margas -
aftermath
oricât am cutreierat
nicăieri nu am găsit nopți
mai albe decât aici
la noi acasă
lungită în pat
mă simt o contragreutate
trăgând jos cerul de deasupra noastră
îmbuibat cu stele ca pe o plapumă
supraponderală de la atât nesomn
îmi pun visele la încercare
mereu tu îmi apari în primul
și mereu vrei același
și același lucru să te cred
și să te cred când îmi spui
că nu visez
și că suntem both of us
wide awake
apoi vin celelalte mici răutăți
cu care m-ai obișnuit de când m-ai dat mâna
să mă cobori din arcă
de ce i-am luat pe țânțarii nesuferiți
și nu pe dinozaurii ăia doi
care se lingeau bot în bot plini de bale
țuguindu-și buzele
de mama-mama apelor
Poezie:
Comentarii
cand spuneti cerul de
Snowdon King -
cand spuneti cerul de deasupra noastra - e un limbaj pleonastic
asta doar o mica observatie
"de când m-ai dat dat mâna"
Virgil -
"de când m-ai dat dat mâna" mi se pare că sună agramat.
textul începe bine și mă așteptam la o continuare de alt gen
pentru mine totul se termină cu "îmi pun visele la încercare". restul e balast
Vă mulțumesc mult pentru
margas -
Vă mulțumesc mult pentru opinii, iată de ce iubesc Hermeneia! Păreri pertinente, la obiect și așa mi-aș dori să rămână, fără devieri model Paul Blaj care la un comentariu cu peniță răspunde cu atac la persoană!
Ce aș putea răspunde? Întâi partea simplă pentru domnul King, dacă vă gândiți doar un PIC mai mult, un cer este deasupra noastră, cel vizibil din emisfera nordică să zicem, unde ne aflăm, chiar și acolo la Dvs în Canada dacă nu mă înșel, dar mai este și un cer mai intuitiv, invizibil, cerul din emisfera sudică (în cazul nostru). Dvs nu simțiți domnule King că aveți două ceruri, unul deasupra și unul dedesubt? Sincer, așa ca între o diletantă ca mine și un poet ca Domnia voastră.
În rest. am primit aceeași observație de la doi comentatori pe care îi respect și cărora trebuie să le dau dreptate. M-am jucat cu simbolistica visului și am dat-o pe glumă.
Ce a ieșit... cam asta e! Când voi fi mai serioasă, ca să zic așa, voi încerca să fiu mai serioasă. Deocamdată mă bucur ca un copil că v-a plăcut măcar ceva și dau cu capul de podea
Margas
Asta e o plecăciune nu o semnătură redundantă
P.S. Și mulțumesc Virgil
margas -
P.S. Și mulțumesc Virgil pentru atenționare, am corectat acea bâlbă, nu sunt agramată, nu încă și nici pentru următoarea perioadă, sper să crezi și tu asta când mă vei mai înțepa în viitor pe asemenea gen de erori. Nu de altceva, dar promit că voi face la fel.
Voi presupune că nu ești agramat, deși ai plecat din România de ceva vreme.
Eu îți voi acorda creditul că stâpânești gramaticii limbii române.
O voi face la o adică a-priori și trecând peste răutățile tale de macho man.
Margas
Draga doamna Margas, in
Snowdon King -
Draga doamna Margas, in biblie, in cartea mortilor, in cartile lui Bernard Werber etc sunt multe ceruri despre care se vorbeste, nu are rost acuma sa-mi explicati despre ce este vorba. Dumneavoastra puteti sa alegeti orice cer doriti, dar cand spuneti trag jos, zau ca trageti ceva ce nu poate fi decat deasupra. Este la mintea cocosului. In rest, vad ca aveti multa ambitie si verva, nici pe departe nu meritati un atac la persoana ci toata admiratia ca va chinuiti sa scrieti ceva. Problema este alta: multi se chinuie, putini reusesc, si asta nu depinde de cantitatea de inteligenta investita in poem ci de sentiment. Eu consider ca sunteti o persoana extrem de inteligenta dar in materie de poezie sunteti in cautari. Si, referitor la text, zau ca ultima strofa cu tantarii ma duce la fracturismul si strumfii lui ianus. Din fericire, omul a avut curajul eroic sa-si renege opera. Numai de bine.