când am sosit pe scenă am găsit doar doi oameni
care mă îmbrățișau
normal că m-a bușit plânsul din prima
și alte alea până pe la 2 ani după care m-am mai
relaxat
am crescut pe scenă tot mai frumos tot mai aerian
fetele mă plăceau
aveam să aflu mai târziu pentru ce
nu era nicio grabă
așa că am rezistat până m-a trăznit prima iubire
a fost un moment înălțător
ne întâlneam și seara pe un dig al jiului
odată ea a mâncat usturoi
dar nu m-a deranjat
e drept că am fost tentat să mănânc a doua zi
ceapă
cred că aș reuși să reduc totul la ce mi se întâmplă
anume că nu îmi place să mă cert
deci scriu poeme triste
în ele îmi adun liniștit întâmplări mai rele mai albe
sunt gelos îmi plac stâncile de lângă ape
amiezile noroase
amețesc la fiecare faptă bună
asta până când Domnul meu îmi va da o haină
curată
ca neaua în părul unei brunete frumoase
da mă, de tine vorbesc
Comentarii
:) stii la ce as renunta? la
Raluca Sandor -
:)
stii la ce as renunta? la "e drept că am fost tentat să mănânc a doua zi
ceapă". Imi pare inutil, nu aduce nimic in text e ca si cum ai face putin misto intr-un registru care nu este tocmai pe genul asta de atitudine, intelegi, sau, in fine, asa mi s-a parut la o prima citire.
Dar, in rest, uite, exact genul asta de lejeritate a discusului, de normalitate cumva a imaginii care insa nu este banala, usurinta de a Spune imi par demne de admiratie in cazul textelor tale, Paul. Pe scurt si simplu spus mi-a placut.
mă voi gândi serios la
yester -
mă voi gândi serios la observația ta. mulțumesc pentru zâmbet și semn, Raluca!