”vocea” ta ramane una de luat in seama in tabloul poeziei actuale.
Sunt sigur ca mai trebuie lasate cateva lucruri si la indemana autorului... nu putem sa realizam un regulament exhaustiv si nu sunt de acord cu aplicarea bruta a legii fara a fi cantarite circumstantele... nu vreau sa ne ingradim singuri libertatea de creatie doar de dragul unei ordini excesive si sufocante... mai multa incredere in oameni chiar daca stim prea bine ca riscam. Personal cred ca o luna (hai sa zicem 30 de zile) ar fi de ajuns ca limita pentru postarea textelor... citesc poezii scrise de mine cu cateva luni inainte si le lucrez, le modific, le rearanjez etc... ca autor am tot dreptul sa va cer parerea asupra a ceea ce am realizat, acesta fiind pana la urma principalul scop al unui atelier literar.
Eu am spus ce este pentru mine acest site. Dacă tu ai înțeles că în subsolul lui e loc de laudatium sau de înjurat e altceva. O părere, desigur, poate fi privită în mai multe moduri, însă rămâne o părere. Eu ceream aici păreri. Opinii foarte , dar foarte subiective:) Să înțeleg că tu ai observat o activitate de autopremiere e celor din Consiliul Hermeneia? Cu ce, George? Cu penițe? Cu simboluri?Mă faci să zâmbesc. Asta numești tu "premiere"?:) Articulai fraza de parcă era vorba de corupție:) Dar apreciez că nu înjuri:) Uite, pe unele site-uri există atâta diferențiere între membrii lor încât printr-un singur aspect al regulamentului Hermeneia, pe care ți-l amintesc, îmi rezerv dreptul de a susține că Hermeneia e un club select. Aici, fie că ești autor sau novice, poți acorda, doar prin faptul că ai calitatea de membru, distincția maximă unui text. Penița. Și acum mă întorc. Tu crezi că membrii Consiliului Hermeneia, editorii, nu se aleg și pe criterii de talent plus gnoseologie literară? Și atunci de ce s-ar mai "autopremia" între ei?aici retoric, deh! Dar atât cu dizertațiile. Afirmi că trebuia să spun ce "mai lipsește". Înseamnă că tu ești mai exigent decât mine, ceea ce nu este deloc rău. Ce mai lipsește, George? De ce nu "merge totul strună"? Deci pentru tine Hermeneia e dovada vie a faptului că Virgil Titarenco poate să evolueze și singur? Sau un spațiu virtual de camaraderie și feedback? Aici cred că trebuie să te hotărăști:). Comentariul tău se vrea neutru. Eu cred că poți să fii mai sincer de atât. Sau nu?
Sunt din păcate prea multe adunate, nu se pot secționa (la figurat, bineînțeles) puțin? Aproape un volum fără vignete...Chiar dacă e doar o variațiune pe aceeași temă, nu pot fi comentate în bloc, totuși...
Un poem pe care l-am simțit cum respiră, o îmbinare plină de har între inefabil (religia) și aleator (strada, omul, viața).
Un poem care lasă o amprentă adâncă, cuvintele uneori le-am simțit ca pe niște pași de elefant prin jungla gândurilor mele.
Aș corecta totuși câteva scăpări alma. De exemplu 'una din cele două' chiar în incipit... și mai sunt câteva bâlbe de exprimare mai încolo, nimic esențial însă.
Aș zice că se vede cum poemul a fost scris dintr-o răsuflare și asta cel puțin pe mine m-a prins.
Felicitări și primește semnul meu de apreciere.
Margas.
Virgil. E discutabil într-adevăr. Dovadă comentariul ăsta elaborat. În principiu aici satirizez un obicei bătrîn încăpățînat și beteag care va continua în prostioara lui "fără leac", deși știe că se poate mai fain și mai bine...:) Dacă e comod să tai puiul de brad și nicio tragedie (că doar toți taie ...nu?) atunci propun să fie comod de tot și să se treacă la varianta de plastic. Există azi și miresme "de plastic" cu imitație de brad...nicio problemă. Și globuri și betele de plastic. Și alea și alea. Dar noo că e mai nathural să plătim o crimă elegantă și drăgălașă, un hingher de pădure, ca să avem și noi sărbători "ca lumea". Că brăduțu' e nesimțit și nu se poate apăra decît cu niște biete ace nu e o scuză. E o plantă vie și oricum am lua-o tot crimă se numește. Ca și florile puse la "reanimare" în vază... A, și nu e nicio dramatizare sau exagerare aici. E adevăru' care zburlește păru'. Așa că te poți zburli liniștit Virgil. Tot am dreptate. Rămîn la bonsaiul meu de Crăciun. Și să auzim numai că nu ni se face rău...de bine!
Cum aranjezi tu imaginile sa sangereze cuvinte cu asa o putere de sugestie incat ineaca ochii in durere... Observatie: cuvintele "ca o" sunt inutile in versul 5. Uite o modesta traducere. In acelasi vers 5 am simtit nevoia de un verb. Landscape with hieroglyph I kissed you secretly every time you brought rain in the unknown space between hieroglyphs your distant breath raised silence a lateen of blood gliding on heart through the soft snow I kissed you secretly every time you brought blight into dark days I waited for your growing from the stones’ flesh across the salt that veiled my past with the same dry tumor resembling the countenance of the woman who for an instant abandoned innocence in the corpse drowned by ocean’s syllables
ai lipsă diacritice. eu zic să publici mai îngijit. am să trimit textul în șantier. îl corectezi și cînd ești convins că este gata apeși butonul cu atenție editor.
pentru ca ai reusit sa comunici fara sa tii nasul pe sus. cine nu comunica poate fi banuit de aroganta, iar acceptarea arogantei cere mai mult decat niste proze scurte bune. SP are cel mai super catar din cati exista. si el e super. l-a tinut in viata pe DQ cat a putut si el, as u know. tu cine mai esti. am citit-o si acum plec acasa. e ok. be nice
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Nicholas, mersi de lectură. Cât despre analiza Marianei(dacă tot ai adus vorba despre ...), mie mi se pare superficială. Nu rupi un pasaj din text și îl diseci până nu mai rămâne nimic din el, ci încerci să vezi și să analizezi tot textul în ansamblu. Nu stai să numeri conjuncțiile din text, ci încerci să deslușești ce se află între ele...
Or, mie mi se pare evident: sau Mariana n-a putut să facă acest lucru, sau n-a vrut.
Doar o părere,
pentru textul : Singurătate în doi; cu luna în piața romană. deEugen.
Va multumesc tuturor pentru pareri! Cred ca textul, desi nu e extraordinar, mi-a reusit.
pentru textul : Swedish blue deadriana, cred că am scris poemul într-o cheie prea personală. am să-l refac. acum îmi dau seama că
pentru textul : despre inima mea dee posibil să se înțeleagă că făceam comert cu paturi si blugi turcesti :)multumesc pentru semn.
Maria, Masha, Alina, Adrian și Silviu, vă mulțumesc la fiecare în parte. dacă am reușit să trasmit emoția profundă pe care am simțit-o aflând că a plecat dintre noi un om pe care l-am cunoscut, nu pot decât să mă bucur. mă intrigă faptul că o poezie ca aceasta a fost scrisă în 10-15 minute și am mai revenit ulterior pe text, dar nesemnificativ, iar unele necesită alte abordări.
pentru textul : salt nestabilizat prin trapa toamnei depoate ar fi trebuit să adaug legenda: bilgheri-cizme speciale de parașutist, BG7, parașuta care se folosea acum 20 de ani și ceva ( am înțeles că acum s-a renunțat la ea), inventată de Grigore Baștan, de aici inițialele, salt nestabilizat-cădera liberă pînă la deschiderea parașutei, voalura, pânza de deasupra, etc.
Sau poate nu mai trebuia nimic.
Ioana, ai dreptate, voi tăia versurile acelea, erau puțin lipite, dar cu un rost, poate contextual. Mulțumesc pentru sugestiile tale, mereu pertinente.
pentru textul : départs deLăudabilă preocuparea pentru dinamica acestui site și pentru remachetarea secțiunilor; apreciez în mod deosebit și interfața grafică, una dintre cele mai elegante, sobre, acum cînd am suficiente elemente de comparație întîlnite pe alte site-uri de profil (paleta cromatică, așezarea în pagină, headinguri, etc.). Și întrebare: Pentru secțiunea proză nu ar merge și “poem în proză”?
pentru textul : Noi restructurări pe Hermeneia - gazeta Hermeneia depaharul ciobit e un amanunt. universul e mai degraba un amestec, ca si-n realitate. restul ar trebui sa surprinda asa cum orice ar putea sa o faca sub jocul privirii. multumesc de oprire.
pentru textul : Hârtii denu cred ca merge "dansau alte dansuri" textul incepe bine dar cred ca pe parcurs se dilueaza in ceva prea banal remarc "iedera tăcea în clopotnițe"
pentru textul : Anul trecut la Avignon deinteresant acest joc semantic între carnivor şi carnal
pentru textul : Carnivoră deDin pacate, pentru mine acest text este si va ramine un text mediocru. Cu atit mai mult, regret, nu ma pot erija in criticul pe care il astepti; frecventeaza un cenaclu, doua, citeste mai mult, e recomandabil la orice virsta. A publica orice mi se pare chiar indecent. Ceea ce ii spuneai lui Andu Moldovean ti se potriveste si tie, din nefericire. Multe texte pot fi numai maculatura daca nu exista o farima de talent. Talentul este un cumul de capacitati iesite din comun, nu are tangenta nici cu zodia, nici cu studiile superioare. Urari, felicitari etc. consider ca nu isi au locul aici.
pentru textul : raiul de la marginea potirului deDa, Paul. Mă doare. Dar mai am şi sentimentul că sunt la balamuc. Şi vorbesc, la telefon, ci cineva din afară. Şi îi zic: vezi, asta-i nedreptatea socială. Noi, ăştia întregi la minte, suntem aici. Şi voi, nebunii, sunteţi afară. Fie că votaţi, sau nu. Nefericire este că şi noi, în afara celor care sunt în cămaşă de forţă, avem dreptul constituţional să votăm, sau nu. Şi asta mă face să mă bag singur în cămaşă de forţă.
pentru textul : „Hazardul şi oiştea” deDar dacă scot restul nu rămâne decât un fel de haiku în metrică incompletă de tanka... Dacă toată lumea e nemulțumită voi încerca să schimb cumva textul...
pentru textul : Pe urmele ciclopilor deÎntr-un dormitor cadrilat, episcopul este una din piesele ei ,în jocul de-a dragostea.De ce ai păstra un resentiment, când tu însuți ești o jucărie pentru ea? Ironie și tristețe
pentru textul : ȘAH - MAT deȘtefan, dacă tu consideri că este o pierdere de timp să porți un dialog civilizat cu membrii hermeneia, există o singură soluție; cred că o poți descoperi singur. Dar atâta vreme cât publici aici, repet, așteaptă-te să primești comentarii. Sau poate tu crezi că editorii stau toată ziua și taie frunză la câini, așteptând să mai aibă ceva de făcut pe hermeneia. Crede-mă că și mie mi-ar plăcea și să lucrez în timpul cât îți scriu acest comentariu, sau poate să îmi petrec timpul cu familia, sau să citesc sau să scriu ceva. Dar nu consider pierdere de vreme să discut cu tine. Uite doar un exemplu prin care poți jigni, Ștefan, spunându-ne că acest dialog pentru tine este o pierdere de vreme. Iar la obiect: ai primit un comentariu nefavorabil de la Virgil Titarenco. Un comentariu nefavorabil nu înseamnă jignire.Despre scrisul tău vei auzi orice, aceasta nu înseamnă că se adresează propriei tale persoane. Dar răspunsul tău, "este doar o parere subiectiva de care o sa tin seama in limita bunului simt. adica sub nico forma" este o jignire, pentru că sugerează că Virgil a fost lipsit de bun simț când a făcut comentariul respectiv. Nu trebuie să dai dreptate nimănui, nici măcar directorului acestui site, dar trebui să răspunzi tu cu acel bun simț pe care se pare că totuși îl apreciezi. Despre asta vorbeam. Dacă mi-ai fi spus mie în viața de zi cu zi că acorzi părerii mele atenția de bun simț care i se cuvine, adică nici una, aș fi considerat-o o jignire. La urma urmelor, nu o fi Virgil critic literar, dar nici tu, așa că părerea lui este la fel de legitimată ca și a ta. Sper la o abordare mai cu seriozitate a scopului pentru care există hermeneia, altfel suntem cu toții degeaba aici, și cu adevărat pierdem timpul.
pentru textul : toaca este acum în perioada sistolă deAalizeul induce lumea virtuală în eroare, nici măcar așa :* nu îmi amintesc să îl fi pupat vreodată! E o figură! :))
pentru textul : aici în românia e deja 12 de"parte concavă a gândurilor" - foarte reușit
pentru textul : Epilog defoșnet de baladă prin încăperile sufletului tău simt în textele tale o reversiune spre tradiții, spații stilizate, matrici amniotice, căderi în mit, regresiuni anamnetice, întoarceri spre grădini introiectate, ordinări de haos, ecleraje de mister și reiterări de legendă ți-ar fi plăcut cumva să locuiești la țară, într-o casă cu ștergare, să pui pe masă copiilor o pâine aburindă coaptă în vatră, pe care capul familiei să o frângă cu gesturi așezate? liniștea pe care o dă ritualul, tradiția, integrarea în mitic, apartenența la straturi de emoții sedimentate de veacuri cam așa ceva percep eu româncă verde :) i like it
pentru textul : lin deO stare de albastru marin, închis, cu urme de gri-argintiu pe aripile strânse. De la atriul stâNg la pântec și întors, poate fi drum de o viață. Reușite imagini în ultimele două versuri. Mă întreb, ca de fiecare dată când citesc un text, de unde starea, ce e dincolo de cuvinte. Dar tu știi lucrurile acestea.
pentru textul : perdera defelicitari, Leonard ! si la la mai multe. sau la mai degraba si mai putine. am mai citit din poezile tale, unele mi-au placut, le-am si recitit, altele nu mi-au spus mare lucru. dar, ”vocea” ta ramane una de luat in seama in tabloul poeziei actuale.
pentru textul : cîntece pentru Jusa deSunt sigur ca mai trebuie lasate cateva lucruri si la indemana autorului... nu putem sa realizam un regulament exhaustiv si nu sunt de acord cu aplicarea bruta a legii fara a fi cantarite circumstantele... nu vreau sa ne ingradim singuri libertatea de creatie doar de dragul unei ordini excesive si sufocante... mai multa incredere in oameni chiar daca stim prea bine ca riscam. Personal cred ca o luna (hai sa zicem 30 de zile) ar fi de ajuns ca limita pentru postarea textelor... citesc poezii scrise de mine cu cateva luni inainte si le lucrez, le modific, le rearanjez etc... ca autor am tot dreptul sa va cer parerea asupra a ceea ce am realizat, acesta fiind pana la urma principalul scop al unui atelier literar.
pentru textul : Texte vechi în pagini noi. Problemă? dealuzii
pentru textul : Abraam, regele, a spus: deEu am spus ce este pentru mine acest site. Dacă tu ai înțeles că în subsolul lui e loc de laudatium sau de înjurat e altceva. O părere, desigur, poate fi privită în mai multe moduri, însă rămâne o părere. Eu ceream aici păreri. Opinii foarte , dar foarte subiective:) Să înțeleg că tu ai observat o activitate de autopremiere e celor din Consiliul Hermeneia? Cu ce, George? Cu penițe? Cu simboluri?Mă faci să zâmbesc. Asta numești tu "premiere"?:) Articulai fraza de parcă era vorba de corupție:) Dar apreciez că nu înjuri:) Uite, pe unele site-uri există atâta diferențiere între membrii lor încât printr-un singur aspect al regulamentului Hermeneia, pe care ți-l amintesc, îmi rezerv dreptul de a susține că Hermeneia e un club select. Aici, fie că ești autor sau novice, poți acorda, doar prin faptul că ai calitatea de membru, distincția maximă unui text. Penița. Și acum mă întorc. Tu crezi că membrii Consiliului Hermeneia, editorii, nu se aleg și pe criterii de talent plus gnoseologie literară? Și atunci de ce s-ar mai "autopremia" între ei?aici retoric, deh! Dar atât cu dizertațiile. Afirmi că trebuia să spun ce "mai lipsește". Înseamnă că tu ești mai exigent decât mine, ceea ce nu este deloc rău. Ce mai lipsește, George? De ce nu "merge totul strună"? Deci pentru tine Hermeneia e dovada vie a faptului că Virgil Titarenco poate să evolueze și singur? Sau un spațiu virtual de camaraderie și feedback? Aici cred că trebuie să te hotărăști:). Comentariul tău se vrea neutru. Eu cred că poți să fii mai sincer de atât. Sau nu?
pentru textul : Ce este pentru voi Hermeneia? deSunt din păcate prea multe adunate, nu se pot secționa (la figurat, bineînțeles) puțin? Aproape un volum fără vignete...Chiar dacă e doar o variațiune pe aceeași temă, nu pot fi comentate în bloc, totuși...
pentru textul : poezii de toamnă și dragoste de modă veche deUn poem pe care l-am simțit cum respiră, o îmbinare plină de har între inefabil (religia) și aleator (strada, omul, viața).
pentru textul : iartă-mă, doamne, pentru tot ce puteam să nu văd şi am văzut deUn poem care lasă o amprentă adâncă, cuvintele uneori le-am simțit ca pe niște pași de elefant prin jungla gândurilor mele.
Aș corecta totuși câteva scăpări alma. De exemplu 'una din cele două' chiar în incipit... și mai sunt câteva bâlbe de exprimare mai încolo, nimic esențial însă.
Aș zice că se vede cum poemul a fost scris dintr-o răsuflare și asta cel puțin pe mine m-a prins.
Felicitări și primește semnul meu de apreciere.
Margas.
Într-adevăr, "pentru eternitatea care nu se definește/ decât la nivel de dumnezeire" ar trebui schimbat, pentru că este un mic recital retoric.
"Știu că îmi vei lua bărbia în palmele tale
de bărbat crescut singur și-mi vei șopti să tac"
"Apoi îmi voi apropia obrajii
pentru textul : Demidulce dede coastele cele mai apropiate mie" - versuri frumoase, delicate, cu conotaţii interesante.
Virgil. E discutabil într-adevăr. Dovadă comentariul ăsta elaborat. În principiu aici satirizez un obicei bătrîn încăpățînat și beteag care va continua în prostioara lui "fără leac", deși știe că se poate mai fain și mai bine...:) Dacă e comod să tai puiul de brad și nicio tragedie (că doar toți taie ...nu?) atunci propun să fie comod de tot și să se treacă la varianta de plastic. Există azi și miresme "de plastic" cu imitație de brad...nicio problemă. Și globuri și betele de plastic. Și alea și alea. Dar noo că e mai nathural să plătim o crimă elegantă și drăgălașă, un hingher de pădure, ca să avem și noi sărbători "ca lumea". Că brăduțu' e nesimțit și nu se poate apăra decît cu niște biete ace nu e o scuză. E o plantă vie și oricum am lua-o tot crimă se numește. Ca și florile puse la "reanimare" în vază... A, și nu e nicio dramatizare sau exagerare aici. E adevăru' care zburlește păru'. Așa că te poți zburli liniștit Virgil. Tot am dreptate. Rămîn la bonsaiul meu de Crăciun. Și să auzim numai că nu ni se face rău...de bine!
pentru textul : Elegie cu pui de brad deCum aranjezi tu imaginile sa sangereze cuvinte cu asa o putere de sugestie incat ineaca ochii in durere... Observatie: cuvintele "ca o" sunt inutile in versul 5. Uite o modesta traducere. In acelasi vers 5 am simtit nevoia de un verb. Landscape with hieroglyph I kissed you secretly every time you brought rain in the unknown space between hieroglyphs your distant breath raised silence a lateen of blood gliding on heart through the soft snow I kissed you secretly every time you brought blight into dark days I waited for your growing from the stones’ flesh across the salt that veiled my past with the same dry tumor resembling the countenance of the woman who for an instant abandoned innocence in the corpse drowned by ocean’s syllables
pentru textul : peisaj cu hieroglifă demulţumesc mult, Angi.
pentru textul : lună din miere de salcâm turnată în vas maritim deai lipsă diacritice. eu zic să publici mai îngijit. am să trimit textul în șantier. îl corectezi și cînd ești convins că este gata apeși butonul cu atenție editor.
pentru textul : Dilemă divină depentru ca ai reusit sa comunici fara sa tii nasul pe sus. cine nu comunica poate fi banuit de aroganta, iar acceptarea arogantei cere mai mult decat niste proze scurte bune. SP are cel mai super catar din cati exista. si el e super. l-a tinut in viata pe DQ cat a putut si el, as u know. tu cine mai esti. am citit-o si acum plec acasa. e ok. be nice
pentru textul : nerușinare dePagini