«... până şi ne-citirea lui Puşkin se dovedeşte a fi o formă a prezenţei lui.»
(Alexandr KORABLIOV)
«E posibilă oare în literatura rusă existenţa unui alt fel de poezie decât cea a lui Puşkin? – se întreabă Alexandr Korabliov şi tot el răspunde – E dificil de răspuns la o astfel de întrebare, îtrucât şi poezia anti-puşkiniană este tot puşkiniană»¹
„ Dacă s-ar strădui, pisica mea ar picta mai bine !” . Vocea îi aparţine unui individ mic de statură, slăbuţ, îmbrăcat într-un costum negru, în care pare că înoată. Este Gabriel Bacovia. Briel, cum a fost alintat de părinţii săi, George şi Agatha Bacovia. Privesc din nou tabloul. Nu zic nimic.
intenționam ca și în acest an, de 1 aprilie, să creionez un zîmbet cu uneltele grafice digitale. obiectivul era deja fixat pe Adriana Lisandru și mă gîndeam să-i mai dau o șansă pentru că anul trecut – după cum spunea chiar ea - nu ieșise din casă de teama păcălelilor. și tot nu a scăpat!
dar iată că am găsit întîmplător pe internet o abordare grafică subtilă, personajul – doar după nume și versuri – aducînd cu mine.
este vorba de revista din Iași, Feed Back nr 9/septembrie/2007. găsiți versiunea în format electronic (*.pdf) aici: http://www.acfeedback.ro/revista/2007/Revista%20Feed%20Back%20nr.%209%20...
Comentarii aleatorii