Lentib -
soarele a răsărit
partea dinspre tine este şi mai rece
uneori îmi spun că stai în acelaşi oraş cu mine
desenăm elipse perfecte
ca nişte păpuşi mecanice care ies dintr-un orologiu
dăm bani aceluiaşi orb
l-aş întreba de mirosul tău de toporaşi striviţi
el ar zâmbi şi mi-ar da toate monedele să-ţi caut căldura
cel mai mult mi-e teamă că trăieşti
ca şi cum ai mima un orgasm
mă gândesc la tine şi realitatea se schimbă
am învăţat să te iubesc
aşa cum învăţăm să mergem
acum nu mai pot uita
trecutul este o reptilă
în maţele lui se amestecă totul
până într-o zi când regurgitează
intrăm la loc în ceasul ruginit
orbul ridică ochii
în fiecare pupilă o inimă
Poezie:
Comentarii
finalul e ridicol de
Virgil -
finalul e ridicol de artificial. deci orbuleţul ăsta avea inimioare în loc de ochi? asta sună a cartoon anime.
dar, revenind la restul textului. ideea este bună, deşi am tot auzit-a la tine. poate nu ar strica să nu mai scrii "despre" şi să începi să scrii "din cauza". la urma urmei e posibil ca ea să te fi chiar uitat. anyway, mi se pare că abuzezi puţin prea mult de optativ. again, ideea nu este rea. dar ar fi meritat un text mai bun. părerea mea.
În romgleza lui,
Dorel -
În romgleza lui, Virgil are, cred, dreptate: poemul începe excelent, dar se sfârşeşte lamentabil (mă refer la întreaga secvenţă finală).
eu nu cred ca este vorba
Sancho Panza -
eu nu cred ca este vorba despre o "ea" aici...iar daca ma insel, atunci din cauza titlului este. (nu mai stau sa dau citatul biblic din care provine, ar trebui sa caut si sunt convinsa ca multi il stiu mai bine decat mine).
si daca asa este, atunci trebuie sa spun ca nu-mi plac versurile de la inceputul strofei a doua. cred ca puteai gasi altceva acolo, Laurentiu. si in acest context, in acest portativ de decriptare, gasesc finalul potrivit.
personal mă îndoiesc că
Virgil -
personal mă îndoiesc că laurenţiu s-a referit la conotaţia biblică. de fapt am vrut să spun că probabil intenţionînd să spună ceva a alunecat în formula pe care unii traducători ai noului testament au numit-o "tăiere împrejur a inimii" (sau cu inima). eu cred că el a vrut să spună altceva. dar nu i-a reuşit. în orice caz, mă îndoiesc că se referea la inimă cînd vorbea despre eventualitatea unui "orgasm mimat".
tocmai versurile acelea mi se
Sancho Panza -
tocmai versurile acelea mi se par si mie nepotrivite, Virgil, daca textului i se potriveste cheia sugerata de mine.
acum...nu ramane decat sa asteptam o lumina de la autor.