liniștea e un bulevard imens din phenian
o noapte în partea de nord a peninsulei
peste care vălul transparent al nepăsării
se lasă cu zgomot de ovații înflăcărate
tu îmi măsori cu rigla cuvintele încă nerost(u)ite
aștepți o plecare către un alt țărm galben-fosforescent
în camera bântuită de lumina slabă a trupului
trecând gol și absent prin fața televizorului
un copil de la geamul de vizavi scapă un zâmbet
și noaptea fluturând din aripi ca un corb ne toarnă spaima
în venele subțiate de o absență constantă
aș urca la geamul tău
pe sfori împletite din timp
altfel folosite drept spânzurători
pentru tăcerile nesfârșite din carcera
ființei dezvățate de lacrimi
mă tem pentru singurătatea mea și
dorințele refulează ca o spumă violacee
răspândită de-a lungul trupului ca o
stație de metrou pustiu…
ca un bulevard din phenian
într-o noapte cu miros de flori de cireșe amare
Comentarii
Virgil -
am sa ofer o penita de aur textului. mi se pare foarte bine gindit. am insa doua obiectii: - prima este ca eu as spune mai degraba "dorințele refulează o spumă violacee/ răspândită de-a lungul trupului/ precum o stație pustie de metrou…" (chestia cu metrou pustiu e chiar o gafa dupa parerea mea pentru ca epitetul ma gindesc ca vroia sa se refere la statie) - a doua e ca as renunta la "amare" din final care mai degaba de duce la o idee gastronomica si deci, as zice eu, bagatelizeaza neinspirat textul
Thorkild -
Virgil, mulțumesc, în primul rând, pentru apreciere! În al doilea rând, chestia cu metroul pustiu nu e o gafa, chiar este vorba de pustietatea metroului, un mijloc de transport al unor sentimente inexistente... Apoi: "amare" este pus cu schepsis acolo, în ideea de tristețe pe care ți-o induce un oraș pustiu și chiar în ideea indusă de însuși numele și însemnătatea orașului... mulțumesc pentru opinie!
alma -
Sunt câteva locuri comune, deși la prima lectură se trece ușor peste ele: - bulevard imens - ovații înflăcărate - cu rigla - dezvățate de lacrimi - stație de metrou pustiu (pustie?) Finalul mi se pare ok. Ideea e de apreciat. Mi-a plăcut să citesc poemul tău.
Thorkild -
alma, mulțumesc pentru trecere! de locurile comune parcă nu mai scăpăm, așa că să mi se îngăduie și acestea! pentru metroul pustiu, vezi explicația din comentariul adresat lui Virgil.