știu că ești specială
eu sînt spart ca o călimară
uitată pierdută găsită
într-o cămară
după ce îți cumperi o garsonieră
din acelea bune din cărămidă
făcută înainte de cutremurul din șapteșapte
sau poate într-o vară
din anii șaizeci
dar m-am luat cu vorba
și am uitat să îți spun
că ești specială
mai ales cînd parchezi lateral
seara lîngă librăria din colț
dintr-o singură încercare
poezia parodiată - "altfel despre moarte" de vt (virgil titarenco și nu vlad turburea)
peretele siluit de soare
abia mai stă în picioare
într-o viziune poetică frustă
nu i-aș pune proptea o langustă
ci o femeie pe care
s-o pipăi desuet pe sub fustă
de albastre lagune în care
moartea e doar
o aberație cromatică de amploare
dar nu-i decît un afiș și-o chitanță
cu semnătură buclé
pentru vt
lăsați un avans sînt în vacanță
Fiind ciumeg, bodegi cutreieram
Şi mă culcam frecvent în uscător,
Iar capul (tot!) sub burtă mi-l uitam,
S-aud cum pruna freamătă uşor;
Câte un sfânt zbura din geam în geam,
Şi un colos ieşi din dormitor…
(Şi nu mai spun – că-n urmă am rămas
Neşti'nd ce-nseamnă, la origini, “mas”)
Mă rog, reiau: uzându-mă la faţă,
Un tip din sumo văd printre prosoape,
Comentarii aleatorii