Ani -
întâmplare
în anul fiarelor mari vânturi erau.
vânturi cu ochii de pară,
fără bârlog,
fără peșteri în care să hiberneze,
iele nealăptate la sânul unei blânde primăveri.
pe lungile coridoare ale primăriei,
simțeai în obraji
râsul lor sarcastic, rece, întotdeauna mulțumit de sine.
aruncau cu dexteritatea jonglerilor-în fața oficiilor,
speranțele:
pensionarilor,
șomerilor,
tinerilor…
confetii din hârtie reciclabilă acopereau cerșetorii.
Zeul însuși
se retrăgea speriat prin cercurile îngerilor.
înțelepți,
voi înțelepți
ridicați-vă de pe scaune
să opriți vijelia !
Poezie:
Comentarii
Aranca -
Nu prea am înțeles ce au ielele cu primăria oricât de postmodernistă aș fi...Doar că e frig în primărie... Se dorește satiră textul? Sau odă zeului localnic?
Aranca -
ai și un typo: "în fata oficiilor" sau "în fața oficiilor" "aruncau-ca" sună ca nuca-n perete...să mă exprim eufemistic...
Ani -
Aranca, multumesc pentru observatii, sper sa fie mai bine. In rest, fiecare cum pricepe, cum percepe realitatea.
Younger Sister -
Cred că poemul tău ar mai putea purta un subtitlu: Nu privi înapoi! Într-adevăr, nimic nu este întîmplător și eu am avut aceeași senzație trecînd printre draperiile căptușite cu draperii de catifea neagră: "Lăsați orice speranță voi care intrați!" Dar mi-a trecut. Am privit mai tîrziu lucrurile cu mai multă detașare, printr-o prismă scăldată în lumina binefăcătoare a soarelui și lucrurile au dobîndit și alte nuanțe. De fapt ele nu sînt niciodată perfect albe sau perfect negre, nu sînt nici măcar gri. Ideile inserate de tine sînt creionate cu acuratețe. Fain textul și merită aplauze! Nu mai dau penițe pentru că nu vreau să-l indispun pe Virgil. Dar vreau să știi că mi-a plăcut.
queen margot -
/iele nealăptate la sânul unei blânde primăveri./ ielele erau spirite salbatice, duhuri ale apelor ... langa biata primavara...of stoarce ielele de puteri si da vigoare primaverii... parerea mea
Ani -
Younger Sister: Poemul descarcă incărcătura emotională pe pragul usii-nici afară, nici inăuntru. Dacă vrei, mesajul porneste in ambele sensuri.Oleacă satiră, asa cum a sesizat Aranca.Sunt de acord cu tine să nu mai privim inapoi numai in situatia când evenimente independente de noi ne prind in plasă si ne trag la fund. In rest ne rămâne lupta. Optimism si sănătate iti doresc.
Ani -
queen margot: Am observat paradoxul.Vanturile sunt asemenea unor iele fara discernamant, cu voie, sau fara voia lor fac numai rau.De data ceasta nu sunt adieri blande de primavara. multumesc pentru vizita si pentru parere.