Poveste de iubire

imaginea utilizatorului Lucretia Ionescu Buiciuc

Acest text se află în Șantierul Literar Hermeneia.com

O poveste aş dori să-ţi spun,
o poveste de-adormit copiii,
fără Feţi-Frunoşi şi Zmei,
ci o poveste simplă de iubire.

Sunt poveşti ce le-am uitat de mult,
altele nu se pot spune,
poveşti fără sfârşit şi început,
iubire, doar iubire şi iubire.

Dragostea cu miros de fân
când mugurul dădea în floare,
am să-ţi spun de ce a plâns
în povestea cu foi albe.

Comentarii

as adauga,

la cele spuse de Adrian si faptul ca sinteti neglijenta in scriere. Dovada este faptul ca aveti greseli jenante chiar in profilul personal. Chiar atit de mult sa nu va intereseze faptul ca s-ar putea sa citeasca cineva acolo?!

bănuiala mea

e că doamna Lucreţia nu a activat prea mult în mediul virtual, sau cel puţin nu într-un spaţiu cu pretenţii. cred că era mai elegant să faceţi trimitere la regulamentul site-ului şi să amintiţi că există persoane care chiar citesc cu atenţie detaliile biografice - şi pun preţ pe ele - decît să lansaţi cuvinte precum "greşeli jenante". în plus comentariile nu se referă neapărat la text, puteau fi la fel de bine trimise într-un email, fie şi cu titlu de avertisment, doar aveţi adresele tuturor membrilor într-o bază de date.
tonul cu care sînt întîmpinaţi unii membri mă supără tare, pentru asta am intervenit aici, şi sper să nu mai simt nevoia aceasta în viitor.

- clarificări -

Maia Cusco, bună seara! Voi fi cât se poate de scurt:

1."bănuiala mea e că doamna Lucreţia nu a activat prea mult în mediul virtual, sau cel puţin nu într-un spaţiu cu pretenţii."

Aceasta nu poate fi o scuză. Fiecare user are posibilitatea şi obligaţia să se intereseze despre cum funcţionează un spaţiu. Şi mai ales, să citească regulamentul. Există şi un text cu răspunsuri la întrebări frecvente, la care se ajunge foarte, foarte uşor, de pe prima pagină.

2. "cred că era mai elegant să faceţi trimitere la regulamentul site-ului şi să amintiţi că există persoane care chiar citesc cu atenţie detaliile biografice - şi pun preţ pe ele - decît să lansaţi cuvinte precum "greşeli jenante. în plus comentariile nu se referă neapărat la text, puteau fi la fel de bine trimise într-un email, fie şi cu titlu de avertisment, doar aveţi adresele tuturor membrilor într-o bază de date."

Hermeneia funcţionează pe baza unui algoritm prestabilit de directorul şi membrii consiliului Hermeneia. Bineînţeles că sugestiile sunt binevenite, dar nu în acest mod, puţin arţăgos. De dragul discuţiei, să ne gândim cât timp s-ar pierde pentru a face mail-uri de fiecare dată când trebuie comunicate lucruri minore, tehnice sau despre regulament. Nu e mai bine ca acel timp să-l investim în comentarii şi în validarea textelor?
Cred că şi adresa oficiului Hermeneia se poate afla. Având în vedere că însuşi comentariul tău nu are nicio legătură cu textul, dar este postat aici, pot să te întreb de ce ne pretinzi nouă practica de-a face observaţii prin e-mail?

3." tonul cu care sînt întîmpinaţi unii membri mă supără tare, pentru asta am intervenit aici, şi sper să nu mai simt nevoia aceasta în viitor."

Aceasta este o generalizare. Totuşi, spun că nu putem împăca pe toată lumea. Sper să nu mai simţi nevoia să intervii. Dacă totuşi se va întâmpla, urmează calea pe care ne-o propui - mail-ul.

O seară frumoasă!

maia cusco,

ce nevoi ai sa simti dumneata in viitor te priveste. Hermeneia nu are un staff platit care sa stea 24/7 (sau macar 8/7) si sa faca munca de secretariat. Daca cineva ar sta sa scrie email-uri pentru toatea "greselile jenante" sau pentru toate abaterile de la regulament, etc probabil ar fi mai bine sa inchidem Hermeneia. Dupa cum stii nu avem nici macar un moderator care sa se ocupe de astfel de abateri "administrative" si deci facem politie interioara voluntara si folosim orice mijloc pentru a corecta. Mi se pare jenant, repet jenant, ca cineva care are pretentia ca scrie literatura sa faca astfel de greseli. Mai ales in profil. Si sa nu foloseasca diacritice acolo in mod consecvent. Asa cum am spus, tradeaza lipsa de respect fata de cei ce citesc. A semnala asta nu este o ofensa, este o observatie. Eu zic sa o lasam cu sensibilitatile astea simandicoase si daca tot vrem sa fim exigenti, atunci sa fim exigenti cu noi insine.