parodie în versuri

imaginea utilizatorului francisc

scrisoare de adio

ca un elastic m-am întins către tine
cu brațele am cuprins pământul ca pe o bilă albastră
tu, învârtind trei degete, rotind gâtul, ți-ai prins părul frumos
și ai deschis fereastra sfântului duh

mi-am astupat urechile să nu aud să nu aud
dar toate cuvintele ieșeau pe gura porumbelului sub formă de ou zburător
de sub pleoapa sidefie a oului ieșea, aplecat, liniștit, câte un goliath

imaginea utilizatorului Virgil

beef wellington

de bon ton

draga mea sînt zilele acelea plutitoare
un abur între ziua mea și crăciun
de parcă soarele palid se îmburdă în mare
lentilele mele de contact sînt de vină
sau poate e ceață în livingroom
printre argint și aur și smirnă și plumb
și verde și mov de burgundia
roșu rusesc și galben xanadu
albastru prusac și negru de fum
iluzii de sticlă și aer bon ton
ți-am promis anul acesta voi pregăti
doar pentru tine beef wellington
dar sînt puțin încurcat între castanele măcinate
și castronul cu ciuperci champignon

imaginea utilizatorului Sancho Panza

Satisfacție

Satisfacție

În curând, o să cad de pe sentimentul ăsta subțire,
mâine,
poimâine,
sau după alte câteva zile de împrumut, cine știe,
îmi ard tălpile
și capătul prin care m-am legat de ceilalți
se desprinde încet,
nu-i nimic, poate așa se va vindeca și timpul de mine,
(l-am îmbolnăvit întrebându-l retoric
la ce folosește
și cine-l întinde așa, până devine

imaginea utilizatorului Virgil

extemporal la limba română I

despre originea cuvintelor

cuvintele
uneori vin dinăuntru
alterori vin de aiurea
ca o mătură care trece
peste apatia liniștită a prafului

uneori este cuvîntul de care se dezice singularul
iar pluralul îl persiflează ca pe un înapoiat
verbal

vin este un verb despre migratori și turci
și ruși iar mai nou despre americani

dinăuntru e cu siguranță un cuvînt inventat de pleșu

imaginea utilizatorului Virgil

balada omului cu pricina

...

omului cu pricina
îi era frică să iasă din întîmplare
să intre în prealabil
dar mai ales să se oprească de fapt
deși nu ar fi făcut-o niciodată
nici nu îndrăznea pînă la urmă
cu toate că prefera bineînțeles
să fie la fel ca și cum
deși fusese văzut undeva
așteptat cîteodată
și poate chiar iubit uneori
a fost atîta doar și nimic mai mult
suferea din cînd în cînd
se resemna de obicei

Pagini

Subscribe to parodie în versuri