memoria mea-i o baltă

oglindă noroioasă pe unde-am fost
apa-ceea nu se bea,
se citește pe-ndelete și
uite-așa începe vara...

câteva păsări inventeză o grădină
tu citești și mănânci o piersică goală
soarele a ațipit între sânii tăi
prosopul roșu-i negru și tresare
sub ochii tăi de apă

nu-i nici astru
nici podoabă
și nici fruct zemos strivit
în poală

întinși în iarbă stăm
și ne luăm cu gluma
schimbăm vorbe
ca niște valuri bătrâne
care-și amestecă
spuma