Ferestre

imaginea utilizatorului nicodem

Pe cerul ochilor mei stele nasc nuferi,
Nuferi mamuți cu aripi de îngeri pitici.
Și fluturi monarhi se strâng pe retină, voinici,
Suav estompându-mi lumina, (da-i musai să-i suferi!)

În lacul ochilor mei lebede înoată.
Pe arcul gâtului lor atârnă istorii.
Le strigă, sfioși, din marginea sudului, norii
Dar ele, în pleoapele mele cu lacrimi se-mbată.

În marea ochilor mei bărci de hârtie
Cară prin valuri, desculțe, muzica păcii.
Le mângâie, înfipte-n antarctică, sălcii
Și au curcubee și țărm înflorit pe chipie.

În cercul ochilor mei sunt închise sonete
Le-a scris cu arcușul iubirii vântul de-aseară
Când a ieșit clandestin în amurg dintr-o ghitară
Și se plimba pe faleză, la braț cu două piete.

Comentarii

da, corect, un text corect, pe cerul ochilor - stele, in lacul ochilor - lebede, in pleoape - lacrimi, in mare - barci, pe faleza - vintul... dar poezia, unde e?

felicitari pentru imaginatia debordanta care, pentru mine, este un semn si o caracteristica definitorie a poeziei! felul in care autorul complica si alambicheaza lumina care se rasfrange in si prin ochii sai, lasand imaginatia cititorului sa zburde aiurea, este un motiv de a remarca aceasta scriere ca plina de originalitate si de inspiratie. titlul insa, imi pare fortat pentru text. daca "ochii sunt ferestrele sufletului", asta nu insemna ca, ideatic, tot ce descrie poemul se referea la deschiderea inimii catre univers.

cum mai spuneam, nu am organ pentru clasice dar imi place pana ta peisagistica in poemul asta. nu intru acum in prozodie dar, cel putin, versurile 3 si 4 din ultima strofa nu sunt prea in regula. de ce nu "in ochii tai"? "in ochii mei" schimba periculos unghiul. nu ti se pare? e ca si cum autorul se exprima pe sine din exteriorul "vizual". poate, daca era si o oglinda pe undeva... ...

Mihai, rabda-ma te rog, sint un santier in constructie. Mircea, si ochii naturali si cei ai mintii sunt niste ferestre prin care lasi lumea sa te priveasca si in acelasi timp te adaugi la forfota ei... Ioana, m-ai pus pe ganduri cu "ochii tai". ai perfecta dreptate, ar arata mai interesant peisajul privit cu ochiul fotografului sau al partenerului de suflet. am sa ma gandesc daca nu dezechilibrez sensul intreg al poeziei privind totul prin "ochii tai".