zumzet
, , , sebi - 08/27/2017 - 09:58.
Prin parcuri scrijelit câte un cer
Gust de miere fiartă în dunga după-amiezii
Spre tine cu gesturi rupte
Dintr-o duminică în alta
Tot templul într-un bazar cardinal
Din care ispitit să cumpăr
Oasele mele lângă oasele tale
Niciun secol nicio nostalgie
Mă trezesc lângă exercițiile mele
Ca lângă trupuri sărite din calendar
Fără să fi părăsit pe nimeni
Cerurile trec precum pielea de șarpe
N-am scris măcar un poem
Pentru orice moarte a mea amânată
În fiecare duminică
Îl ispitesc pe monahul care n-am fost
Cuvântul peste tot la fel
Doar cel care curge până la mirul picioarelor
E vara în care am iubit
Organic până la unghii
Comentarii
Numărul de afișări
2166
Penițe
- Pentru a putea acorda o peniță trebuie să fii logat și să fi introdus cel puțin un comentariu sub acest text.
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.
Cine a acordat penițe de aur
Virgil, a.a.a., Sixtus, bobadil
Acțiuni
- Pentru a interacționa cu textul trebuie să fii logat.
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com
excelent:
"În fiecare duminică
Îl ispitesc pe monahul care n-am fost"
îmi place stilul eliptic văduvit de cuvinte de legătură care va oripila bobalidilii trumpanzeici ai acestui sfîrșit de vară
Subscriu la comentariul lui Virgil, remarc acelasi vers + "N-am scris măcar un poem
Pentru orice moarte a mea amânată", (desi as scoate "a mea". O excelenta oda a logosului, un excelent tribut a lui "sunt, dar deja am fost". Alegorie revelata!
Ca niste izbituri in tampla a fragmentelor acestui stil eliptic percuteaza in cap si raman
unul dintre cele mai bune poeme pe care le-am citit pe net in ultima vreme
ma alatur si eu celor care l-au apreciat deja