muzelor le place să fie tratate bine
să le dai din carnea ta din sângele tău din berea ta
chiar și din femeia ta trebuie să le dai ceva
un ochi o buză un sân
toate copii materiale ale ideii
iar muza
știe toată lumea
a făcut o fixație pentru astfel de entități
în copilărie credeam că stă într-un colț al camerei
unul dintre eoni căutam să o ademenesc
prin tot felul de formule
am crezut că mi-a surâs prin clasa a patra sau a cincea
când un poet mare prin anii 80
parodie după poveste cu păsări și pești de Virgil T fără a schimba multe cuvinte
el era bărbatul căruia îi ieșeau păsărici pe gură
ea femeia din buzele căreia țîșneau pești
mai întâi fusese vasilică dar pe atunci lucra pe bani puțini
acum era el, stârcul și ea era păstruga
ziua fiecare avea slujba (lui) – (aici e sexistă treaba în textul original - de modificat părerea mea)
stresul și graba
noaptea se-mpletea adîncă laguna
cu mii de mangrove și sălcii plecate
în care păstruga și stîrcul aievea
răscoleau ape-ngreuiate și reci
de peste 40 de grade alcool
somnul hulpav le curgea peste pulpe
nu sîntem liberi dom’le
spuse benone și-și dădu părul pe spate
ca și cum ar fi chemat oștile hunilor la ospăț
nu sîntem liberi ne cheamă patria la datorie
să mistuim nimicul din noi și neglijența față de toate
strămoșeștile noastre tradiții mereu încercate
de vremuri și fapte
la fapte se opri aplecîndu-se
peste catifeaua roșie roasă a mesei
Comentarii aleatorii