Iar o comisăşi, maestre George, iarăşi dăduşi pe ţeavă “un poem bestial” precum acea “anatomie a melalcooliei”. Sper să nu fie o abatere de la “regulament” şi o “supărare pentru tine” faptul că fac referire la ambele în acest com. M-am strofocat ceva timp să “scuip” un com. mai “academic”. Nu mi-a ieşit. Le-am tot citit, au intrat în “dovleacul meu” şi acolo au rămas. Nu mai vor să iasă nicicum. Cam aşa văd şi eu lucrurile, numai că, eu nu sunt cuplat la ţeava aia cu har cum eşti tu, ca să şi scriu despre ele. Cel puţin aceste două poeme, în opinia mea, nu pot fi comentate. Le citeşti, le înghiţi, pe nerăsuflate, îţi intră în sânge, în inimă, în memorie şi acolo rămân. Cam asta pot să spun! Hai că te-am “periat” destul, ţi-am dat toate scamele jos de pe revere. Să te felicit?? Sunt convins că nu-ţi foloseşte la nimic.
p.s.
Dacă aş avea o revistă le-aş publica, în chenar, pe prima pagină, să-ţi moară duşmanii de necaz. Până atunci îţi spun, doar, să trăieşti.
Toată stima (în cazul când ai nevoie de aşa ceva de la un “ciocoflender”)
p.s. Era să uit un mic amănunt: Am lucrat în mină, dar nu am văzut “nori albi”nici”cer senin”, ci numai întuneric aducător de moarte şi jale. zapata