nu mai deosebesc vacile și nici găinile

imaginea utilizatorului margas
incantație după 'nu mai deosebesc vocile' de paul blaj, în contextul arestării lui adrian năstase

când te caut prin abator doamna mea
carcasele zbrobite cântă
un cântec al victoriilor noastre
apoi adorm și ele cu metalul stâlcit
oare chiar trebuie să mă uit?

să ajung mereu mereu la parchet
cu o ambulanță iarna?

tăticul meu
tot ce știu despre tine
se amestecă lent cu mineriade și lovituri de stat
peste pomeții mei îmi cade pur și simplu falca
blândă ca făina de la Vel Pitar
ce frumoși erau anii tăi
când tăiai și spânzurai

uneori mai simt
cum banii îmi mai intră-n cont
din vreo moștenire a mătușii tamara
dar mă duc prea tânăr la pârnaie
nopți neprimitoare

și când te gândești că
dincolo de toate astea
eu încă am nenumărate găini
calde și primitoare

vino tu doamne să vedem
ce este stricat și ce mai e bun
din ferma animalelor

pe când ăștia mă caută
cu limba scoasă
să mă numere
la ouă

Comentarii

Margas,

Margas, ce-ai scris tu aici nu e amuzant, însă e de tot râsul. de râsul amar, mai exact…

n-o să mai explic de ce, văd că am încercat să-i sugerez și lui Paul ceva, dar...

retrag ce-am spus. citisem fiind

retrag ce-am spus. citisem fiind încă sub influența discuțiilor despre poezia parodiată, dar văd că aici Margas a evitat să folosească un anumit cuvânt. a spus „când te caut prin abator doamna mea”, și asta a salvat textul de la „călcatul în străchini”. :)

sincer,

sincer, incep si eu sa nu mai deosebesc vacile de gaini, in contextul vanarii puterii din dosarul" trofeul calitatii". ironic spus calitatii, mai ironic mi se pare cum parodia asta s-a mulat pe un tragico-comic, banuiesc eu negandit in prima instanta. sa fim seriosi, singurul cuvant care mai lipseste din text este preaobisnuitul "manea". banuiesc ca marga a decis sa mai schimbe placa. insa mie tot imi aduce a manelistic si prost gust.
"vino tu doamne să vedem
ce este stricat și ce mai e bun
din ferma animalelor" - sa zicem ca te-ai referit la valeriu sterian cu al lui slagar vino Doamne. pacat ca nu ti-a iesit profunzimea si nici puterea versului. tot ce ai facut aici a fost sa parodiezi, intr-un stil foarte prost, atat o poezie de suflet( de parca te-a deranjat asta vreodata) creandu-ti ca pretext ouale arestate ale lui nastase, folosindu-te si de cateva elemente mai culturale care deh, dau bine la urechea celui care stie.

Este un text perfid,

Este un text perfid, fad şi absolut fără niciun gust umoristic, fără niciun tip de umor. El - textul carevasăzică - nu ironizează, nu parodiază nimic, pentru că nu se reiau mijloace, ci calupuri de cuvinte şi imagini, precum copiatul prost, la tezele din generală. Îngrămădirea de litere de mai sus aşteaptă zâmbete la colţuri lexicale (pârnaie, găini, făină etc). Juxtapunere de sintagme, mulate pe un text şi-o situaţie, cu un discurs scrâşnit. Ori mim fără mâini, şi-n spatele acestuia, cerşetorul de zâmbete.

(nu mai pomenesc de "poanta" din final - absolut puerilă, absolut dizgraţioasă).

Ligheanul, vă rog!

Mulțumesc vouă pentru opinii,

Mulțumesc vouă pentru opinii, voi încerca să mă perfecționez în 'meșteșugul' parodiei, mă atrage mult ideea acestei 'transhumanțe' pornite din liric ajungând în ironic trecând așa, foarte aproape de ludic... de aceea îmi și aleg textele parodiate din spectrul cât mai pur liric.
Virgil, știu că mai am de lucru și că tu ai scris ca un adevărat gentleman ceea ar fi trebuit de fapt să fie textul... pe alocuri am reușit asta, dar pe alte alocuri, încă nu! Anyway many thanks man!
A.a.a. cred că dumitale ți-a plăcut textul cel mai mult de vreme ce ai pus atâta zel în comentariu, chiar dacă, 'plăcut' în cazul matale poate însemna 'displăcut' dar, fără să revin ca să nu plictisesc chiar pe toată lumea la teoria binecunoscută a unității contrariilor care, deși marxistă, nu e rea deloc, iar în cazul dumitale constat că a generat același tip de reacție prolixă care te caracterizează atunci când ți se urcă cerneala la cap. În ceea ce privește ligheanul solicitat, ți-l ofer eu cu plăcere, doar dă-te jos de pe el stimabile a.a.a. Eu promit să-l spăl, să-l limpezesc, îl fac de nou ca să poți s-o iei de la-nceput.
Mădălina, regret nespus că textul îți aduce a 'manelistic', nu cred că există înjurătură care să mă jignească mai rău, ca trăitoare și răbdătoare de rroomânica noastră contemporană. Dar dacă ție asta ți s-a părut... ce să fac? O înghit. Apoi poate, dacă mai rămâne loc după ce se exprimă domnul a.a.a. la adevărata lui valoare, mai rămâne ceva loc și pentru mine în ligheanul lui. Asta, desigur, dacă măcar la lighean vom dovedi că putem să împărțim ceva.
Margas