1.e simplu
undeva dincolo de mine se pare că-i vară
o nevoie de umbre
ceața
desenând cu vârful piciorului
drumul

apoi cineva bate din palme
adunând haotic imagini ratate
lumea
cocoțată pe un trepied

2.iar eu stau pe loc
fotografiați-mă vă zic
lăsați-mă doar să schimb câte un paspartu
pentru fiecare scenă
dincotro vin focurile?

în acest moment
realitatea se îmbracă în falduri
ușă de sticlă în peretele unei săli de bal
înăuntru sau înafară

2.1.de jur împrejur proiecții
șoptind
arzând
noi doi stingheri în mijloc
așteptând un răsărit
vertical

v-aș putea spune cum s-au spart
în așchii subțiri geamurile
cum a rămas mai apoi vântul fâșii
pe la colțuri
și că toate acestea se strecoară
printre cuvinte
dar nu știu cine-i povestitorul
din poză