1 Mississippi 2 Mississippi
când pleci spre fabrică, dimineața
cu paloșul ruginit la brâu și emailul meu în mână
pe calul tau alb cu ITP proaspăt aprobat de ministerul de interne
scurmând în copită lucerna
crescută de dor în colțul ochilor mei
țara încă geme și se leagănă între foame și bine
în urmă - zgomot de fond, gloria patri și praf stelar
în față - acest viaduct, un tunel cu lumina aprinsă la ambele capete
prin care rulăm tăcuți unul spre altul ca două tancuri pe șenile
ca două locomotive cu aburi
spre un dolce vita cu peroanele sătule de oameni goi
în săli pline de așteptare
când mă întorc de la fabrică, seara
cu crucea roșie pe piept, decolorată de soare
mută de abuz și fericire,
cu volanul tras brusc de partea cealaltă
și emailul tău e sub pernă
resturile lumii nu mai contează
râzi, tigrul meu din oțel și pluș
în șosete kaki și bocanci anti-tero
cu umerii tăi lați cât să nu mai încapă
niciun semiom în viața mea
cu sângele clocotind
ca un stol de porumbei sub cupola unei biserici părăsite
cu buzele cusute ziua de guvern și rupte noaptea de mine
lasă-i pe cei răi să privească la lună printre gratii
și cuvintele lor să curgă,
la gleznele noastre sa curgă
precum saliva prin botnițe
încă o misiune imposibilă din care
învățăm cum liniștea se pierde mai ușor ca libertatea
iubire, prin ceața asta groasă
stelele nu se văd ci se pipăie
vino
inima mea crudă în pumnul tău ars
e o grenadă pulsând
spre care poeții privesc răvășiți
numărând
Comentarii
Numărul de afișări
Penițe
- Nu poți acorda decît o singură peniță unui text. Fie de aur, fie ruginită.
Cine a acordat penițe de aur
Acțiuni
- Pentru a putea publica un text aici trebuie să îți deschizi un cont pe Hermeneia.com
un poem mult peste media lecturilor din ultima vreme de pe acest site, incluzand desigur cele postate de subsemnatul. strofa a doua un pic prea incarcata pe gustul meu, mi-a picat un pic mai greu. insa overall pentru unul ca mine un poem de degustat dar pentru cineva cu bila mai tanara zic merge si devorat
Un poem robust, după placul și acestui cititor, căruia i-a plăcut și strofa a doua minus ultimul vers că, după cum cred eu, e surplus că, dolce vita nu poate fi și pe peron și în sala de așteptare. Sînt cîteva metafore excelente, citez doar una: "cu buzele cusute ziua de guvern și rupte noaptea de mine" si mai citez una: "lucerna crescută de dor în colțul ochilor mei". Per total, un poem peste. Mă gîndeam să-i acord o peniță și mă mai gîndesc...
Ma scuzati pentru Brexit, recentele alegeri din US of A si intarzierea cu care va raspund. Va multumesc pentru intelegere si apropierea pe care ati simtit-o fata de acest text.
Citindu-l ati ajuns banuiesc la 3 Mississippi unde va puteti opri, respira si admira peisajul in voie de acolo, de sus .
Sincerely,
Cee
poezia asta semi-distopiana mi-a adus aminte de 1984 al lui Orwell. Multe imagini, aproape ingramadite ca o avalansa te intimpina si se perinda pe cearsaful acestui cinematograf interbelic si nu se lasa pina nu te fascineaza. Nu stiu de ce mi-a ramas pe retina imaginea acelei inimi pulsind ca o grenada in mina lui arsa.
abia acum am vazut comentariul tau dar cum niciodata nu este prea tarziu sa multumesti unui poet pentru atentia oferita unei creatii ma incumet si spun: multumesc!
cheers! ;)