Romanul "Copii de aruncat” este puternic ancorat în realitate. O realitate a unei Japonii contemporane altfel decât o cunoaștem, îmbibată de violență, droguri și personaje alienate. Doi copii abandonați în boxele de bagaje ale unei gări își croiesc împreună, încă de mici destinul, trecând printr-o acută criză de personalitate. O copilărie sub semnul autismului, o adopție parțial eșuată și drumurile lor se despart lăsând adânci urmele unei frustrări care naște, în mintea lor, setea de răzbunare, mai întâi pe mamele care i-au abandonat și, mai apoi, pe societatea indiferentă. Kiku și Hashi trec prin experiențe care, în loc să-i călească, le deschid perspective halucinante.

Publicat în 1968, romanul este printre cele mai apreciate opere SF din istoria genului, stând și la baza filmului Blade Runner – deschizător de drumuri în genul cyberpunk. Într-o lume distopică a viitorului, omenirea se vede confruntată cu problema părăsirii unui Pământ aflat sub puternica influență a radiațiilor în urma unui război. Pentru a conserva specia umană, autoritățile sfătuiesc lumea să plece pe coloniile spațiale, acolo unde androizi asemănători oamenilor servesc drept sclavi ai acestora, efectuând cele mai grele munci. Rick Deckard este un vânător de recompense specializat în „retragerea” acestor ființe, care primește o nouă misiune – lichidarea unui grup de androizi sosiți pe Pământ pentru a se răzbuna.