Şase dimineaţa

imaginea utilizatorului înger_decupat

Ochiul meu drept stă faţă în faţă
cu celălalt şi îl priveşte speriat
ca de propria-i moarte.

Pisicile lumii mi se încolăcesc la picioare cînd
trei guri îmi vorbesc într-o limbă străină
şi numai eu tac.

Poate mama n-a fost niciodată gravidă
cu mine.
S-a împiedicat cu stîngul
şi i-am căzut din uter.

Comentarii

Frumoasă repetiție poetică, parcă

Frumoasă repetiție poetică, parcă până și silabele sunt la locurile lor și în număr egal... dar nu asta e cel mai important, ceea ce îmi place la acest poem este îmbinarea de elemente hai să le spun clasice, imagistice, cu cele moderne, printre care acea contradicție și acea stupoare nedisimulată în fața peisajului cotidian. Fiecare incipit al fiecărei strofe merge pe această idee, și mă simt acasă în această lectură. Cred că este un poem foarte reușit, nebanal (și eu sunt una bucată citioare de poezie care am ajuns să mă plictisesc foarte repede) și... una peste alta chiar frumos, cât de desuet mai poate suna o asemenea afirmație.
Mă bucur că am citit aici așa un poem.
Margas

Diana, mi se pare unul din cele mai

Diana, mi se pare unul din cele mai bune texte ale tale. pentru ca reusesti sa scrii un vers proaspat care este articulat de o metafora vie, nefortata si foarte puternica. As mai lucra putin la o eventuala legare a strofelor intre ele, pentru ca fracturile mi se par prea mari pentru directia pe care o propui. Dar e strict opinia mea. La cat mai multe texte de genul acesta, Diana!