am uitat cum se scrie un poem ar trebui să
deschid o carte un site un blog mai nou
ne-am refugiat pe bloguri eu tu silvica
hose dana lebragia
mă întreb unde e herinean și pe când
își deschide și el blog sau are deja
îmi amintesc de orgoliile noastre comune și cum ne zicea că
suntem cu toții frustrați - inclusiv el deh - de aia scriem
de aia ne amintim să scriem mereu să aberăm
într-un fel sau altul
dimineața sau cel mai sigur noaptea
cu luna pe jumătate sau fără
în cămăși halate alea alea
sau pur și simplu, într-o emisiune viitoare
în care să ne putem spovedi unui străin
fără contur fără nume doar un ceva
de pe margine o scamă un fir un suflu
ar trebui să scriu despre factori de risc
într-o altă fereastră într-un alt cancer
le voi întreba femeile acelea teribile
amazoanele nopților mele de vară
ati scris vreodată poezie doamnă
ați citit vreodată poezie domnule
Comentarii
Virgil -
factori de risc exista cam pretutindeni; mai ales in poezie si mai ales noaptea. am senzatia ca am mai citit textul asta undeva, sau ceva cu un titlu asemanator. si ma intreb, care e boala mai grava. aceea de a scrie poezie sau aceea de a citi poezie? in orice caz, mi se pare foarte adevarata ideea subinteleasa a textului, cum ca o mare parte (cel putin) din acesti "noi poeti" ai valului cibernetic isi datoreaza suflul etosului acestui "spatiu"
bobadil -
Alma, zi-mi si mie pe care blog-uri v-ati refugiat. In rest, asa-i cum zici. Si asa-i cum zice si Profetul, nu degeaba e el Profet Bobadil.
alma -
Virgil, da, asa cred si eu. E o lume pe care trebuie sa o luam in consideratie ca atare. Exista prin noi, la fel ca si realitatea. Realitatea e in mintea noastra, de fapt. Andu, uita-te la mine pe blog si in dreapta ai niste linkuri catre cei amintiti de mine in text. Va multumesc.
lucian -
textul curge intamplator, fara a transmite ceva. ca o umplutura.