omului cu pricina
îi era frică să iasă din întîmplare
să intre în prealabil
dar mai ales să se oprească de fapt
deși nu ar fi făcut-o niciodată
nici nu îndrăznea pînă la urmă
cu toate că prefera bineînțeles
să fie la fel ca și cum
deși fusese văzut undeva
așteptat cîteodată
și poate chiar iubit uneori
a fost atîta doar și nimic mai mult
suferea din cînd în cînd
se resemna de obicei
dacă te-aș întâlni acum când trenul e oprit în stație
nu știu ce ți-aș spune
locul acela știi tu, e tot ocupat de unu'
iar crampele mi se-nmulțesc deja la doi
pe pantaloni am mai mult negru decât alb
alte culori le tai în grabă de prin ziare
și le-ndes în buzunar
evident evident pe Apollo și pe Aheu
dragul meu
este o expresie la îndemîna oricui
de ce nu albastre? e mai cool și mai șui
-zise din juriu un membru făcînd risipă
de fum dintr-o pipă
creionată pe coperta unui volum
publicat antum -
hai să pronunțăm răspicat - al-bas-tru
simți cum se duce în epigastru?
încearcă mai rar – smile cheese brînză
suavă parodie după textul „Pînă în martie” al Corinei Papouis
nu vă luați după doamnă
e o căsătorie aranjată de Bacovia
cu un domn de plumb
veți fi mereu singuri la masa lungă de porumb
cu ochii blegi tînjind după W-ul poeților
cocori ai melancoliei
gura ei plină de
gingii roz trandafirii
vă spune cu siguranță prostii
cu gust de sex
voi le savurați în gînd
tușind cu înțeles în batista de borangic
îi lingeți talpile mirosind a ambră
scriind imaginar un poem
da îmi voi face o funie
din coșmaruri încă vii
din sicrie plutitoare în derivă
vin sărbătorile ceva tare mișto
al naibii ce ne îngerizăm
gingabel gingabel
hai sa te efectuez pe tulburel cu tocăniță de purcel
să te gâdil la melodie cu un senthiment-dobitoc
ne lalaim pe noi cam razna io-te că ne dă și mită
și morții sunt mai fericiți nebunul își mănâncă
mâinile în întuneric și soarta omului
cu a dobitocului este aceeași
după chipul și asemănarea noastră
Comentarii aleatorii