parodie în versuri

imaginea utilizatorului margas

unui premier cam mototol

epigramă, pentru că pe Hermeneia nu există această categorie

După ce Emil Boc, poate singurul ardelean care vorbește repezit, și-a trântit o demisie-fulger pentru ca apoi să ne fie înfățișat la tv în fundul gol prin vestiarul unei săli de gimnastică, noul premier MRU ne apare impasibil față de problemele actuale ale României și incapabil să lege două vorbe în direct, folosind formule de adresare foarte lungi și inutile în locul ideilor pe care ar trebui să ni le transmită.

Lui Emil i-am admirat
În direct, chiar curul gol.
Pe Răzvan l-am observat
Cum îi tot dădea... ocol!

imaginea utilizatorului Gebeleizis

Un întreg fragmentat

Parodie inspirată de "Un fragment întreg" de Bobadil

Foi împrăștiate,
Desperecheate,
O mare de linii și puncte
Întortocheate,
Atât de încâlcite,
Și de stâlcite,
Că devin ideograme
Răzbunătoare,
Amenințătoare.
Parcă le și văd printre gene
Atacând cu cuțite.

Chiar, la ce bun?

Acest drum fragmentar
Cu amprente pe clepsidre
Și ceasuri cu cuc date cu var
Pare o întregire a (mal)sapienței,
Un plâns ca o șoaptă de bătrânețe

imaginea utilizatorului Virgil

ilegalități fără bluetooth

...

am să îți spun despre dragoste
– între timp a mai început un război în africa –
nu pentru că aș avea ceva semnificativ de spus despre ea
sau vreo altă implicație după care voi femeile
- deja îți simt privirea pironindu-mă în mijlocul frazei –
războiul s-a terminat dar a început altul în industria de software

imaginea utilizatorului Virgil

eroic poezia se zbate

în brațele unei nepoate

eroic poezia se zbate
de-o vreme
în brațele dolofane
ale unei nepoate
de preot
și da
uneori mai speră
mai crede în sfînta dreptate
cînd surghiunită plînge
în miezul de noapte
departe
tot mai departe
de orice talent sau visare
sau noimă
sau măcar șoapte
cu rost
atinse de dor de fior
de amor
sau măcar de frică
de moarte
dar nu
soarta ei e pe veci
dăltuită în bîlbe

imaginea utilizatorului bobadil

ex-catedra

parodie după poveste cu păsări și pești de Virgil T fără a schimba multe cuvinte

el era bărbatul căruia îi ieșeau păsărici pe gură
ea femeia din buzele căreia țîșneau pești
mai întâi fusese vasilică dar pe atunci lucra pe bani puțini
acum era el, stârcul și ea era păstruga
ziua fiecare avea slujba (lui) – (aici e sexistă treaba în textul original - de modificat părerea mea)
stresul și graba
noaptea se-mpletea adîncă laguna
cu mii de mangrove și sălcii plecate
în care păstruga și stîrcul aievea
răscoleau ape-ngreuiate și reci
de peste 40 de grade alcool
somnul hulpav le curgea peste pulpe

Pagini

Subscribe to parodie în versuri