parodie în versuri

imaginea utilizatorului skylander

Colindo ergo sum

poem de tăiat porcii

vin sărbătorile ceva tare mișto
al naibii ce ne îngerizăm
gingabel gingabel
hai sa te efectuez pe tulburel cu tocăniță de purcel
să te gâdil la melodie cu un senthiment-dobitoc
ne lalaim pe noi cam razna io-te că ne dă și mită

și morții sunt mai fericiți nebunul își mănâncă
mâinile în întuneric și soarta omului
cu a dobitocului este aceeași
după chipul și asemănarea noastră

imaginea utilizatorului margas

cel mai nașpa cântec de dragoste

parodie după 'cel mai frumos cântec de dragoste' de Adriana Lisandru, poem ecologist

iată s-a topit toată zăpada lumii
din cauza fenomenului încălzirii globale
ar zice unii

tu pășești prin niște băltoace
una după alta
ca prin niște clișee inevitabile
ale unui poet de curte

trece o mașină în viteză
șuvoaie de noroi te cuprind
deodată în brațe
asemenea unui cocalar care te invită
(imposibil de evitat)
la o manea

și-n amețeala asta
când duhoarea străzii
e cel mai nașpa cântec de dragoste
pe care l-ai simțit vreodată

imaginea utilizatorului Virgil

ilegalități fără bluetooth

...

am să îți spun despre dragoste
– între timp a mai început un război în africa –
nu pentru că aș avea ceva semnificativ de spus despre ea
sau vreo altă implicație după care voi femeile
- deja îți simt privirea pironindu-mă în mijlocul frazei –
războiul s-a terminat dar a început altul în industria de software

imaginea utilizatorului cvasiliu

Sonet 171

Dă-te de pe mine - parodie după A. Păunescu

Mi se pune pata! Dă-te de pe mine!
de o vreme-ncoace ești atât de grea
că-mi îndoi podoaba când te lași pe ea
și când țipi în spasme cât îți e de bine.

Nu-mi mai arde-acuma de împreunare!
când propui partida, parcă m-ai vâna
cum vâna odată, trist, balena sa,
cu harponu' țeapăn, șchiopu'Ahab pe mare.

Mai miroși a roză, însă dau de spini
când dezbraci textila, lent peste călcâie

imaginea utilizatorului sebi

prostul nu e prost destul...

* acest text se doreşte a fi un pamflet, trebuie tratat ca atare

Motto: Stai, cine e, lumina-ţi-aş faţa ! ( expresie din argoul militar)

e o prostie rafinată pe afară,
în corset, pomădată, trece drept artă,
se urcă singură pe soclu, se scoboară,
să vadă dacă-i stă bine decalotată.

îşi trage şi-o poză pe care s-o admire
cât stă pe buda ideilor, în extaz.
dă tuturor grabnic de ştire:

Pagini

Subscribe to parodie în versuri