parodie după poveste cu păsări și pești de Virgil T fără a schimba multe cuvinte
el era bărbatul căruia îi ieșeau păsărici pe gură
ea femeia din buzele căreia țîșneau pești
mai întâi fusese vasilică dar pe atunci lucra pe bani puțini
acum era el, stârcul și ea era păstruga
ziua fiecare avea slujba (lui) – (aici e sexistă treaba în textul original - de modificat părerea mea)
stresul și graba
noaptea se-mpletea adîncă laguna
cu mii de mangrove și sălcii plecate
în care păstruga și stîrcul aievea
răscoleau ape-ngreuiate și reci
de peste 40 de grade alcool
somnul hulpav le curgea peste pulpe
în această primăvară
m-am hotărît să studiez femeia îndrăgostită
inima îmi bate ca un cîine speriat în mijlocul pădurii
cînd simte mirosul intoxicant al lupilor
mintea însă își scoate ca de obicei calmă trusa de piele
măruntele ei instrumente de măsurat
reci și lucioase ca oasele filigranate
ale unei ființe extraterestre
tac
las timpul să treacă prin găurile cariilor din pervaz
ce vreme potrivită pentru studiul femeii îndrăgostite
cugetă înțelept bătrîna pendulă
totul e verde sau albastru
în funcție desigur de poziția în care te afli cînd ești sărutată
1.
Un nou discipol: Venerabile, am venit să mă inițiezi.
Magistrul: Stai lângă mine trei ani!
…..
Discipolul: Au trecut trei ani și..
M: Mai ai rădare trei luni!
……
D: Au trecut cele trei luni…
M: Mai rezistă trei săptămâni!
……
D: De ajuns! Plec…
M: După atâta timp ce mai contează trei zile. Apoi poți face orice. Fiind un om de onoare, chiar și să te sinucizi….
dacă te-aș întâlni acum când trenul e oprit în stație
nu știu ce ți-aș spune
locul acela știi tu, e tot ocupat de unu'
iar crampele mi se-nmulțesc deja la doi
pe pantaloni am mai mult negru decât alb
alte culori le tai în grabă de prin ziare
și le-ndes în buzunar
Comentarii aleatorii