parodie în versuri

imaginea utilizatorului bobadil

ex-catedra

parodie după poveste cu păsări și pești de Virgil T fără a schimba multe cuvinte

el era bărbatul căruia îi ieșeau păsărici pe gură
ea femeia din buzele căreia țîșneau pești
mai întâi fusese vasilică dar pe atunci lucra pe bani puțini
acum era el, stârcul și ea era păstruga
ziua fiecare avea slujba (lui) – (aici e sexistă treaba în textul original - de modificat părerea mea)
stresul și graba
noaptea se-mpletea adîncă laguna
cu mii de mangrove și sălcii plecate
în care păstruga și stîrcul aievea
răscoleau ape-ngreuiate și reci
de peste 40 de grade alcool
somnul hulpav le curgea peste pulpe

imaginea utilizatorului francisc

poema borcanului

Dacă viața de cacao îți pare, speedy gonzales
și-n cap îți vine să te-arunci în vreun canal mâlos
stai așa, speedy gonzales, stai așa,
să te-nvăț cum să crezi că totu-i frumos

Fugi mai întâi după sobă, gonzales
și dibuiește borcanul, pe ăl cu cireșe amare
suflă de pe capacul ros de șoareci praful lânos
înșfacă tigaia de tuci, du și adu vaca

imaginea utilizatorului Virgil

extemporal la limba română I

despre originea cuvintelor

cuvintele
uneori vin dinăuntru
alterori vin de aiurea
ca o mătură care trece
peste apatia liniștită a prafului

uneori este cuvîntul de care se dezice singularul
iar pluralul îl persiflează ca pe un înapoiat
verbal

vin este un verb despre migratori și turci
și ruși iar mai nou despre americani

dinăuntru e cu siguranță un cuvînt inventat de pleșu

imaginea utilizatorului sebi

prostul nu e prost destul...

* acest text se doreşte a fi un pamflet, trebuie tratat ca atare

Motto: Stai, cine e, lumina-ţi-aş faţa ! ( expresie din argoul militar)

e o prostie rafinată pe afară,
în corset, pomădată, trece drept artă,
se urcă singură pe soclu, se scoboară,
să vadă dacă-i stă bine decalotată.

îşi trage şi-o poză pe care s-o admire
cât stă pe buda ideilor, în extaz.
dă tuturor grabnic de ştire:

Pagini

Subscribe to parodie în versuri