Nu voi pregeta, intr'o buna "traditie" hermeneutica, in a tatona textul in ordinul inesentialului, vorbind despre expresivitatea si cursivitatea unui paradox, figuri de stil "alarmante" etc, insa fara a reitera conflictul "daltii-penita".In cuvinte mai putine si mai simple, imi place mult poezia, e simptomatica si refuz sa cred ca e doar atat cat inteleg eu din ea. Putin somnoros, Sebastian
Dră. Alina Manole, Colajele poetice sunt deobicei interesante, prin arhitectura lor pluriformă. Nu este cazul cu acesta, care, în afara unor performanțe de ordin grafic (lungimi de versuri care alcătuiesc figuri geometrice), nu spune mare lucru. Principala carență o constituie faptul că "poemul" este lipsit de orice fior liric, are versuri terne, plate, puse acolo doar ca să fie. Este păcat, distinsă domnișoară Alina Manole, că vă irosiți timpul (și talentul incontestabil) cu asemenea experimente fade. Vă spun cu toată sinceritatea că nu am vrut să fiu "rău" în acest comentariu; aceasta e părerea mea sinceră și, prin urmare, nu are rost să-mi plătiți polițe în viitor. Cu toate urările mele de bine, Mircea Florin Sandru
Ambele cuvinte sunt folosite chiar dacă DEX nu le dă o definiţie. Tulburent vinre de la tulbure, neclar, iar ascensinalitate vine de la ascensiune, suire, urcare, înălţare. Bineînţeles că puteam scrie şi "într-o permanentă ascensiune", dar având în vedere că acest cuvânt se foloseşte, l-am scris ca atare. Este totuşi un cuvânt ce derivă din unul românesc faţă de altele precum meneger în loc de director, sou alte americanisme idioate. Cezar
și eu mă bucur pentru că ai revenit aici. am parcurs "ultimul an din viața mea", am găsit cele 3 întrebări și nu știu să răspund la ele, nu în seara aceasta. e o poveste aici, așa cum ai spus în ultimele versuri. îmi este cunoscută partea cu ziarele și cu fila 1. mi-a plăcut primul vers în mod deosebit. p.s. - aș renunța la "de la o vreme" - merge f bine fără această repetițe. - ai un typo în strofa a 2-a. Madim
"În schimb, urăsc ipocrizia, tendinţa de a intra pe sub pielea “şefului”. Asta mi-a adus numai necazuri în viaţă."
sa ma iertati, dar pasajul asta este ilar.
aveti insa o scuza: sunteti venit de curand si nu stiti (poate) cum functioneaza site-ul acesta.
in niciun caz, pe baza de lingusiri.
se poate intampla sa avem opinii diferite. nu e nicio tragedie. pentru a dumneavoastra, cu siguranta nu veti fi "concediat".
cu amaraciune,
un om care aloca, benevol, o parte din timpul sau acestui site
sunetul decupează din ele umbre concentrice din când în când se auzeau despre endogamii mistice se adunau vechi semne despre ceilalți martori ultimului potop uitați Homo floresiensis până când seara parcă se desprindeau din grinzile difuze ale cerului stranii femei hobbit doar prin el mai crește surd cangrena unei păsări de piatră despre neotenii sigle acronime ayurverda et caetera numai de bine
eh, de asta-mi place mie sa-mi am dusmanii pe fata, evidenti si necenzurati; iar cind nu-i am, mi-i fac (nu ca mi-i fac dusmani, ci ca mi-i fac pe fata)
ai avut o serie intreaga care lovea (pe cind cu calul troian, inainte si dupa), mi-era dor de atmosfera aia. muzele sint cu tine :)
dincolo de avantul surrealist si de finalul prost rau (sertatul ultimelor doua versuri), ramane un poem care demonstreaza ce era de demonstrat, o tema fatoasa tratata in cheie subiectiva, intima, cu o candoare bine jucata si stop pe piept acolo unde era prea mult. nu te-am mai vazut pe aici, sebi. welcome! o penita pentru ierbarul tau cu vocale. mai incearca si consoane, time to time, fac bine la hipotensiune:)
congrat
mai intai te salut (e primul meu comment pe un text de-al tau) intradevar, cum spune younger sister, un pic cam dulci unele din constructiile de mai sus. imi amintesc de frazele lectiilor din clasele primare. dar fiecare scrie asa cum simte, iar tu esti probabil mai sensibila, cel putin decat mine :) imi place ca vad in ultima vreme multe poeme bune in forma nipona pe hermeneia. structura le da ceva aparte matei h
daca aceste este un site literar, si daca asa comentarii se fac in subsolul textelor recomandate, si inca la textul directorului de site, apoi nu stiu, cred ca m-a deceptionat spatiul asta. daca domnul virgil titarenco nu are de gind sa intreprinda nicio actiune de pedeapsa, vis a vis de comentariul precedent lasat de domnul andu moldovan, asa cum promite in regulamentul hermeniei, apai eu pe-aici nu mai calc. impuscati-ma dar nu mai calc in veci. o zi buna in continuare si vacanta placuta tuturor.
Termenul ”infrarealism” văd că e lansat de Mona, dar merită reținut. Eu o văd pe Mona Sax din ”Max Payne 2” cel puțin, doar că aceea era ceva mai flegmatică dar la fel de bine înfiptă. Rider îmi pare un om citit, destul de politicos și nu mi se prea potrivește cu pachetul de mușchi din nu știu care film. Deci personajele ar putea fi bine ancorate în virtual din punctul meu de vedere. Spun asta deoarece tocmai am auzit că americanii cad în depresie și au tendințe suicidale aflând că planeta din filmul ”Avatar” e doar o ficțiune și că nu vor putea ajunge niciodată acolo. Deci, ai grijă, că dacă-ți faci prea frumoase personajele, pici pe mâna cenzurii. He-he!
da, cu siguranţă ai dreptate. se mai poate lucra încă pe text. însă nu ştiu de ce îmi este drag, deocamdată, aşa. :)
mulţumesc pentru lectură şi aprecieri.
Un text deosebit de frumos, sensibil, curat, coerent şi sincer. Aşa îl receptez eu. Am citit de multe ori această poezie şi am decis să las un comentariu şi o peniţă. Aşadar, pentru toate lucrurile pe care le-am menţionat mai sus (şi care mi se par esenţiale înt-o poezie), pentru faptul că "zicerea" e clară şi asumată, pentru centrul de greutate al poemului, cei 3000 de ani de om singur. Ce nu mi-a plăcut: sunt momente în care punctuaţia aproape că dărâmă discursul (ex: "Vor aşeza degetul pe semn şi vor spune: aici e!/ Semnul plecării ei."). La citirea cu voce tare se simte. Sau cel puţin eu aşa am simţit. Poate că ar fi benefică o altdel de abordare, să lăsaţi mai multă libertate cititorului, până la urmă...
Felicitări pentru un asemenea text!
mie titlul nu imi pare foarte inspirat. seamana, cumva, cu un titlu de topic pe un forum medical.
altfel, poemul este prea intimist, prea adresat, ca sa pot empatiza. este ca o scrisoare cu un singur destinatar.
dar este, doar, o parere absolut subiectiva. poate, maine, mi se va parea altfel.
Maestre, interesant eseul! Dar, parcă, faceți ce faceți și tot la Platon și la sistemul său rudimentar, dihotomic, ajungeți! Cred că dintre toate ism-ele, hărăzite a se dizolva în sucul (filozofico-gastric) burdihanului post-modernității, rămâne cel al materialismului, dialectic și sceptic (totodată) tinzând, asimptotic, spre o obiectivizare absolută, prin experiment (nemijlocit și repetabil) și nu prin intuiție (fie ea și poetică)! Cu amiciție, Ioan J
Dacă Blaga a scris despre "pasărea măiastră", probabil o influenţă brâncuşiană, aici avem "pasărea flămândă" şi o limpede influenţă şi motiv stănescian: "care mă poartă prin lăuntrul cuvintelor". Restul e speculaţie auctorială, în formă retorică, un melanj al unor teme ce se pot numi timp, inspiraţie, sete creatoare. Mistuitoare, astfel că autorul pare uşor cinic prin titlul "pe scurt".
Lolita Ochi insistenți, nevinovați și melancolici Buze fierbinți, de zâmbet creionate sau de plâns Provocatoare-n inocența ta femeie Ce jar ascunzi, adânc sub sânii-abia îmbobociți? Te-aș fi văzut în scrânciob pe-un teren de joacă Sau zăbovind pe-o margine de pat mizer Dar trupu-ți nu emană decât o dorință: Să fi cu el. Să-ți fie om, copil, bărbat. În ochi ți-apare umbra lacrimilor arse Paralizat și neștiind cum să alint Privesc, pe cerul meu ești steaua călătoare Când te apropii, eu cenușă mă preling Da, am învins c-am învățat să te cunosc Scrumit iubirii tale eu m-am dat plecat Învie-mă și-aruncă-mă de vrei sau poți Dar gâtul cu-un sărut l-aș vrea mușcat. „nu poți cunoaște bine pe cineva decât după ce lași ura deoparte”
carnetelul cu coperti din piele de crocodil suna scolareste. intrucat el se regaseste in text nu vad rostul extragerii a la loto a versului respectiv pt subtitlu suna straniu si oarecum a poveste pentru copii expresia bietii crocodili textul tau incepe feminin ca o manusa a lui bubico insa are si versuri frumoase, cu rezonanta de piept specific vocilor grave /îmi răsuceam orele nopții ca pe o țigară de foi între degetele reci ale unei insomnii profund masculine/ /pentru ca tu să mă poți păstra în antecamerele orgolioase ale imaginației tale cu siguranță erai cu gîndul în altă parte a universului/ sa fie de fapt ideea ca barbatii iau notite in taina in fata madonelor clipei? e o posibila interpretare eul liric in adoratie muta, discipol timid si insingurat
stiu ce spui, cel putin asa cred, urmarindu-te aproape de cand am inceput sa scriu.
de aceea imi pot spune acum o mie ca poezia e o porcarie, si poate sa si fie, nu mai conteaza.
cam atat apreciez trecerea si cam atat ma bucura ca m-ai auzit.
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Nu voi pregeta, intr'o buna "traditie" hermeneutica, in a tatona textul in ordinul inesentialului, vorbind despre expresivitatea si cursivitatea unui paradox, figuri de stil "alarmante" etc, insa fara a reitera conflictul "daltii-penita".In cuvinte mai putine si mai simple, imi place mult poezia, e simptomatica si refuz sa cred ca e doar atat cat inteleg eu din ea. Putin somnoros, Sebastian
pentru textul : blogbadil deDră. Alina Manole, Colajele poetice sunt deobicei interesante, prin arhitectura lor pluriformă. Nu este cazul cu acesta, care, în afara unor performanțe de ordin grafic (lungimi de versuri care alcătuiesc figuri geometrice), nu spune mare lucru. Principala carență o constituie faptul că "poemul" este lipsit de orice fior liric, are versuri terne, plate, puse acolo doar ca să fie. Este păcat, distinsă domnișoară Alina Manole, că vă irosiți timpul (și talentul incontestabil) cu asemenea experimente fade. Vă spun cu toată sinceritatea că nu am vrut să fiu "rău" în acest comentariu; aceasta e părerea mea sinceră și, prin urmare, nu are rost să-mi plătiți polițe în viitor. Cu toate urările mele de bine, Mircea Florin Sandru
pentru textul : H * de"mi-a plăcut rău de tot"... da' cum nu?
pentru textul : acolo unde se întorc valurile deAmbele cuvinte sunt folosite chiar dacă DEX nu le dă o definiţie. Tulburent vinre de la tulbure, neclar, iar ascensinalitate vine de la ascensiune, suire, urcare, înălţare. Bineînţeles că puteam scrie şi "într-o permanentă ascensiune", dar având în vedere că acest cuvânt se foloseşte, l-am scris ca atare. Este totuşi un cuvânt ce derivă din unul românesc faţă de altele precum meneger în loc de director, sou alte americanisme idioate. Cezar
pentru textul : Plaiuri bucovinene deși eu mă bucur pentru că ai revenit aici. am parcurs "ultimul an din viața mea", am găsit cele 3 întrebări și nu știu să răspund la ele, nu în seara aceasta. e o poveste aici, așa cum ai spus în ultimele versuri. îmi este cunoscută partea cu ziarele și cu fila 1. mi-a plăcut primul vers în mod deosebit. p.s. - aș renunța la "de la o vreme" - merge f bine fără această repetițe. - ai un typo în strofa a 2-a. Madim
pentru textul : Ultimul an din viața mea de"În schimb, urăsc ipocrizia, tendinţa de a intra pe sub pielea “şefului”. Asta mi-a adus numai necazuri în viaţă."
sa ma iertati, dar pasajul asta este ilar.
aveti insa o scuza: sunteti venit de curand si nu stiti (poate) cum functioneaza site-ul acesta.
in niciun caz, pe baza de lingusiri.
se poate intampla sa avem opinii diferite. nu e nicio tragedie. pentru a dumneavoastra, cu siguranta nu veti fi "concediat".
cu amaraciune,
pentru textul : despre dragoste numai de bine deun om care aloca, benevol, o parte din timpul sau acestui site
sunetul decupează din ele umbre concentrice din când în când se auzeau despre endogamii mistice se adunau vechi semne despre ceilalți martori ultimului potop uitați Homo floresiensis până când seara parcă se desprindeau din grinzile difuze ale cerului stranii femei hobbit doar prin el mai crește surd cangrena unei păsări de piatră despre neotenii sigle acronime ayurverda et caetera numai de bine
pentru textul : constrîngere poetică sau text după imagine impusă 6 deeh, de asta-mi place mie sa-mi am dusmanii pe fata, evidenti si necenzurati; iar cind nu-i am, mi-i fac (nu ca mi-i fac dusmani, ci ca mi-i fac pe fata)
ai avut o serie intreaga care lovea (pe cind cu calul troian, inainte si dupa), mi-era dor de atmosfera aia. muzele sint cu tine :)
pentru textul : duşmanii deTextul e superb, aduce a Nae Ionescu... și tot ce înseamnă asta, inclusiv pălăria aceea mare a lui actaeon.
pentru textul : din dialogurile misogine ale lui Fane și Costi - partea întîi derepar acum
pentru textul : am evadat un timp dedincolo de avantul surrealist si de finalul prost rau (sertatul ultimelor doua versuri), ramane un poem care demonstreaza ce era de demonstrat, o tema fatoasa tratata in cheie subiectiva, intima, cu o candoare bine jucata si stop pe piept acolo unde era prea mult. nu te-am mai vazut pe aici, sebi. welcome! o penita pentru ierbarul tau cu vocale. mai incearca si consoane, time to time, fac bine la hipotensiune:)
pentru textul : sebi cel nebun după poezie decongrat
mai intai te salut (e primul meu comment pe un text de-al tau) intradevar, cum spune younger sister, un pic cam dulci unele din constructiile de mai sus. imi amintesc de frazele lectiilor din clasele primare. dar fiecare scrie asa cum simte, iar tu esti probabil mai sensibila, cel putin decat mine :) imi place ca vad in ultima vreme multe poeme bune in forma nipona pe hermeneia. structura le da ceva aparte matei h
pentru textul : Tanka de toamnă dedaca aceste este un site literar, si daca asa comentarii se fac in subsolul textelor recomandate, si inca la textul directorului de site, apoi nu stiu, cred ca m-a deceptionat spatiul asta. daca domnul virgil titarenco nu are de gind sa intreprinda nicio actiune de pedeapsa, vis a vis de comentariul precedent lasat de domnul andu moldovan, asa cum promite in regulamentul hermeniei, apai eu pe-aici nu mai calc. impuscati-ma dar nu mai calc in veci. o zi buna in continuare si vacanta placuta tuturor.
pentru textul : poetul I deTermenul ”infrarealism” văd că e lansat de Mona, dar merită reținut. Eu o văd pe Mona Sax din ”Max Payne 2” cel puțin, doar că aceea era ceva mai flegmatică dar la fel de bine înfiptă. Rider îmi pare un om citit, destul de politicos și nu mi se prea potrivește cu pachetul de mușchi din nu știu care film. Deci personajele ar putea fi bine ancorate în virtual din punctul meu de vedere. Spun asta deoarece tocmai am auzit că americanii cad în depresie și au tendințe suicidale aflând că planeta din filmul ”Avatar” e doar o ficțiune și că nu vor putea ajunge niciodată acolo. Deci, ai grijă, că dacă-ți faci prea frumoase personajele, pici pe mâna cenzurii. He-he!
pentru textul : Despre încredere şi antivirus deaşa e văd că şi legenda hermeneiei continuă aşa că ia să fim cu toţii în 2010 citiţi şi iubiţi de să nu ne vedem!
pentru textul : Legenda continuă deMarga, ești amuzantă ca dricu-n pantă...:)
...mi-am asumat Virgil dreptul de a răspunde la un grosierism!
pentru textul : Este adevărat că poezia este pe moarte sau nu? dede acord cu adrian
pentru textul : esp dedeși aș fi scos pe „toți” din penultimul vers
da, cu siguranţă ai dreptate. se mai poate lucra încă pe text. însă nu ştiu de ce îmi este drag, deocamdată, aşa. :)
pentru textul : de inima ta m-am desprins demulţumesc pentru lectură şi aprecieri.
Un text deosebit de frumos, sensibil, curat, coerent şi sincer. Aşa îl receptez eu. Am citit de multe ori această poezie şi am decis să las un comentariu şi o peniţă. Aşadar, pentru toate lucrurile pe care le-am menţionat mai sus (şi care mi se par esenţiale înt-o poezie), pentru faptul că "zicerea" e clară şi asumată, pentru centrul de greutate al poemului, cei 3000 de ani de om singur. Ce nu mi-a plăcut: sunt momente în care punctuaţia aproape că dărâmă discursul (ex: "Vor aşeza degetul pe semn şi vor spune: aici e!/ Semnul plecării ei."). La citirea cu voce tare se simte. Sau cel puţin eu aşa am simţit. Poate că ar fi benefică o altdel de abordare, să lăsaţi mai multă libertate cititorului, până la urmă...
pentru textul : Cretacic târziu deFelicitări pentru un asemenea text!
Virgil, asa suntem noi, astia care ne intindem trupurile si poeziile de pe un mileniu pe altul: mai lirici. Ma bucura aprecierea ta, sunt onorata!
pentru textul : și eu te iubesc deadica, daca omu urca cu furca nucile in pod, eu sa mi iau talpasita?
pentru textul : Paneraș cu ouă deHuh? Aaaa…au?- ioi? Uuuuuuhhhhh….deh …..eeeeee…..ufffff? câh? Puh? Hmmmmm…. Mda. Îhhhhhh…. costinel, costinel
pentru textul : apa trece, pietrele trec demie titlul nu imi pare foarte inspirat. seamana, cumva, cu un titlu de topic pe un forum medical.
pentru textul : degete reci dealtfel, poemul este prea intimist, prea adresat, ca sa pot empatiza. este ca o scrisoare cu un singur destinatar.
dar este, doar, o parere absolut subiectiva. poate, maine, mi se va parea altfel.
Maestre, interesant eseul! Dar, parcă, faceți ce faceți și tot la Platon și la sistemul său rudimentar, dihotomic, ajungeți! Cred că dintre toate ism-ele, hărăzite a se dizolva în sucul (filozofico-gastric) burdihanului post-modernității, rămâne cel al materialismului, dialectic și sceptic (totodată) tinzând, asimptotic, spre o obiectivizare absolută, prin experiment (nemijlocit și repetabil) și nu prin intuiție (fie ea și poetică)! Cu amiciție, Ioan J
pentru textul : Câte ceva despre simțul intern deDacă Blaga a scris despre "pasărea măiastră", probabil o influenţă brâncuşiană, aici avem "pasărea flămândă" şi o limpede influenţă şi motiv stănescian: "care mă poartă prin lăuntrul cuvintelor". Restul e speculaţie auctorială, în formă retorică, un melanj al unor teme ce se pot numi timp, inspiraţie, sete creatoare. Mistuitoare, astfel că autorul pare uşor cinic prin titlul "pe scurt".
pentru textul : pe scurt dece ai trimis aici e un exemplu tipic de steampunk. recomand: http://www.youtube.com/watch?v=r74c3qxVsaE&feature=player_embedded
pentru textul : clasa muncitoare merge în paradis deLolita Ochi insistenți, nevinovați și melancolici Buze fierbinți, de zâmbet creionate sau de plâns Provocatoare-n inocența ta femeie Ce jar ascunzi, adânc sub sânii-abia îmbobociți? Te-aș fi văzut în scrânciob pe-un teren de joacă Sau zăbovind pe-o margine de pat mizer Dar trupu-ți nu emană decât o dorință: Să fi cu el. Să-ți fie om, copil, bărbat. În ochi ți-apare umbra lacrimilor arse Paralizat și neștiind cum să alint Privesc, pe cerul meu ești steaua călătoare Când te apropii, eu cenușă mă preling Da, am învins c-am învățat să te cunosc Scrumit iubirii tale eu m-am dat plecat Învie-mă și-aruncă-mă de vrei sau poți Dar gâtul cu-un sărut l-aș vrea mușcat. „nu poți cunoaște bine pe cineva decât după ce lași ura deoparte”
pentru textul : pe sub flori mă legănai decarnetelul cu coperti din piele de crocodil suna scolareste. intrucat el se regaseste in text nu vad rostul extragerii a la loto a versului respectiv pt subtitlu suna straniu si oarecum a poveste pentru copii expresia bietii crocodili textul tau incepe feminin ca o manusa a lui bubico insa are si versuri frumoase, cu rezonanta de piept specific vocilor grave /îmi răsuceam orele nopții ca pe o țigară de foi între degetele reci ale unei insomnii profund masculine/ /pentru ca tu să mă poți păstra în antecamerele orgolioase ale imaginației tale cu siguranță erai cu gîndul în altă parte a universului/ sa fie de fapt ideea ca barbatii iau notite in taina in fata madonelor clipei? e o posibila interpretare eul liric in adoratie muta, discipol timid si insingurat
pentru textul : știam destiu ce spui, cel putin asa cred, urmarindu-te aproape de cand am inceput sa scriu.
pentru textul : În jurul celor spuse dede aceea imi pot spune acum o mie ca poezia e o porcarie, si poate sa si fie, nu mai conteaza.
cam atat apreciez trecerea si cam atat ma bucura ca m-ai auzit.
Ai esențializat foarte bine starea de zbucium permanent, de alunecare în țipăt. Pasărea devine un motiv preferat în poeziile tale, nu?
pentru textul : mă-ntorc în dor dePagini