aliz -
pereţii iau forma frumoasă a craniilor izbite
în încercarea de a prinde un ritm firesc, orbitele se lărgesc cu încă o spaimă;
stăm de veghe cu ţigările aprinse,
timpul se ascunde în colţuri întunecate alături de celelalte lucruri inventate.
ne-am găsit şi toate drumurile s-au adunat sub noi într-un punct sinistru,
o groapă micuţă şi caldă ca un sac de dormit;
pentru o vreme aceasta a fost dragostea noastră, un spaţiu strâmt şi intim
în care am rezistat eroic.
ai ştiut ce şuruburi să strângi ca să opreşti
frica înainte să-mi distrugă sistemul, ce să mângâi când totul părea pierdut;
acum stăm de veghe cu ţigările aprinse, nicotina
ne roade plămânii cu furie dar noi ignorăm asta
la fel
cum ignorăm tot ce încă nu ne-a ucis.
Poezie:
Comentarii
nu prea am înțeles rostul
Virgil -
nu prea am înțeles rostul țigărilor în text dar mă rog. singura porțiune care mi s-a părut reușită este strofa a treia. restul mi se pare cam abureală.
"ideea poetică de dependenţă
Virgil -
"ideea poetică de dependenţă afectivă". what in the world is that? și de unde ai scos-o? am oroare de expresia „idee poetică”. ideile sînt idei. iar dacă vrei să sugerezi ceva o sugerezi. sugestiile nu sînt idei. ideile se comunică. sugestiile se... sugerează. dar chestia cu țigările tot n-am înțeles-o. și cu siguranță nu sugerează dependență (afectivă au ba). mai degrabă folosirea particulei „de veghe” sugerează altceva. dar mi se pare că ar suna mai logic „stăm de veghe cu făcliile aprinse”. adică ce vreau să spun este că nu văd ce legătură este între veghe și țigara aprinsă. mai ales că expresia se repetă. poate că singura sugestie este că persoanele se plictisesc să stea de veghe (și să nu adoarmă), și atunci își omoară plictiseala cu o țigară.
- ... -
a.a.a. -
Poate există o corelaţie via "veghe - ţigară - jar - lumină - a arde". Zic şi eu.
@ re.all
aliz -
ce e cu atâta zarvă pe aici?
când am asociat starea de veghe cu ţigările aprinse m -am gândit de fapt la lumânările aprinse la priveghi, la o stare morbidă;
referitor la craniile izbite, nu văd care-i nonsensul: craniile izbite contra peretelui lasă o adâncitură în el. dacă nu mă credeţi, încercaţi ;)
e un text mai dement şi nu-i nici pe departe perfect, poate e o abureală, cum zice virgil, mna, fiecare percepe cum doreşte.
oricum, mă bucur pentru feedback;)