ciclul "așa cum este, nu este"
-tatălui meu-
Mă plec cu fruntea până la pământ
și mă transform în piatră,
mă zgârie sângele pe dinăuntru
și urlă la oasele netrebnice
ce-i stau în cale,
și-și transformă moleculele în piatră
și culoarea în piatră
și mirosul în piatră;
și curgerea în încremenire.
Cred că piatra este un ochi
care privește în toate părțile
deodată
și pe dinăuntru
îi cresc priviri...
Poezie:
Comentarii
alma -
Cred că finalul poemului este reușit, mai puțin punctele de suspensie. Și e bună ideea. "Mă plec cu" nu poate fi "Îmi aplec"?
Călin Sămărghiţan -
"Îmi aplec" sună a mișcare reluare, apoi, te "apleci" când te închei la șireturi, te "pleci" când e vorba de respect și considerație. La neînțelegere contribuie și faptul că n-am trecut dedicația, pe care o fac acum, pentru o mai bună înțelegere. Punctele de suspensie sunt foarte importante pentru intonație. Apoi, finalul nu e o aserțiune încheiată, nu e completă, ...mai este ceva și dincolo. Piatra nu este numai atât. Ar fi și imposibil.
Ela -
Mă plec a smerenie și recunoștință. Mă plec a acceptare și resemnare. Mă plec spre a nu clinti ochiul acela atoateprivitor, născător de priviri, până dincolo de dincolo. Fiindcă toate simțurile sunt în el cuprinse, fiindcă mișcare este în el, fiindcă el se zămislește pe sine și zămislește și simțurile, și oasele, și sângele, și carnea, și mersul, și orice poartă însemnul său. Frumoasă dedicație tatălui, cu sau fără majusculă. :)
Linea -
Piatra neciobita coboara din cer.Odata lucrata ea se inalta spre el. Omul se naste din Dumnezeu si se intoarce la Dumnezeu. Ochiul negru, verde, sau căprui, e tot albastru pe dinlăuntru, pentru că prin ochii albaștri ai ochilor negri, verzi, sau căprui, se privește sufletul ca în oglinda unui lac... Cu plecaciune...
francisc -
ridică-te
alma -
Precizarea mea era indirectă - a evita cacofonia "mă plec_cu". Sensurile sunt aceleași.
Călin Sămărghiţan -
Da, Alina. Eu mă simt jenat pentru o remarcă pe care tocmai am trims-o pe un alt text. Se pare că un anume disconfort încă nu mi-a trecut. Știi tu. Altfel, apreciez efortul tău de a avea un comentariu la fiecare text al fiecărui autor, dar vezi că aici e și un risc. Mai ales dacă e primul comentariu. E interesantă critica, dar îmi place și duelul dintre critici. Succes! Sper să nu se sperie autorii de ping-pongul între Alina și Călin. Scuze pentru (eventuala) off topic-itate, dar eu zic că sunt bune și astfel de precizări. Rămân la opinia mea că sensurile NU sunt aceleași. A te lega la șireturi să fie chiar la fel cu a te închina?
alma -
Cailean, nu știu de unde afirmația ta referitoare la comentariile mele. E o presupunere nefondată. Comentez acolo unde consider că intervenția mea ar fi utilă textului și prefer să fie clar și concis, fără divagații care nu folosesc la nimic. Aici așa am considerat și mai ales pentru a doua strofă - este reușită.