„Vorticism Manifesto

1. Beyond Action and Reaction we would establish ourselves
2. We start from opposite statements of a chosen world. Set up violent structure of adolescent clearness between two extremes
3. We discharge ourselves on both sides.
4. We first first on one side, then on the other, but always for the SAME cause, which is neither side or both sides and ours
5. Mercenaries were always the best troops.
6. We are primitive Mercenaries in the Modern World.
7. Our Cause is NO-MAN'S.
8. We set Humour at Humour's throat. Stir up Civil War among peaceful apes.
9. We only want Humour if it has fought like Tragedy.
10. We only want Tragedy if it can clench its side-muscles like hands on it's [sic] belly, and bring to the surface a laugh like a bomb.”

Erza Pouns (la care s-a asociat şi T.S. Eliot)

Trecând peste agresivitatea caracteristică oricărui «manifest», Vorticismul cred că poate fi mai bine caracterizat prin: „Un vârtej din care, prin care şi în care ideile năvălesc constant” (Nu mai ştiu de unde am luat acest citat şi nu stau acum să caut).

Ceea ce vreau să scot în evidenţă este că Erza Pound, ca şi T.S. Eliot sunt, în prezent, asociaţi cu „Minimalismul”. Ca şi Ernest Hemingway, Samuel Beckett, Charles Bukowski…. Haiku-ul, Tanka etc. Pe la noi, Vlaşin vorbeşte de “Minimalism francez” iar Florin Caragiu o dă pe Ortodoxie (Isihastm). Mai e şi Komartin care-l “practică” fără să ştie. Ne sincronizăm şi noi, ca să facem.

Ceea ce vreau să adaug în final, lăsând gluma la o parte, mi se pare că ultimele texte ale Adrianei Lisandru pot fi caracterizate drept unele “minimaliste” de bună calitate. Nu vă lăsaţi furaţi, rogu-vă, de ceea ce sugerează, la o primă vedere, cuvântul „vârtej”. El poate fi şi „vârtejul” unei lumini binefăcătoare, revelatoare, care izbucneşte din toate părţile învăluindu-te şi creând o stare neaşteptată de calm meditativ fără cuvinte.