parodie în versuri

imaginea utilizatorului francisc

Asinul, mândria și păpădia

Într-o zi, un măgăruș postmodern se plimba pe câmpie
În dinți c-o păpădie.
Nu era –vai!- să fie o așa grozăvie plimbarea în sine pentru asin
(nici măcar nu era măgarul lui Buridan, ci un simplu magar din moși-strămoși)
Dacă nu sărea în grădina lui Ficino
Zicând “ninonino”
Am zice c-ar fi avut o zi ca-n rai
Dar puse copita și, vai,
Se cruci: prin față-i trecea o iapă din stână

imaginea utilizatorului Virgil

eroic poezia se zbate

în brațele unei nepoate

eroic poezia se zbate
de-o vreme
în brațele dolofane
ale unei nepoate
de preot
și da
uneori mai speră
mai crede în sfînta dreptate
cînd surghiunită plînge
în miezul de noapte
departe
tot mai departe
de orice talent sau visare
sau noimă
sau măcar șoapte
cu rost
atinse de dor de fior
de amor
sau măcar de frică
de moarte
dar nu
soarta ei e pe veci
dăltuită în bîlbe

imaginea utilizatorului cvasiliu

Consuela

parodie

I
Pe-atunci mi-erai amică
Consuela
Cu ţâţe cât Venezuela
Cu gura mică,
Nasul fin…
Aveai un aer cam latin
Şi mă iubeai – eu mai puţin,
Dar îţi ştiam de frică…

II
De-atâta dor,
Oh! Consuela, mi amor!
Îmi amintesc că într-un an
Era să mor…
Era să mor…
Pe-atunci noi ne iubeam cu spor
Într-un decor
Shakespearian
Oh! Mi amor! Oh! Mi amor!
Cu dosul tău rubensian

imaginea utilizatorului bobadil

poem din titluri de petruț camui

cred că se putea și mai bine, aștept sugestii

Iluzie

oase de păsări
cântând în ploaie
gâște sălbatice

semnul de aer anotimpul de apă
desen pe asfalt
împărăția iubirii
tot ce vrei de la mine
coboară pe Babel
evreul bun
evreul rău

vin ploile
bună dimineața pământ
de ce nu bea împăratul
oameni care nu vorbesc
despre dragoste
pe chei

aducerea morții
persuasiune

pătratul zilei
zeciuială

all about eve

imaginea utilizatorului cvasiliu

Sonet 171

Dă-te de pe mine - parodie după A. Păunescu

Mi se pune pata! Dă-te de pe mine!
de o vreme-ncoace ești atât de grea
că-mi îndoi podoaba când te lași pe ea
și când țipi în spasme cât îți e de bine.

Nu-mi mai arde-acuma de împreunare!
când propui partida, parcă m-ai vâna
cum vâna odată, trist, balena sa,
cu harponu' țeapăn, șchiopu'Ahab pe mare.

Mai miroși a roză, însă dau de spini
când dezbraci textila, lent peste călcâie

Pagini

Subscribe to parodie în versuri