când tu faci pași
toamna mișcă din ponderale
punctul de la A la Fe pare un bombon fără miez
pentru delfinuții
înzăpeziți
ascultam REM noaptea cu tine de la origini
aveam carențe
la socoteli nu ieșea
pe axa frăsuneală harneală sluj nik
totuși te-ai împiedicat
m-a zăpăcit gestul
și pe niște păsări colorate
între noi o funie
ne tulbura
o liniște ca un taximetrist ascultând reggae
înpumnea clipișoarele
pe lângă ulița principală
oreste
se lepăda de sine
mă aburc pe picioare
risc
dar vremea e bună
toarnă cu love habibi
peste
dacia mea 1300
plouă cu dragoste
când tu te apropii
toamna se dă la o parte
depărtarea e cerc aruncat de delfini
aşteptării
te visam între cânt şi tăcere de mult
nu ştiam
ce lumină pierdusem
prin rana aceea dintre moarte şi dor
când ai venit s-a lăsat o mirare
ca o strigare albastră de păsări
ca o punte subţire de in
între două vârtejuri de spaimă
o ruptură de gânduri timpul strâns într-un nod
lângă drumul de ieri
nicăieriul săpa
ascunziş
mă ridic
se acoperă vremea
cu ape senine
plouă cu dragoste
peste tot ce nu ştim
să uităm
textul parodiat, autor Adriana Lisandru
Comentarii
aburcături
nicodem -
textul tau paule blajule si risipa asta de litere mi-aminteste de cezar viziniuck. mai ia o pauza, o gura de aer, asa cum ziceai tu la mine, bre, nu le umplea tu pe toate de sange!
dinuţule
yester -
drumul tău să fie ca o mergere pe ape, frate.
nicodem e un sudo-name predestinat pentru tine. un cărturar destul de fricos ca să se întâlnească cu Iisus doar în beznă şi destul de prost ca să nu înţeleagă ce îi spune acesta despre naşterea din nou. eu îţi spun iară, ia o gură de aer, poate ţi se oxigenează vidul unde a rămas doar cerebelul.