nu sîntem liberi dom’le
spuse benone și-și dădu părul pe spate
ca și cum ar fi chemat oștile hunilor la ospăț
nu sîntem liberi ne cheamă patria la datorie
să mistuim nimicul din noi și neglijența față de toate
strămoșeștile noastre tradiții mereu încercate
de vremuri și fapte
la fapte se opri aplecîndu-se
peste catifeaua roșie roasă a mesei

Autozen autostop autostradă
E greu să mânuieşti cuvinte-n şir
Când foloseşti un bont de tibişir
Precum un reformat scos la paradă

Pseudozen când zerul din poeme
Se-ntinde ca un jeg autohton
Pe seceta din sufletul afon
Pe mirişti pe gunoiul din poiene

Şi cat pierdut la plaiuri moldovene
Tot haiducind cu votca din pahare
Mă ia aşa un somn încet încet alene
De-odată un-gând z(€)natic iac-apare

Trezit cam brusc inoportun din lene
Koanul-Tiuk! În sus că sus răsare