H2O
sunt un pahar cu apă
în mâinile tale spre care
dai din cap și te uiți
mă clatin între pereții de sticlă
după cum visezi
mă legăn după cum respiri
iubești și urăști
șoldurile mele sunt dansul pașilor tăi
ochii mei sunt potopul prin care tu alegi
să-ți plimbi focul
când te oprești
tăcerea mea e firească
precum vuietul cuvintelor
celor ce nu au nimic de spus
n-ai să știi nicicând
ce gândește o apă
n-ai să știi nicicând
cum îți poate trece de umeri
cât să-ți ajung dincolo de buze
privește atent de jur împrejur
sunt cei ce te iau în brațe
când ești puternic
cei ce te sorb din priviri
lăsându-ți golul intact
trăgând de râsul tău ca de
funia unui zmeu prins de vânt
privesc prin pereții din sticlă
spre gura ta, spre mâinile tale
prin aerul dens
ce se alintă ca praful
pe masa de scris
varsă-mă sau bea-mă dracului
Comentarii
Numărul de afișări
Penițe
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.
Acțiuni
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com
superba declaratia de iubire... finalul, desi inteleg rabufnirea, totusi... nu l-as da chiar dracului de tot
mi-a placut, felicitari
Q: ce poate fi mai frumos pentru un poet decat sa fie apreciat de catre un alt poet?
A: eu stiu, da' nu zic :p
Multumesc mult!