despre noi
dimineața mă trezesc înaintea ta mi-ai lăsat de cu seară o sarcină importantă
să te privesc adormită să te privesc până la următoarea bornă nu se știe când nu se știe unde
ai să te întorci cu pielea plină de găuri și tăieturi
nu-ți fie teamă îți spun găurile cu sare o să le umplu o să facem oceane în care vânăm
monstrul din loch ness sau rechini uriași
după cum îți spuneam te privesc dimineața când dormi apoi fac omletă cu scorțișoară apoi ascultăm muzică ne închipuim că sunetele sunt un mecanism de apărare ca niște rachete împotriva grindinei asmuțim sunete dispersăm tăcerea care ne făcea să credem că suntem surzi
expulzăm cuvintele ca niște prunci în lumină
noaptea stăm de veghe la căpătâiul lui chaplin la căpătâiul lui morrison eu sunt regele șopârlă tu ești prințesa oarbă nu vorbește nimeni viața noastră e un film mut pentru că nu ne-am întâlnit până acum suntem arestați pentru vagabondaj nu avem casă avem de toate în general ne e bine
când o să pleci eu voi da examen pentru postul de grefier nu-i cine știe ce o să-mi bag două degete-n gât și-o să-mi provoc emoții senzația începutului senzația lipsei senzația unui nou loc de muncă o să mă întreb în timp ce afișez citații în tribunal o să mă întreb dacă s-a făcut ziuă în grecia dacă s-a făcut ziuă în viena dacă s-a făcut ziuă în paris ori în noua zeelandă ce gust ce miros are ziua aceea câți oameni sunt medici câți oameni sunt vindecați și cum dumnezeu putem ține minte o mie de chipuri din care contează doar unul sau două
despre fiul meu
știu că nu-ți place subiectul dar trebuie să asculți
de câte ori mi-am imaginat că fiul meu e în clasa a doua ca și mine nu se pricepe la desenat
pielea mea e un desen pe care îl pune la geam un desen cu navete spațiale și roboți peste pielea mea pune o o fâșie de lume înmoaie creionul pe limbă apoi peste lume trasează conturul a tot ceea ce însemn pentru el
eu sunt desenul și lumea trebuie să încapă în mine
despre cancer
de la o vreme am început să mă uit la știri medicale ca de exemplu nu știu dacă ai văzut că cercetătorii au izolat cele patru gene ale cancerului și numai acționând agresiv împotriva celor patru ne putem vindeca
ține minte nu te vindeci ne vindecăm
dimineața ne întâlnim pe holuri avem de toate sonde pentru urină catetere suntem complet dotați complet umani într-un fel sau altul toți suntem în metastază tu ai să-mi zici să-mi trăiesc viața ca și cum ar fi ultima ar trebui doar să te întrebi ce te-ai face fără mine dacă eu trăiesc veșnic
răspunsul ți-l dau tot eu nu-ți fie frică dincolo n-o să mai fie biletul de tren opt sute de mii dincolo o să bem cafea cu johnny hallyday o să ne îndrăgostim unul de altul unul de altul unul de altul unul de altul până o să facem un lanț antiderapaj
dintr-odată sunt gol
nu știu unde sunt cu atât mai puțin ce sunt sunt grefierul care anunță următorul proces grefierul care nu știe cum să redacteze o încheiere de ședință mi-e frică dar nu tu nu trebuie să știi asta tu trebuie să știi doar că
o mie de săruturi adâncime ți se pare dulceag de ce nu noi suntem pământ și tot ceea ce facem noi e o lutărie
Comentarii
andreea iancu -
remarc asta "despre fiul meu știu că nu-ți place subiectul dar trebuie să asculți de câte ori mi-am imaginat că fiul meu e în clasa a doua ca și mine nu se pricepe la desenat pielea mea e un desen pe care îl pune la geam un desen cu navete spațiale și roboți peste pielea mea pune o o fâșie de lume înmoaie creionul pe limbă apoi peste lume trasează conturul a tot ceea ce însemn pentru el eu sunt desenul și lumea trebuie să încapă în mine despre cancer de la o vreme am început să mă uit la știri medicale ca de exemplu nu știu dacă ai văzut că cercetătorii au izolat cele patru gene ale cancerului și numai acționând agresiv împotriva celor patru ne putem vindeca ține minte nu te vindeci ne vindecăm dimineața ne întâlnim pe holuri avem de toate sonde pentru urină catetere suntem complet dotați complet umani într-un fel sau altul toți suntem în metastază tu ai să-mi zici să-mi trăiesc viața ca și cum ar fi ultima ar trebui doar să te întrebi ce te-ai face fără mine dacă eu trăiesc veșnic răspunsul ți-l dau tot eu nu-ți fie frică dincolo n-o să mai fie biletul de tren opt sute de mii dincolo o să bem cafea cu jony halliday o să ne îndrăgostim unul de altul unul de altul unul de altul unul de altul până o să facem un lanț antiderapaj dintr-odată sunt gol oameniii au două mâini ca să țină balanța ca să aibă ce împreuna ca să aibă ce pierde dacă aș fi cohen ți-aș spune că mă tragi pe nas doar să-ți aduci aminte cum e să simți iar în nopțile în care nu ai cu cine îți faci curaj la o mie de săruturi adâncime ". acesta este tot poemul. inglobeaza tot ce e mai viabil, mai simtitor, mai sincer. si jonny halliday. aici este un tu si o ea care vibreaza si care spun. e o constientizare si cuvintele care se lovesc si se imabina. frumos si ai reusit sa ma faci sa sed langa tine cu tine si sa ma bucur. adica esential.
Ioana Dana Nicolae -
Emil, poemul este foarte încărcat, dar o să simți și tu asta într-o zi, inegal ca valoare, diluat ca expresivitate, tocmai pentru că ai pus totul pe hârtie, fără măsură. Remarc vocea și credibilitatea ei, finalul e romanțios, naiv.
Aranca -
poemul e interesant asa, alcatuit din puzzle-ul unui dictionar explicativ sau aleatoriu, ar putea functona fiecare pasaj independent ca o serie de variatiuni pe aceeasi tema. Subliniez (si eu) ca fiind deosebite versurile: "despre fiul meu știu că nu-ți place subiectul dar trebuie să asculți de câte ori mi-am imaginat că fiul meu e în clasa a doua ca și mine nu se pricepe la desenat pielea mea e un desen pe care îl pune la geam un desen cu navete spațiale și roboți peste pielea mea pune o o fâșie de lume înmoaie creionul pe limbă apoi peste lume trasează conturul a tot ceea ce însemn pentru el eu sunt desenul și lumea trebuie să încapă în mine" si cit de adevarat este: "ține minte nu te vindeci ne vindecăm": mai ales de noi insine. P.S. Johnny Hallyday nu Jony Halliday. De acord, o cafea cu Johnny Hollyday dar sa si cinte "Que je t'aime" (http://www.musicme.com/artist.php?cdfocus=0731451247323&aff=199999&gclid...)
emiemi -
Raspunsuri: Medeea, in mare parte ai dreptate, poemul poate sa inceapa de acolo, cel mai probabil pentru faptul ca prima parte e un fel de preambul, mie imi place sa-l numesc antet oficial pe care am trecut numele si adresa, asa cum se cade unei scrisori oficiale. Ioana, e incarcat, probabil greseala mea a fost ca l-am postat la poezie, insa, pentru mine nu e chiar atit de importanta incadrarea. Incerc sa alternez doar in privinta acesteia, vocea insa ramine acceasi. Finalul este voit naiv, pentru ca, asa suntem noi cei credibili si cei de zi cu zi. Nu e nevoie de multe filozofii pentru a spune ceva complicat. Ai dreptate si in ceea ce priveste incarcarea excesiva, insa, personal am supralicitat, am optat pentru suprasaturarea simturilor. Marina, multumesc de corectura. Si da, exact melodia respectiva facea din cafea un moment unic al zilei. Multumesc tuturor de lectura.
Younger Sister -
Nu înțeleg de ce se fac discriminări. Nu înțeleg de ce un coleg este admonestat pentru cacofonie și pentru aceeași cacofonie, altul nu (a se vedea alăturarea că ce o) . Probabil se aplică dictonul Quod licet iovi, non licet bovi. Scuză-mă Emiemi pentru această dizertație dar mie textul mi se pare slab, prea diluat pentru un poem, oficial într-adevăr, ca o scrisoare cu antet. Și nici nu este suficient de prozaic pentru a fi încadrat la proză. Nu e nici basm. Nu înțeleg de ce are lumea nevoie de atîta realitate pe un site de literatură. Unii tocmai asta vor, să evadeze! Dar nu, d-le, te obligă, grefierul să te-ntorci înapoi și-ții vîră pe gît și-un vraf de citații să te-nveți minte!
Sapphire -
Younger Sister, dacă ai observat ceva, te rog să atragi atenția pe text. Nu este cazul să facem din orice un obiect de discuție, ceva de împărțit. Mai mult ne folosim dintr-o critică pertinentă și directă decât din aluzii. Și la fel de liberă ești să nu îți placă un text și să justifici, chiar dacă altora le-a plăcut. Din păreri diferite se naște progresul. Aceasta nu înseamnă neaparat că tu trebuie să convingi pe ceilalți că tu ai dreptate sau ei pe tine de contrariul ci, în cele din urmă, autorul să reușească să scrie mai bine, iar noi să citim o mai bună literatură.
emiemi -
Mda, ma vad nevoit sa revin. Ioana Geacar, am luat in serios sfatul si am modificat pe ici pe colo. Cred ca prima parte era in plus, la fel ca si alte lucruri din poem. Nu stiu cit am reusit sa il fac mai bun, dar, atita timp cit nu sunt intentii serioase ori planuri de debut, cred ca nu am dat importanta textelor mele. Probabil de aceea nu prea stiu unde sunt limitele. Younger Sister, nu-ti inteleg reactia mi se pare nejustificata, dar ai fost avertizata de catre altcineva. Personal, eu inteleg foarte bine nevoie de realitate in literatura. Se cheama stil, se cheama ochi interior. Las semne rareori si doar acolo unde imi place interiorul, iar cind las un semn de obicei citesc cam tot ce posteaza autorul respectiv si nu uit sa justific. Pentru mine nu are sens sa las un semn negativ acolo unde nu-mi place, pentru ca, asta ca sa vorbim cit se poate de prozaic, de gusturi nu se discuta. Trimiterile tale la grefier si obligatii nu-si au rostul. Nu te-am obligat sa citesti nimic, cu atit mai putin sa lasi semn. Oricum textul urma sa fie modificat, iar putinele argumente ale tale nu sunt justificate. Regret, dar nu e nicio problema, progresam si din iesiri mai putin placute in decor.
Younger Sister -
Strict pe text (Sapphire), ma refeream la cacofonia "că ce o" - la Lucian a fost dur admonestata in timp ce la Emiemi a trecut neobservata. Pe mine, ca lector, m-a deranjat. A fost inlaturata, multumesc frumos. Nu incerc sa conving pe nimeni de nimic. Doar mi-am exprimat parerea, constructiva si nu distructiva, sper eu, cei din jur sint liberi sa o ia in seama sau sa o ignore. De ce textul mi s-a parut slab, am spus, concret. Nu eu fac un caz din ceva. Altii!
Ioana Dana Nicolae -
Emil, cred că trebuie să acorzi aceeași atitudine decentă și unui text poetic și unuia în proză. Am mai vorbit de granițele iluzorii dintre ele... Spui că nu dai importanță textelor tale, atunci eu, omul simplu, de ce te-aș mai citi? Lea, nu înțeleg de ce vii cu tonul ăsta, dacă ai descoperit, ceva spune frumos. Poate ai descoperit ceva ce alții n-au văzut, sau au uitat de amănuntul ăsta până-n finalul comentariului lor.