Pt. Profetu (dar si pentru Boba), ø - multime vida (vidul "plin" al lui Dirac din fizica cuantica; vidul "plin" din subcuantic subcuantic de unde ia nastere materia; &! si !& - vezi explicatia lui Boba. Wittgenstein (II) vorbeste de "jocuri de limbaj"; ce incerc eu aici, e un astfel de "joc" prin care as vrea sa amestec diverse domenii pentru ca numai asa - cred eu - poezia poate spune (de fapt sa sugereze) ceva nou. David Bohm spune: '[Filosofia], arta, știința, tehnologia și munca umanã în general sunt divizate în specialitãți, fiecare fiind consideratã, în esențã, separatã de celelalte. Ajungând sã nu mai fie satisfãcuți de aceastã stare de lucruri, oamenii au construit domenii interdisciplinare, prin care se intenționa unificarea acestor specialitãți. Dar aceste noi domenii au servit, pânã la urmã, mai ales la adãugarea unor fragmente ulterioare separate….Ideea cã toate aceste fragmente existã în mod separat este, evident, o iluzie și aceastã iluzie nu poate sã facã altceva decât sã conducã la o confuzie și la un conflict fãrã sfârșit.'. Eu nu vreau "conflict" - vreau "iubire". Mai curnd, "compasiune" cum spun extrem orientalii. Si incerc si eu sa transmit, asa cum pot, un astfel de mesaj. Daca reusesc sau nu ca mesajul meu sa fie "sugestiv" (ceea ce numai poezia si arta in general poate face pe deplin), e cu totul alta poveste. Dar imi asum riscul de a incerca...poate... Va multumesc amandurora pentru citire