este o încercare de tanka (la subtitlu am greşit eu) Este primul de acest gen şi nu ştiu dacă mi-a reuşit. Regulile le cunosc oarecum. Cezar

scuză-mă! Cu gândul că nu trebuie să-l uit pe Andrei Velea, am produs un lapsus.

Îți mulțumesc Adrian. Îți mărturisesc că urmăresc în mod constant scrisul tău, care îmi place din ce în ce mai mult.

cred ca un bun subtitlu al acestui text ar putea fi: "voua, un strigat de ura, cu dragoste" aici nu e catusi de putin alcatuire poetica, ci adevar rasturnat pe masa, fara menajamente.si cu mult har. scrum, da, cum bine i-ai zis... "nesfârșiților luptătorilor maniacilor înmărmuriților nu m-ați mai iubit așa că nici inima asta nu mai e de folos cuiva rătăcită în lumea de zdrențe mulțumesc fraierilor răbduriilor divorțaților de pedepse inima mea n-a avut loc de veci în voi nu v-ați cumpărat lopeți și târnăcoape din timp veți umbla cu plasa de prins fluturi cu monede în buzunare pentru toți cerșetorii crezând că-mi veți aduce inima înapoi și-mi veți putea da, ca de obicei, un ban la colț de stradă" felicitari, poet pe care abia acum il descopar! Adriana

dragul meu, dupa cum scopul regulii nu e sa descurajeze creativitatea tot asa scopul meu nu este sa antagonizez pe nimeni. ca sa fiu cinic as putea spune ca imi fac suficient de multi dusmani fara sa fac nimic incit nu cred ca mai e nevoie sa mai blochez si eu comunicarea cu cineva pentru a-mi face un inamic in plus. .. ei, uite ca m-ai facut sa rostesc si expresii profunde... ;)

Emi, cred că ar trebui să ne intereseze ce nu place din ce scriem și de ce, în primul rând. Românește, verde. fără teamă când așteptăm un comentariu sau când îl producem, nu neapărat în lbj critic de specialitate. A scris Virgil un articol mai bine pe tema asta. N-am fost răutăcioasă, am observat ceva. Când o să fiu răutăcioasă, o să semnalez asta.

este un caleidoscop, un joc al formelor, un peisaj in continua schimbare, in functie de unghiul subiectiv/obiectiv al privitorului. poem in proza, fara acces deschis la semnificatii, deci, la fel de posibil, arta pentru arta. prestidigitatie literara care imi place. are modestia de a recunoaste ca nu vrea sa puna o problema grava metafizica :), dar suna. oh yeah. teama de tacere cu orice pret. aprecierile mele.

si ai ceva impotriva mofturilor? :)
in rest/ ma abtin. e fain ca recunosti scrierile de duzina/mai putin de duzina fara nici un efort.

Nu-i o poezie slaba insa mai trebuie lucrata. Abuzuri: "vagoanele acestea", "centrul acestui oraș", "caruselul acesta". ar trebui sa mai simplifici si sa renunti la formele clasice, schematismul poate ucide o gramada de idei bune. Desi acel "ramai", prezent in trei strofe are rostul sau de exprimare a tensiunii cred ca are exact efectul invers. Ai putea umbla si la dinamica versului. de exemplu mie imi pare mai bine "priveste-mi fluturii morti din păr" decat "privește fluturii morți din părul meu". Mi-a placut formula "punct salbatic" si poezia in general. Pacat de ea sa nu o lucrezi.

Da, e un poem suprarealist reușit, un tragic convertit, plăcut visat!

Un fel de cântec, inflexiuni biblice, tânguiri de psalm și Apocalipsă, stilul cozanian începe să se contureze (pentru cei care încă nu s-a făcut deja). Textele pe care ni le trimite Dorin formează întotdeauna cicluri. "Dospirea" îmi miroase mie a început de astfel de ciclu; poate urma "coacerea" de exemplu. Stilul său aparte este deja distinct pe hermeneia, poate singurul de acest fel de aici. Original, inimitabil, frâu liber imaginației, dar întotdeauna își păstrează un colțișor cald al lui, din care să se apere eficient în cazul oricărei critici. Text subtil întotdeauna, uneori bolovănos (cu ce vine la gură, v. "Predarea lucrurilor", "Ascendent", "Adam"), alteori atent cizelat ("Prestidigitatorul", "Lepra", "Halleluya brother", "Nălucile", "Dospirea"), sau aproape haotic, clamând răbdarea cititorului ("1/100 sec...", "Predica de sub munte", "Act cu antet...", "Capătul lumii"). Pentru cei interesați, a se vedea comentariile mele la unele dintre ele. Oricum, la doar o lună de "hermenia.com" este dificil a ne propnunța complet asupra oricărui autor, întrucât funcționând încă "regula celor două luni", pot exista texte puternice ale autorilor care încă nu sunt publicate, și care ar contura mai deplin stilul fiecăruia.

Da, dragul meu aalizeei, am sa ma dau si eu poet acum si am sa iti spun ca nu e dat oricui sa imi poata intelege si cu atit mai putin simti textele. In ce priveste maciucile, ce sa iti spun... Banuiesc ca fiecare cu perspectiva lui. Daca tie incertul "neaceeasi" sau "umbrele" sau "palimpsest" iti sugereaza ideea de maciuci ma gindesc ca esti un tip voinic caruia ii plac maciucile. Pina de curind nu am reusit sa mi te imaginez asa dar uite ca omul se mai schimba. Maciuci zici... hmm p.s. a se citi cam asa: "umbrele orelor reprezinta un palimpsest peste urmele noastre de sare"

explicatie intarziata drept sa spun cuvintele imi ies cu clestele in cazul de fata. de ce mi-a plaut foarte tare? cuvintele curg fara hopuri si lectura se face cu rasuflarea taiata. e ca si cand ai privi pe gaura cheii, pentru cateva secunde un univers care iti e strain dar care te fascineaza. "iubita lui" e tot si nimic, mica zeitate, fata morgana, copil, caldura, tandrete si toate celelalte lucruri pe care ne-am obisnuit poate sa le asociem cu femeia. suna a cliseu ce spun dar felul in care a spus-o el n-are nici o legatura cu asa ceva. totul e dozat perfect as zice, imaginile curg pe retina in fractiuni de secunda, nu ai timp sa le procesezi pana la saturatie. cumva ca in filmele de hitchcock, in care esentialul e lasat imaginatiei. fascinanta atmosfera. acum ca am explicat, pot da si o penita. a avut acelasi impact de mica bomba nucleara si la a doua lectura.

ca un întreg sau prezentat pe fragmente, poemul are același impact, aceeași amprentă de confesiune și cîteodată, lirism, prin decupajele colorate ale vieții expuse astfel public, spre cititor. în instanța sufletului, mărturisirile au altă reverberație, prind un contur aparte: "fiecare drum către tine a fost un fel de nuntă am spus da răsunător distanței" un poem cât un jurnal pe viață, despre tine și lumea înconjurătoare.

Aş scoate "1" din titlu. Nu se justifică, pentru că un posibil text "amintire 2" se diferenţiază de acesta prin simplul fapt că primul nu are nr crt. Asta dacă pentru acest fapt apare "1" în titlu.