Greșit/corect:
iesă/iese (în două situații)
nici un/niciun
se va deschide acele minți/se vor deschide acele minți
deajuns/de ajuns
acei doi/ cei doi (e mai uzual, nu neapărat greșit)
Versul "se fac că dorm şi morţi pe undeva" ar trebui refăcut.
Expresia "un zero întreg" nu are logică.
m-au incantat doua versuri "iubirea este un gard viu " si "cuvintele mele sunt capre ce pasc între două zeități". da, si "intre mainile mele (..) niciodata nu e tarziu". azi m am trezit fara alergii poetice. simti cum ne ciugulesc cuvintele din palma?
eugen - poate ai dreptate pe undeva. si este o simpla deformatie profesionala treaba asta cu metaforele. in my defence - asa mi-a venit, ca si cand as fi dat cu cutitu-n piatra. nu stiu cat de inspirata a fost lovitura.
cat despre final... pfuai si ce nu-mi place cand fac asta - poemul vorbeste despre un moment despre care vreau de atata vreme sa vorbesc incat as prefera sa se cataputeze intr-un copac, sa faca ceva dramatic de gen, dar sa ma lase o data in pace.
am vorbit atat cumva ca sa explic ca de fapt, chestiile nu-s chiar atat de trase de par cum par :)))
Rafael, acesta este un site de literatură, nu un salon de terapie intensivă. Nu te îngrijora, all is fine; rezistăm mai bine criticilor decât laudătorilor. Ideea era că poezia lucrează cu alte mijloace în general decât proza (deși mie personal îmi place să amestec la maxim limitele, dar aceasta este altă poveste); forța sugestiei trebuie să fie mai mare, cititorul se presupune că participă și își creează, pe drumul schițat doar de autor, propria transpunere a versurilor... Dacă asta eșuează, poate să fie vina autorului, a cititorului sau, de multe ori, a diferențelor de percepție care de fapt fac tot deliciul. Te mai aștept, fără griji de acest gen și... mulțumesc, intenția a fost onorabilă.
Stihuiri frumoase, elegante, o vibrație intrinsecă asemeni cadenței valurilor mării. Apreciez mult talentul și migala care au dat naștere acestor versuri nemuritoare, o superbă arhitectură, altar ideii de iubire absolută; citind, gândul mă trimite la marile creații ale lumii: Taj Mahalul, Hamlet, reeeditând oarecum, la antipod, sacrificiul Ofeliei.
Mie mi-a plăcut acest dialog, e de recomandate, umila mea parere. La capitolul "așa DA" uite ca avem dezbatere de idei cu scântei pana si Gorun zice un fel de "pas-parol" :-) Bravos voua, chapeau bas, Andu
poemul e bun, l-am citit imediat dupa ce l-ai postat, mi-a placut in intregime.
voiam sa las semn dar m-am gandit ca e mai bine sa-i las pe cei care se pricep mai bine si stiu cum s-o faca si eu sa ma multumesc sa citesc. pe urma am citit comentariile...
la prima lectura mi-a placut mai mult prima parte, dar finalul cu „ridicarea pe sufletele din spate” mi se pare foarte reusit, m-a dus cu gandul la reincarnare, la cele 7 posibile suflete pe care te poti ridica atunci cand cineva paraseste „ mereu inspre binele celuilalt” iar analogia cu cana sparta pentru a o feri de chinul setei, mi s-a parut de efect absolut.
ce nu inteleg, de fapt incep treptat sa ma lamuresc, este comentariul Margai care incepe prin „ eu am avertizat acest autor in repetate randuri si degeaba vad...” adica cum „avertizat”? eu cred ca putem doar sa ne exprimam o parere nu sa avertizam... trebuie oare ca cineva sa tina cont de aceste „avertizari”? de fapt acest comentariul al ei nu are in el nimic concret si nu se bazeaza decat pe supozitii ce vin dintr-o amaraciune ce nu are parca nimic comun cu poemul de fata.
daca la ultimul comentariul al Margai pe un text de-a lui Adrian, am ramas consternata de replica dura a lui Adrian, acum incep sa inteleg ca uneori ne indepartam mult de la subiect si nu pastram polemica in jurul principiului.
si e mare pacat!
Well... spre deosebire de textele mai vechi, textul acesta este cu oarece nivele peste. Parerea mea ! Imi place ideea din versurile "rugina-mi acopera mainile/igrasie cu tenta de omor" si "ascutim/ pana la tiuit /secunda". Discurs introspectiv, retoric ce curge firesc. Oarecum truism in "viata hraneste speranta". Interesant... mai trec. ialin
draga dorin, daca tu vii cu formule din astea memorabile, "regulile le face dumnezeu", eu iti raspund ca fie te hotarasti sa te stabilesti in jungla, fie accepti ideea ca dumnezeu ne-a mai dat si creier pe linga reguli. Cel putin la unii dintre noi... Si asta nu inseamna rebeliune fata de "ordinea divina". Asta doar in cazul in care nu cumva tu ai un monopol special asupra descoperirii "regulilor lui dumnezeu", caz in care ma tem ca ma pierzi de client. In ce priveste ce se intimpla in cazul reducerilor textelor postate pe hermeneia sau a nepublicarii indelungate iti recomand sa citesti regulamentul. Si da, textele iti apartin, dupa cum acest lucru este adevarat cu privire la textele oricui care publica aici. Tot la fel de adevarat este ca hermeneia nu iti apartine. Atit tu cit si ea puteti functiona si fara sa aveti puncte de intersectie. Dar daca iti doresti o colaboarare asta nu se poate face decit in contextul unui acord pe care noi il numim regulament si la care aderi atunci cind te inscrii. Eu traiam cu impresia ca chestia asta este simpla de inteles. Daca nu, ti-o mai pot explica.
Mie mi se pare un text excelent, un poem unitar in diferente, armonic in esenta sa aparent complicata, precum parfumul unei amintiri sau, de ce nu, al unei femei misterioase, un parfum dulce si sarat ca pielea cu urme de valuri. As enunta simboluri, as incerca sa vad textul cu ochii din ultimul vers. Dar nu cumva e chiar ochiul lui Horus si imaginea sa in oglinda? Mai sunt cateva lucruri minore de corectat, precum "plac_caii".
este câte un om care mă surprinde prin frumusețea sufletului său, iar acest fapt este greu de descris și știu ce zic! tu, Mariana, ești una dintre acele persoane care vede lumea prin ochi creștini. și mi-e frică de faptul că un "mulțumesc frumos" ar fi prea puțin. de aceea îți spun: sunt onorat că ai transformat un moment de învins într-unul de învingător!
Sebi, mă bucur mult că ai văzut psalmul prin imaginile lui și apreciez semnul tău. cu drag!
Corina, tu m-ai surprins mereu. prin poezie, prin generozitate, prin simțul tău estetic, prin tonusul ridicat, prin ludic. și de fiecare dată ai făcut-o natural. îți sunt recunoscător pentru traducerea poemului pentru mere le coapte, iar acesta pleacă spre tine cu același drag. va fi motto-ul psalmilor din Antologie. sunt emoționat pentru cât timp îmi dai. seară frumoasă vouă, din suflet!
Bianca, eu spun doar ca si “citit intreg pasajul”, tot despre doua luni e vorba. Si ca e la nivel de rugaminte (pe care am respectat-o, pana la acest text), ce nu a fost introdusa in regulament (cel putin la momentul postarii textului). Restul, adica asteptarea “noilor ordine”, urmarirea fiecarui comentariu al lui Virgil pe la alte texte, nu constituie problemele mele de "litera si spirit" si nu fac parte nici din cele mai de pret preocupari, scuze, nu putem fi toti la fel. Dar daca tu spui ca asa e si ca e suficient, te cred, voi sterge textul, in scurt timp, desi m-ar fi interesat un comentariu al tau cat de cat referitor la el, aici sau in alta parte, acolo unde ai observat tu, vigilenta (felicitari!), ca mai e postat.
Mulţumesc frumos, Alina. Acum văd şi eu că e cam multă ,,geometrie" în poem, cercuri înscrise şi circumscrise. Paradoxul e că trei persoane ,,coliniare" pot forma oricând un cerc :). Înţeleg tot ce ai semnalat. Evident că îmi doresc să pot scrie acel fel de text care să nu fie o piedică în transmiterea mesajului/stării ci un canal eficient. Deocamdată atât am reuşit, dar pot să asigur că mă străduiesc şi că iau în serios orice opinie.
Eu încă ţin ,,ascunse" povestirile pentru copii :)
Îţi mulţumesc pentru tot, Alina.
Ca să vedem și alte păreri. Nu e rău. Ca și în celelalte poezii ale autoarei și aici rămânem doar la suprafața lucrurilor. Lucruri gingașe, e drept, bine descrise, parcă într-un ralanti al memoriei, dar care nu trimit prea departe.Dacă doriți, e o poezie de atmosferă și mai puțin a sensurilor ori a ființei. A gesturilor mâinii, și mai puțin a gesturilor inimii. Asta nu e neapărat rău, orice scriitură are veleitățile ei. Ce îmi distonează iar: cuvântul "valiză". Nu e un cuvânt prea plăcut, e sonor, dar urâțel, și folosit prea mult se desemnifică pentru a deveni inestetic în final. Iar în poezie îl găsim de patru ori plus o dată în titlu. Repetați-vă în gând "valiză" de 5 ori și veți înțelege ce vreau să spun. Ar merge o dată în titlu, iar apoi, doar sugerat, cred că ar avea un mult mai seducător efect (înlocuiți-l doar cu pronumele personal și veți vedea cum toată poezia sună altfel). Expresii greoaie: "le așezam la fel în valiză", "la fel de liniștită îmi scoteam țigările", "priveam îndelung valiza" (de exemplu, sugerez: simplu "o priveam"), "o perdea densă ce o tăiai cu degetele foarfece", "cu excepția chiștocurilor care se adună lângă tine un morman" și continuă: "un mormânt de...", iar "mutam valiza într-un colț întunecat". Prea multe deja pentru a mai lăsa să răzbată altele foarte reușite: "raza de soare ce părăsește lumea", "țigări decapitate" și mai ales excepționala "firimituri de mâine". Fără supărare, eu înțeleg efuziunea de mai sus, și chiar mă gândeam că ar trebui să o las așa, dar totuși spun astea ca să știți că există și alt fel de ochi. Fără nicio peniță.
da, mulțumesc, Sixtus, este un text ce merită citit. (o să caut și Baudrillard). pentru interesul declanșat în jurul subiectului, ofer o modestă peniță. câteva typo "Filosifii", "structră", "crște" dar așa cum ai afirmat, știu că le vei corecta. trebuie totuși menționată sursa fotografiei.
consider că aţi citit superficial şi canalizat. De altfel e tot mai greu să regăseşti poezia. Ea se ascunde pe saiturile de "specialitate" de ochii atenţi. Citiţi cu voce tare poemul, el se recită, apoi se înţelege. De cine are aplecare pe text.
ideile sint interesante dar redarea lasa de dorit. imi este greu de imaginat un text cu o astfel de inclinatie filosofica realizat cu rima. cel putin eu nu il pot vedea asa. dar ideile, dar si incercarea de estompare a lor, par interesante
- filtrele sînt opționale
- apasă aici ca să anulezi filtrul
Greșit/corect:
pentru textul : nu sunt Hilbert deiesă/iese (în două situații)
nici un/niciun
se va deschide acele minți/se vor deschide acele minți
deajuns/de ajuns
acei doi/ cei doi (e mai uzual, nu neapărat greșit)
Versul "se fac că dorm şi morţi pe undeva" ar trebui refăcut.
Expresia "un zero întreg" nu are logică.
rasu plansu, da, ce ne mai ramane, daca nu umorul asta amar, cu toata zaharina pe care ne-o pun unii la dispozitie?
pentru textul : Zahărul şi zaharina, pielea şi plasticul detrec articolul la favorite!
Alma, stiu ca mi-ai fi spus. Ziceam doar sa cauti si tu, fiind mai detasata de text :). Nu mi-ai raspuns la intrebarea din subsidiar :).
pentru textul : coadă văzută la relanti dem-au incantat doua versuri "iubirea este un gard viu " si "cuvintele mele sunt capre ce pasc între două zeități". da, si "intre mainile mele (..) niciodata nu e tarziu". azi m am trezit fara alergii poetice. simti cum ne ciugulesc cuvintele din palma?
pentru textul : Pietrele Annei deeugen - poate ai dreptate pe undeva. si este o simpla deformatie profesionala treaba asta cu metaforele. in my defence - asa mi-a venit, ca si cand as fi dat cu cutitu-n piatra. nu stiu cat de inspirata a fost lovitura.
cat despre final... pfuai si ce nu-mi place cand fac asta - poemul vorbeste despre un moment despre care vreau de atata vreme sa vorbesc incat as prefera sa se cataputeze intr-un copac, sa faca ceva dramatic de gen, dar sa ma lase o data in pace.
am vorbit atat cumva ca sa explic ca de fapt, chestiile nu-s chiar atat de trase de par cum par :)))
oricum, multam fain de sugestii
pentru textul : În amonte deyou just brought this to my mind:
pentru textul : Time after time deRafael, acesta este un site de literatură, nu un salon de terapie intensivă. Nu te îngrijora, all is fine; rezistăm mai bine criticilor decât laudătorilor. Ideea era că poezia lucrează cu alte mijloace în general decât proza (deși mie personal îmi place să amestec la maxim limitele, dar aceasta este altă poveste); forța sugestiei trebuie să fie mai mare, cititorul se presupune că participă și își creează, pe drumul schițat doar de autor, propria transpunere a versurilor... Dacă asta eșuează, poate să fie vina autorului, a cititorului sau, de multe ori, a diferențelor de percepție care de fapt fac tot deliciul. Te mai aștept, fără griji de acest gen și... mulțumesc, intenția a fost onorabilă.
pentru textul : Etaj VII deStihuiri frumoase, elegante, o vibrație intrinsecă asemeni cadenței valurilor mării. Apreciez mult talentul și migala care au dat naștere acestor versuri nemuritoare, o superbă arhitectură, altar ideii de iubire absolută; citind, gândul mă trimite la marile creații ale lumii: Taj Mahalul, Hamlet, reeeditând oarecum, la antipod, sacrificiul Ofeliei.
pentru textul : Rânduri fumegânde de......................si care i faza?
pentru textul : Îngroparea îmi pare a fi un act sexual deMie mi-a plăcut acest dialog, e de recomandate, umila mea parere. La capitolul "așa DA" uite ca avem dezbatere de idei cu scântei pana si Gorun zice un fel de "pas-parol" :-) Bravos voua, chapeau bas, Andu
pentru textul : (3) Câte ceva despre Cantor, Aristotel și Dan Puric. Primul intermezzo: Caragiale & fizica cuantică & dialetheismul desi inlocuieste si jedegetele alea sau ce-s ele cu degetele
pentru textul : Umbra. depoemul e bun, l-am citit imediat dupa ce l-ai postat, mi-a placut in intregime.
pentru textul : Şi atunci m-am ridicat pe sufletele din spate devoiam sa las semn dar m-am gandit ca e mai bine sa-i las pe cei care se pricep mai bine si stiu cum s-o faca si eu sa ma multumesc sa citesc. pe urma am citit comentariile...
la prima lectura mi-a placut mai mult prima parte, dar finalul cu „ridicarea pe sufletele din spate” mi se pare foarte reusit, m-a dus cu gandul la reincarnare, la cele 7 posibile suflete pe care te poti ridica atunci cand cineva paraseste „ mereu inspre binele celuilalt” iar analogia cu cana sparta pentru a o feri de chinul setei, mi s-a parut de efect absolut.
ce nu inteleg, de fapt incep treptat sa ma lamuresc, este comentariul Margai care incepe prin „ eu am avertizat acest autor in repetate randuri si degeaba vad...” adica cum „avertizat”? eu cred ca putem doar sa ne exprimam o parere nu sa avertizam... trebuie oare ca cineva sa tina cont de aceste „avertizari”? de fapt acest comentariul al ei nu are in el nimic concret si nu se bazeaza decat pe supozitii ce vin dintr-o amaraciune ce nu are parca nimic comun cu poemul de fata.
daca la ultimul comentariul al Margai pe un text de-a lui Adrian, am ramas consternata de replica dura a lui Adrian, acum incep sa inteleg ca uneori ne indepartam mult de la subiect si nu pastram polemica in jurul principiului.
si e mare pacat!
Da, cred că ai atins toate punctele definitorii ale unui haiku corect și bun. Bravo!
pentru textul : Haiku deWell... spre deosebire de textele mai vechi, textul acesta este cu oarece nivele peste. Parerea mea ! Imi place ideea din versurile "rugina-mi acopera mainile/igrasie cu tenta de omor" si "ascutim/ pana la tiuit /secunda". Discurs introspectiv, retoric ce curge firesc. Oarecum truism in "viata hraneste speranta". Interesant... mai trec. ialin
pentru textul : legănare dedraga dorin, daca tu vii cu formule din astea memorabile, "regulile le face dumnezeu", eu iti raspund ca fie te hotarasti sa te stabilesti in jungla, fie accepti ideea ca dumnezeu ne-a mai dat si creier pe linga reguli. Cel putin la unii dintre noi... Si asta nu inseamna rebeliune fata de "ordinea divina". Asta doar in cazul in care nu cumva tu ai un monopol special asupra descoperirii "regulilor lui dumnezeu", caz in care ma tem ca ma pierzi de client. In ce priveste ce se intimpla in cazul reducerilor textelor postate pe hermeneia sau a nepublicarii indelungate iti recomand sa citesti regulamentul. Si da, textele iti apartin, dupa cum acest lucru este adevarat cu privire la textele oricui care publica aici. Tot la fel de adevarat este ca hermeneia nu iti apartine. Atit tu cit si ea puteti functiona si fara sa aveti puncte de intersectie. Dar daca iti doresti o colaboarare asta nu se poate face decit in contextul unui acord pe care noi il numim regulament si la care aderi atunci cind te inscrii. Eu traiam cu impresia ca chestia asta este simpla de inteles. Daca nu, ti-o mai pot explica.
pentru textul : urâții deMie mi se pare un text excelent, un poem unitar in diferente, armonic in esenta sa aparent complicata, precum parfumul unei amintiri sau, de ce nu, al unei femei misterioase, un parfum dulce si sarat ca pielea cu urme de valuri. As enunta simboluri, as incerca sa vad textul cu ochii din ultimul vers. Dar nu cumva e chiar ochiul lui Horus si imaginea sa in oglinda? Mai sunt cateva lucruri minore de corectat, precum "plac_caii".
pentru textul : dragul meu deeste câte un om care mă surprinde prin frumusețea sufletului său, iar acest fapt este greu de descris și știu ce zic! tu, Mariana, ești una dintre acele persoane care vede lumea prin ochi creștini. și mi-e frică de faptul că un "mulțumesc frumos" ar fi prea puțin. de aceea îți spun: sunt onorat că ai transformat un moment de învins într-unul de învingător!
pentru textul : îngeri sub cărămizi deSebi, mă bucur mult că ai văzut psalmul prin imaginile lui și apreciez semnul tău. cu drag!
Corina, tu m-ai surprins mereu. prin poezie, prin generozitate, prin simțul tău estetic, prin tonusul ridicat, prin ludic. și de fiecare dată ai făcut-o natural. îți sunt recunoscător pentru traducerea poemului pentru mere le coapte, iar acesta pleacă spre tine cu același drag. va fi motto-ul psalmilor din Antologie. sunt emoționat pentru cât timp îmi dai. seară frumoasă vouă, din suflet!
the above doesn' t fly! Not even one inch from the ground!
cum nici tona de referinte aruncate pe text: Warhol şi Klimt Pallady Tonitza
apoi e of, Nicholas - yoga? joben? duna de nisip?
in schimb am suris la 'vinerea în care se mănâncă timp liber' :p
pentru textul : alt crez deBianca, eu spun doar ca si “citit intreg pasajul”, tot despre doua luni e vorba. Si ca e la nivel de rugaminte (pe care am respectat-o, pana la acest text), ce nu a fost introdusa in regulament (cel putin la momentul postarii textului). Restul, adica asteptarea “noilor ordine”, urmarirea fiecarui comentariu al lui Virgil pe la alte texte, nu constituie problemele mele de "litera si spirit" si nu fac parte nici din cele mai de pret preocupari, scuze, nu putem fi toti la fel. Dar daca tu spui ca asa e si ca e suficient, te cred, voi sterge textul, in scurt timp, desi m-ar fi interesat un comentariu al tau cat de cat referitor la el, aici sau in alta parte, acolo unde ai observat tu, vigilenta (felicitari!), ca mai e postat.
pentru textul : Fabrica de îngeri demi a placut, nu zic nu, insa daca imi dai voie iau cu mine numai prima strofa si ma duc ca un cuc...
pentru textul : miezul tău de nucă deMulţumesc frumos, Alina. Acum văd şi eu că e cam multă ,,geometrie" în poem, cercuri înscrise şi circumscrise. Paradoxul e că trei persoane ,,coliniare" pot forma oricând un cerc :). Înţeleg tot ce ai semnalat. Evident că îmi doresc să pot scrie acel fel de text care să nu fie o piedică în transmiterea mesajului/stării ci un canal eficient. Deocamdată atât am reuşit, dar pot să asigur că mă străduiesc şi că iau în serios orice opinie.
Eu încă ţin ,,ascunse" povestirile pentru copii :)
pentru textul : Adoriana minus zece deÎţi mulţumesc pentru tot, Alina.
*metaforei
pentru textul : Tratat despre dragoste, pulovere şi fluturi dedeci de ce 102 si nu 103
pentru textul : The 102nd humorous poem deastept sa iasa penitele sa dau si eu una
O munca in plus, o rasplata spirituala pe masura investitiei sentimentale dar si psihice!
pentru textul : Șapte ani deVa multumesc ca ati trecut pe aici! Sunteti bineveniti oricand! cu respect Ion Nimerencu
pentru textul : pe ruta lu' 365 defain, omule, tare fain! nu scriu mai mult acu, mai bine recitesc:) spor la toate!
pentru textul : sebi cel nebun după poezie deCa să vedem și alte păreri. Nu e rău. Ca și în celelalte poezii ale autoarei și aici rămânem doar la suprafața lucrurilor. Lucruri gingașe, e drept, bine descrise, parcă într-un ralanti al memoriei, dar care nu trimit prea departe.Dacă doriți, e o poezie de atmosferă și mai puțin a sensurilor ori a ființei. A gesturilor mâinii, și mai puțin a gesturilor inimii. Asta nu e neapărat rău, orice scriitură are veleitățile ei. Ce îmi distonează iar: cuvântul "valiză". Nu e un cuvânt prea plăcut, e sonor, dar urâțel, și folosit prea mult se desemnifică pentru a deveni inestetic în final. Iar în poezie îl găsim de patru ori plus o dată în titlu. Repetați-vă în gând "valiză" de 5 ori și veți înțelege ce vreau să spun. Ar merge o dată în titlu, iar apoi, doar sugerat, cred că ar avea un mult mai seducător efect (înlocuiți-l doar cu pronumele personal și veți vedea cum toată poezia sună altfel). Expresii greoaie: "le așezam la fel în valiză", "la fel de liniștită îmi scoteam țigările", "priveam îndelung valiza" (de exemplu, sugerez: simplu "o priveam"), "o perdea densă ce o tăiai cu degetele foarfece", "cu excepția chiștocurilor care se adună lângă tine un morman" și continuă: "un mormânt de...", iar "mutam valiza într-un colț întunecat". Prea multe deja pentru a mai lăsa să răzbată altele foarte reușite: "raza de soare ce părăsește lumea", "țigări decapitate" și mai ales excepționala "firimituri de mâine". Fără supărare, eu înțeleg efuziunea de mai sus, și chiar mă gândeam că ar trebui să o las așa, dar totuși spun astea ca să știți că există și alt fel de ochi. Fără nicio peniță.
pentru textul : Despachetez, împachetez valiza deda, mulțumesc, Sixtus, este un text ce merită citit. (o să caut și Baudrillard). pentru interesul declanșat în jurul subiectului, ofer o modestă peniță. câteva typo "Filosifii", "structră", "crște" dar așa cum ai afirmat, știu că le vei corecta. trebuie totuși menționată sursa fotografiei.
pentru textul : Wittgenstein și Jocurile de limbaj deconsider că aţi citit superficial şi canalizat. De altfel e tot mai greu să regăseşti poezia. Ea se ascunde pe saiturile de "specialitate" de ochii atenţi. Citiţi cu voce tare poemul, el se recită, apoi se înţelege. De cine are aplecare pe text.
pentru textul : făptura trotuarului galactic deideile sint interesante dar redarea lasa de dorit. imi este greu de imaginat un text cu o astfel de inclinatie filosofica realizat cu rima. cel putin eu nu il pot vedea asa. dar ideile, dar si incercarea de estompare a lor, par interesante
pentru textul : Vorbitor cu zeii dePagini