O minte și un suflet
Împodobite
Cu ale lumii daruri,
Cunoașterea a tot
Ce-n simțuri curge-n valuri
Sunt ale noastre scopuri
În viața ce-o trăim...
Pe scara ierarhiei
Mereu să tot suim.
Prin tot
Ce-n minte strângem
Și-n suflet adunăm,
A noastră „mască” crește,
Cu ea ne „înălțăm”.
Iar când
De sus privim
La tot ce ne-nconjură,
„Micimea” celorlalți
Ne umflă în statură.
Nu e timp de lună, stele sau alte "tâmpenii" -
sentimentalismele la pachet...
Hai să ne cunoaștem 2-3 nopți în jaguarul tău auriu!
Eu siliconată, tu cu (mio)cardul ce-ți zboară din buzunar
Trântim un "da" la starea civilă, niște copii,
Apoi mă pun să-ți fac găluște...
Seara e frumos-
ne iubim dezbrăcați de tricouri cu inimi pe spate..
Mi se pune pata! Dă-te de pe mine!
de o vreme-ncoace ești atât de grea
că-mi îndoi podoaba când te lași pe ea
și când țipi în spasme cât îți e de bine.
Nu-mi mai arde-acuma de împreunare!
când propui partida, parcă m-ai vâna
cum vâna odată, trist, balena sa,
cu harponu' țeapăn, șchiopu'Ahab pe mare.
Mai miroși a roză, însă dau de spini
când dezbraci textila, lent peste călcâie
Comentarii aleatorii