Toamna bacoviană şi-a numărat vineri seară “bobocii” cu ocazia Concursului Internaţional prilejuit de împlinirea a 130 de ani de la naşterea poetului. Competiţia, organizată de Consiliul Judeţean Bacău, Primăria Bacău, Uniunea Scriitorilor din România, filiala Bacău, a fost structurată pe trei secţiuni: poezie, eseu, arte plastice, s-a adresat tinerilor care nu au debutat editorial ( în cazul primelor două secţiuni) şi nu au împlinit 35 de ani.
Festivitatea de premiere s-a desfăşurat la Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău, pe malul Bistriţei, în fosta Casă de Oaspeţi a familiei Ceauşescu, convertită după ’90 în centru cultural. Textele câştigătoare la secţiunile poezie şi eseu au fost selectate din peste 100 de materiale care au intrat în concurs.
Pătrunzi în poezia lui Soviany ca într-un labirint și o astfel de incursiune enigmatică fascinează. Oricum ai vrea să sintetizezi mesajele transmise, nu ai posibilitatea de a o face altfel decât repetând rețeta poetului: "Dilecta" este un elogiu adus feminității, o „ofrandă”; cartea se dovedește un altar în care iubita e „beatificată”. Dilecta nu poate fi înțeleasă dacă nu iubești sau dacă măcar nu păstrezi vie în inima ta, amintirea unei iubiri puternice.
Primăria și Consiliul Local Caransebeș
Casa Municipală de Cultură „George Suru” Caransebeș
ORGANIZEAZĂ
CONCURS NAȚIONAL DE POEZIE
„SUB SEMNUL DE TAINĂ – GEORGE SURU”
Ediția a XVI-a, CARANSEBEȘ, 14 mai 2009
Concursul se organizează în municipiul Caransebeș în semn de recunoaștere a operei scriitoricești și a contribuției poetului George Suru (16.02.1940 – 30.05.1979) la viața culturală a orașului de pe Timiș, cât și pentru promovarea și afirmarea unor talente literare de perspectivă.
La concurs pot participa creatori din toată țara, fără limită de vârstă, care nu au publicat în volum.
Concurenții vor trimite, pentru concurs, un număr de maximum 10 creații originale, obligatoriu editate la PC, sau dactilografiate, în 3 exemplare.
Scenarist, regizor, actor și tatăl producătorului și al producătorului executiv al filmului „Păcală se întoarce”, Geo Saizescu mai fraudează încă o dacă bunul gust, sodomizând esteticul și puținele simboluri românești, până acum încă nealterate, cu nonșalanța cu care instructorul de cadre de pe vremuri își dădea cu părerea cu privire la decadența din filmele lui Passolini. Însușindu-și fragmentar acea perioadă istorică a României, Saizescu a bifat clasicii ruși ca să dea bine în ochii colegilor și superiorilor, trecând cu vederea „sistemul” lui Stanislavski, pe care l-a măturat sârguincios sub covor cu proverbialul său baston, la capătul căruia, bag mâna în foc, se află un filet, pentru mătură.
Comentarii aleatorii