Gemene-asemene

imaginea utilizatorului Călin Sămărghiţan

Numele ei nu mi-l mai amintesc,
dar știu că are o soră geamănă
care trăiește la mine în piept.
Poate castanele din camera ei
sunt de vină,
poate colecția de pietre
de pe dulap,
direct din retină
se rupsese privirea atunci,
când noaptea zgâria
cu gheară tăcută în zid.

Țin minte că-și păstra între cărți
vechi scrisori de amor,
poza cu mine era obiect de negoț,
cumpăra cu ea sentimente.
I-am spus că n-o să ne mai vedem
niciodată,
dar știu că ultima care va muri
va fi
sora ei geamănă.

Comentarii

Călin, reușești uneori să găsești un ton atât de potrivit pentru a spune lucruri simple, poetic, ca o muzică bună, în surdină. Este de invidiat. Mie uneia îmi este din ce în ce mai dificil să spun lucrurile simple. Mi s-a părut forțat "direct din retină / se rupsese privirea atunci", deși am înțeles "imaginea".

Da Sapphire, e forțat acolo, ai dreptate. E stilul unor mult mai vechi scrieri de-ale mele, pleznit aici cam aiurea. O să mă gândesc să văd ce pot schimba.

am remarcat versurile cu totul speciale: "Numele ei nu mi-l mai amintesc, dar știu că are o soră geamănă care trăiește la mine în piept." echivalează cu o declarație. dintr-atât eu aș face un poem.

si eu as m-as opri la versurile remarcate de Aranca. Si-mi aminteam cum, la etajul 4 al inimii ei, locuiam...

Eu vă mulțumesc de semne. După două luni în care n-am scris nimic, și mă uram profund pentru asta, mă credeam uitat, și-acum văd c-ați trecut pe aici, cei pe care mi doream să treacă. Să nu mai spun că v-ați "agățat" și chiar de linia care m-a readus printre viețuitori.

Excelenta ideea cu surorile gemene - ce sansa acordata imaginii fiintei iubite!

Regret, inseamna ca poezia nu a reusit ceea ce si-a propus - ci mult mai mult.:) A se vedea si comentariile anterioare.:)

Eu cred că poezia aceasta spune multe, și tocmai aici constă farmecul ei: lasă fiecare cititor să "vină" cu un sens, cu o percepție nouă. Eu am perceput-o ca pe un amestec ură-iubire, pentru că "geamăna" reală a fost uitată, scoasă aproape cu forța din inimă, pentru ca acolo să locuiască cealaltă. Celălalt eu, un fel de devenire - al ființei... care ar fi trebuit să fie iubite. La urma urmelor, e nevoie de la fel de multă energie să urăști, ca și pentru a iubi. Spun unii.