parodie în versuri

imaginea utilizatorului aalizeei

portret cu vt și langustă

poezia parodiată - "altfel despre moarte" de vt (virgil titarenco și nu vlad turburea)

peretele siluit de soare
abia mai stă în picioare
într-o viziune poetică frustă
nu i-aș pune proptea o langustă
ci o femeie pe care
s-o pipăi desuet pe sub fustă
de albastre lagune în care
moartea e doar
o aberație cromatică de amploare
dar nu-i decît un afiș și-o chitanță
cu semnătură buclé
pentru vt
lăsați un avans sînt în vacanță

imaginea utilizatorului Sixtus

(1) Autozen

Sonet sonat

Autozen autostop autostradă
E greu să mânuieşti cuvinte-n şir
Când foloseşti un bont de tibişir
Precum un reformat scos la paradă

Pseudozen când zerul din poeme
Se-ntinde ca un jeg autohton
Pe seceta din sufletul afon
Pe mirişti pe gunoiul din poiene

Şi cat pierdut la plaiuri moldovene
Tot haiducind cu votca din pahare
Mă ia aşa un somn încet încet alene
De-odată un-gând z(€)natic iac-apare

Trezit cam brusc inoportun din lene
Koanul-Tiuk! În sus că sus răsare

imaginea utilizatorului Virgil

cioburi la modul general

...

știu că ești specială
eu sînt spart ca o călimară
uitată pierdută găsită
într-o cămară
după ce îți cumperi o garsonieră
din acelea bune din cărămidă
făcută înainte de cutremurul din șapteșapte
sau poate într-o vară
din anii șaizeci
dar m-am luat cu vorba
și am uitat să îți spun
că ești specială
mai ales cînd parchezi lateral
seara lîngă librăria din colț
dintr-o singură încercare

imaginea utilizatorului Gebeleizis

Un întreg fragmentat

Parodie inspirată de "Un fragment întreg" de Bobadil

Foi împrăștiate,
Desperecheate,
O mare de linii și puncte
Întortocheate,
Atât de încâlcite,
Și de stâlcite,
Că devin ideograme
Răzbunătoare,
Amenințătoare.
Parcă le și văd printre gene
Atacând cu cuțite.

Chiar, la ce bun?

Acest drum fragmentar
Cu amprente pe clepsidre
Și ceasuri cu cuc date cu var
Pare o întregire a (mal)sapienței,
Un plâns ca o șoaptă de bătrânețe

imaginea utilizatorului cvasiliu

Sonet 200

Parodie dupa Mă muști, toridă, fix de cozoroc de Florin Radulescu

Iubita mea cu un profil baroc
Mă-așteaptă seara, umedă, în prag,
Rotind cu non-șalanță un nunceag
Pe după umeri, pulpe și mijloc;

Mă-ntreabă-ntâi, fixandu-mă cu drag,
De unde vin; răspunsul echivoc
Pe care-l dau o zgândăre și poc
- Îmi trage una fix în ștremeleag.

"Te vindec eu, Gheoghiță, de nărav!";
Văd dinainte verde-obsidian
De parcă-mi desenase un zugrav

Pagini

Subscribe to parodie în versuri